Sari la conținut

România Furată | Autostrăzi pe hârtie, plătite de mai multe ori

România trebuia să aibă, oficial, 1.500 de kilometri de autostradă până la sfârşitul anului 2015, dar a reuşit doar jumătate, pe ultimul loc în Uniunea Europeană. La capitolul autostrăzilor proiectate este, însă, fruntaşă.

N-ar mai trebui să dai drumul la niciun studiu de fezabilitate, dacă nu eşti sigur că exact în momentul finalizării studiului începi execuţia”, spune Alexandru Nazare, fost ministru al Transporturilor.

Pentru că expiră foarte repede, în 24 de luni, studiile de fezabilitate trebuie refăcute la nesfârşit.

Nu este problema legii. Este problema ta, că tu lansezi proiectele în mod inutil”, spune Alin Goga, director de investiţii CNADNR.

CNADNR ajunge să plătească câte un nou studiu de fezabilitate o dată la câţiva ani, pentru aceeaşi bucată de şosea.

Au o cumetrie. Au 3-4 ingineri care ştampilează nişte hârtii, trimit studiile. (...) Se fac din apartament”, spune Ion Lixandru, vicepreşedintele Asociaţiei Române de Logistică şi Transport.

România a avut la dispoziţie din partea UE în jur de şase miliarde de euro, pe care n-a reuşit să-i valorifice.

La sfârşitul acestui an tragem linia şi vedem: 9 miliarde de euro pierduţi, 3 miliarde de euro pierduţi pe transporturi şi te uiţi ce absorbţie a avut CNADNR-ul în acest an. Sub 1%. Nu e altă ţară europeană care să piardă mai mult decât noi”, spune Alexandru Nazare.

Deciziile politice sunt cele care ar fi influenţat negativ construirea de autostrăzi.

„Toți baronii voiau să le treacă autostrada prin poartă”, spune fostul ministru.

Ce firme s-au îmbogățit de pe urma deciziilor conducerii CNADNR și Ministerului Transporturilor, aflați la România Furată.