Sari la conținut

ROMÂNIA FURATĂ. Complexul Energetic Hunedoara, faliment premeditat

Octombrie 2011. Guvernul Boc decide înființarea Complexului Energetic Hunedoara. Combinatul de la Deva și cel din Târgu Jiu, numit Complexul Energetic Oltenia, erau singurii producători de energie electrică din cărbune. România dorea să aibă doi producatori de energie independeți de fenomenele naturale, ca în cazul hidrocentralelor sau eolienelor.

Complexul Energetic Hunedoara este înființat în urma fuziunii Electrocentralelor Deva, fostă Mintia, și Paroșeni. În februarie 2013, companiei îi sunt adăugate minele considerate viabile din Compania Națională a Huilei - Lonea, Livezeni, Lupeni și Vulcan. Minele si electrocentralele intră în noua societate cu tot cu datorii.

Complexul de la Hunedoara își începe activitatea în septembrie 2012. Artizanul proiectului este Ion Ariton, ministru al Economiei în guvernarea Boc.

Ion Ariton: Eu l-am făcut după mintea mea. Nu m-a întrebat nimeni.

Reporter: De ce ați pus minele cu termocentralele?

Ion Ariton: Păi ca să adun plus cu minus. Avem în plan următoarea etapă să bag și nuclearul și hidro. Să intre și nuclear, și hidro și în Oltenia, și în Hunedoara, ca să fie mixul de așa natură ca să fie pe plus indiferent că e secetă, că îi vânt, că îngheață, că nu-i apă.

Costurile mari de funcționare, importul de cărbune cu preț ridicat, încheierea afacerilor dezavantajoase sunt motivele care au dus la decăderea complexului.

Ideea alipirii minelor de termocentrale s-a bazat pe livrarea combustibilului pentru producerea de energie. Studiile arată că, în Valea Jiului, există suficient cărbune pentru alimentarea constantă, timp de 38 de ani, a celor două termocentrale.

Remus Borza, administrator judiciar la HidroelectricaComplexul Energetic Hunedoara funcționează pe huilă extrasă din cele patru bazine din Valea Jiului și le-am menționat: Lupeni, Livezeni, Lonea și Vulcan. România într-adevăr are rezerve de cărbune în Valea Jiului estimate undeva la 56-57 milioane tone de cărbune. Complexul Energetic Hunedoara consumă în procesul tehnologic undeva la 1.500.000 de tone de huilă anual.

Constantin Jujan: Nu pot asigura. Niciodată, nici în structura Companiei Naționale a Huilei nu au putut asigura tot necesarul de cărbune pentru cele două termocentrale. Într-o proporție de zece până la 25% a fost nevoie și de altă sursă de cărbune.

Soluția - importul de cărbune. Mai scump decât cel românesc. 65% din costul energiei produse îl reprezintă prețul cărbunelui. 

Cristian Iștoc, lider de sindicat MintiaDe aici și interesul să se importe cărbune din alte părți. Probabil jocul comisioanelor își spune cuvântul.

În noiembrie 2011, Complexul Energetic Hunedoara publică un anunț pentru import de cărbune. Nu organizează licitație. Negociază direct cu traderul international de produse energetice - societatea Vitol din Elveția.

Primul lot, de 63.000 de tone de cărbune, este cumpărat cu 99,2 euro/tonă. Apoi, mai sunt încheiate cinci acte adiționale pentru încă 157.000 tone de cărbune.

Tiberiu Borca, membru PDL, conducea Electrocentrale Deva la momentul semnării contractului.

Tiberiu BorcaToate achizițiile din perioada respectivă s-au făcut cu acordul Consiliului de Administrație și prin respectarea legislației în vigoare. A fost achiziționat cărbune sub prețul CNH-ului, în condițiile în care CNH-ul nu a putut să asigure cantitatea de cărbune pentru onorarea contractelelor.

La trei ani de la încheierea contractului, ANAF susține ca Electrocentrale Deva a plătit, pentru cărbunele importat, cu 20 de euro/tonă mai mult decât pentru cărbunele din Valea Jiului. Întreaga afacere a scos din conturile Complexului Energetic Hunedoara peste 22 de milioane euro.

Tiberiu Borca este acum consilier local în Deva, din partea PNL. Agenția Națională de Integritate a descoperit că este în incompatibilitate. În calitate de consilier local, a aprobat semnarea unui contract cu Electrocentrale Deva, unde avea o funcție de conducere.

La jumătatea anului 2012, compania de stat încheie un nou contract cu Vitol. Alte 200.000 tone de cărbune sunt cumpărate prin negociere directă. De această dată, Electrocentrale Deva nu mai publică niciun anunț internațional. Director general este Costel Alic, membru PSD și fost prefect de Hunedoara.

Costel Alic: La mine a fost sub prețul Văii Jiului. Cu aprobare de la toată lumea, absolut.

Reporter: ANAF-ul zice altceva.

Costel Alic: Vorbiți cu cei de la complex și ei vă dau datele că noi am achiziționat cărbune, cel mai ieftin cărbune care s-a adus vreodată în România. Deci îi sub prețul Văii Jiului.

Valoarea contractului se ridică la 18 milioane euro plus TVA. Fiscul din România spune că Electrocentrale Deva a plătit cu 1,8 euro/tonă mai mult decât pentru cărbunele românesc.

În 2015, Costel Alic este condamnat, în primă instanța, la trei ani de închisoare într-un dosar în care DNA l-a acuzat de fraudarea privatizării exploatației de cuarț de la Uricani.

În total, din înțelegerile cu elvețienii, Electrocentrale Deva importă, pe o perioadă de doi ani, 420.000 de tone de cărbune din Rusia, Ucraina și SUA, prin portul Constanța, pentru care plătește 40 de milioane de euro. În urma controlului, inspectorii ANAF nu au stabilit un prejudiciu concret din această afacere. Au decis, în schimb, să sesizeze Parchetul.

Un alt lot de patru contracte de import de cărbune, încheiate cu firme din Ungaria, este acum investigat de ANAF. Inspectorii fiscali au suspiciuni că, la compania românească, nu au ajuns întregile cantități contractate și nici că huila energetică importată nu era de calitate superioară.

Pe 23 august 2011, compania Hardington LLC din Washington trimite Electrocentrale Deva o ofertă pentru vânzarea a 20.000 de tone de cărbune din Rezerva de Stat a Ungariei. Prețul este de 80 euro pe tonă. Trei zile mai târziu, compania românească refuză oferta, pentru că prețul era prea mare. În aceeași zi, Hardington LLC cere cu 15 euro mai puțin. Afacerea se perfectează. La Registrul Comerțului american, firma nu există.

Nu găsesc nimic în baza de date despre această companie”, spune reprezentanta Registrului Comerțului american.

În oferta trimisă la Deva, compania americană îl mandata pe Victor Daniel Benga să se ocupe de negocieri și să semneze contracte. Victor Daniel Benga este un om de afaceri din Baia Mare. A fost acționar în opt societăți, dintre care doar trei mai funcționează. Majoritatea firmelor aveau ca obiect de activitate consultanța.

Victor Daniel Benga: Nu mă ocup de afacerile respective. Dacă o să vă uitați la firmele respective, administrator figurează cu totul altcineva, pentru buna informare.

Conform documentelor contabile, Electrocentrale Deva cumpără de la firma americană Hardington LLC peste 95.000 de tone de cărbune. Ar fi trebuit sa plătească 6,7 milioane euro.

La finalul anului 2012, Hardington Worldwide LLC dispare din afacere. În locul ei, apar patru societăți comerciale din Ungaria: GR-Carbon Kft, Energo-Ru Kft, Psycholucia Kft și Train Hungary Kft. Ele ar fi trebuit să ducă la capăt contractele. Apare același Victor Daniel Benga. Valoarea contractelor însumate este fix valoarea contractului inițial cu firma americană - 6,7 milioane de euro.

Prima înțelegere încheiată este cea cu Psycholucia Kft. Firma din Ungaria, înregistrată ca SRL non-profit, urma să livreze 25.000 de tone de cărbune, pentru 1,7 milioane euro plus TVA.

Psycholucia a fost înființată în 2009 și are care obiect principal de activitate consilierea psihologică pentru angajații companiilor și organizarea trainingurilor pentru sexologi.

Cu trei luni înainte de semnarea contractului cu Electrocentrale Deva, compania își adaugă în listă comercializarea de combustibili. Acționarul majoritar al companiei este Bojtor Lucia Zsuzsanna, care, potrivit asociației sexologilor din Ungaria, este sexolog acreditat.

Reporter: În 2012 compania dumneavoastră a semnat un contract cu Electrocentrale Deva pentru un import de 25.000 tone de cărbune. Ce ne puteți spune despre acest contract?

Bojtor Lucia Zsuzsanna: Nu doresc să fac vreo declarație legat de acest subiect, nu am ce să vă spun... A fost un contract de tip ad-hoc, pe care l-am îndeplinit și noi, și ei, contractul a expirat deja, nu vă pot spune altceva.

Reporter: Cum a livrat compania dumneavoastră cărbunele având în vedere că potrivit site-ul societății vă ocupați cu consiliere psihologică?

Bojtor Lucia Zsuzsanna: Credeți cum doriți, însă nu vă supărați, nu doresc să fac vreun comentariu pe acest subiect. N-am să stau să dau vreo explicație, a fost o afacere. Firma are mai multe obiecte de activitate. Nu am ce să vă declar, ne-am ocupat și de altele tipuri de afaceri, așa că vă mulțumesc, nu vă supărați, însă nu doresc să comentez nimic pe acest subiect.

Reporter: Pe domnul Victor Benga cum l-ați cunoscut?

Bojtor Lucia Zsuzsanna: Bine, vă mulțumesc... Spor la treabă!

Deputatul Cristian Resmeriță reprezintă în Parlament interesele minerilor din Valea Jiului. Sindicaliștii îl acuză că a contribuit la falimentul companiei prin interpuși - directori numiți cu sprijin politic, manageri care ar fi semnat contractele cu firmele din Ungaria.

Petre Nica, lider de sindicat: Acest complex a fost îngropat de mâna politică care a numit de la director general până la șef de brigadă. În Valea Jiului deputatul Resmeriță a făcut în tot acest timp angajări, numiri în funcție și așa mai departe. Același lucru s-a întâmplat la nivel de Deva. Nu s-a terminat cu acest lucru. Încă sunt directori sau ingineri, șefi ținuți pe poziții prin presiune politică.

Cristian Resmeriță: Cunosc această temă a importului de cărbun. S-a făcut un import undeva la 400.000 de tone de cărbune. Deși să știți că noi, parlamentarii, avem acces la tot felul de date de foarte multe ori anumite date vitale pe care le reprezentăm ne sunt pur și simplu ascunse de noi. Puteți verifica și presa vremii eu am fost întotdeauna împotriva importurilor de cărbune.

Tot la finalul lui 2011, o altă companie maghiară, GR Carbon KFT, câștigă un contract pentru livrarea a 20.000 tone de cărbune. În ianuarie 2012, compania cedează contractul către Train Hungary Kft. Peste o lună, Electrocentrale Deva semnează un act adițional, pentru o cantitate suplimentară, de aproape 9.000 de tone. Costul total este de două milioane de euro.

Grațian Călin, director Train Hungary Kft: Am fost contactați de GR-Carbon și în calitate de transportator feroviar ni s-a subontractat acest contract de furnizare. De menționat este faptul că Train Hungary este mandatată de statul maghiar în comerț cu produse energetice.

ANAF susține că, din schimbul de informații cu Fiscul maghiar, nu au fost identificate documentele de subcontractare. Asta înseamnă că există suspiciunea că huila din Ungaria nu a ajuns în România.

Grațian Călin, director Train Hungary Kft: Nu am fost solicitați de către ANAF-ul din Ungaria și nu ni s-au solicitat documente în acest sens. Cu siguranță că există contracte semnate între această societate cu societatea noastră pentru acest obiect al contractului. Este practic imposibil de transportat pe calea ferată mai cu seamă produse energetice care sunt accizate fără a avea documente de vânzare-cumpărare sau acte de comerț.

În mai 2012, Electrocentrale Deva încheie un alt doilea contract cu Train Hungary KFT. De data aceasta, direct. Compania maghiară urma să livreze 27.000 de tone de carbune, cu prețul de 1,85 milioane euro plus TVA.

Reporter: Cum a ajuns compania dumneavoastră să livreze direct cărbune către Electrocentrale Deva?

Grațian Călin, director Train Hungary Kft: Având în vedere faptul că am livrat cărbune de la GR Carbon ni s-a solicitat o ofertă și am răspuns la acea ofertă. Urmare a acelei oferte am încheiat un contract cu Deva.

Reporter: Ne puteți spune care era surse cărbunelui?

Grațian Călin, director Train Hungary Kft: Din câte știu era din Ungaria, de proveniență din Federația Rusă.

Inspectorii fiscali spun că, în total, Train Hungary KFT ar fi livrat la Deva aproape 56.000 de tone de cărbune, pentru care a încasat 3,9 milioane de euro. Și în acest caz, inspectorii ANAF au constat că intermediarul afacerii a fost Victor Daniel Benga.

Grațian Călin, director Train Hungary Kft: Nu îl cunosc personal pe domnul Benga. A fost mandatat de către Train Hungary ca să reprezinte societatea la semnarea contractului, respectiv pentru urmărirea activității de transportator feroviar, la descărcarea mărfilor la Deva.

Potrivit Registrului Comerțului din Ungaria, Train Hungary KFT este deținută în calitate de acționar majoritar de compania românească Grampet. Corporația îi aparține omului de afaceri Gruia Stoica. Directorul Train Hungary KFT este Călin Grațian, vicepreședinte al Grampet.

În august 2012, Electrocentrale Deva încheie un al patrulea contract. De aceasta dată, cu Energo-RU Kft. Compania maghiară urma să livreze 15.000 de tone de cărbune cu prețul total de 1,1 milioane de euro plus TVA. Compania, înființată în 2009, are ca obiect de activitate principal comerțul cu combustibili. Potrivit documentelor Registrului Comerțului din Ungaria, în conducerea companiei apare cu drept de semnătură Kajuha Zoltán, care este și director economic al Train Hungary KFT, compania lui Gruia Stoica.

Reporter: Ne puteți spune dacă există o relație între Energo RU și Train Hungary KFT, respectiv Grampet? Vă întreb asta pentru că unul dintre directorii Energo Ru apare și la Train Hungary KFT.

Grațian Călin, director Train Hungary KFT: În niciun caz nu există o relație de asociere sau legată de proprietate sau de alte tipuri. Kajuha Zoltán, la care faceți referire, este contabil autorizat și ține evidență contabilă pentru mai multe societăți. Firma de care faceți vorbire, firma Energo Ru, este o firmă care transporta cărbune pentru alți clienți din Ungaria pe linia Federația Rusă.

Tot în Energo-RU Kft, Victor Daniel Benga este menționat ca director și ca acționar. De altfel, el este și cel care a semnat din partea maghiară contractul cu Electrocentrale Deva.

În acționariatul companiei apare și Bojtor Vilmos László, cetățean maghiar pus sub urmarire penală într-un dosar al DNA Oradea. El este acuzat de procurori că ar fi spălat 600.000 euro, primiți de vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Alexandru Iosif Francisc Kiss, de la un om de afaceri.

Principalul beneficiar al afacerii, patronul grupului Grampet, acționar în firmele maghiare, omul de afaceri Gruia Stoica a fost condamnat în martie la patru ani de închisoare cu executare într-un dosar DNA. El a fost acuzat de de cumpărare de influență, după ce i-ar fi dat avocatului Doru Boștină trei milioane de euro pentru a afla prețul cerut de CFR Marfă la licitația pentru transportul cărbunelui, organizată de Complexul Energetic Oltenia. Contractul era de peste 100 milioane de euro.

Afacerile derulate la Deva fac acum obiectul unor sesizări penale ale ministrululi Energiei, Andrei Gerea.

Andrei Gerea: S-au întocmit rapoarte de control și pe diverse spețe trei dintre ele au plecat către DNA.

După trei ani de funcționare, societatea care ar fi trebuit să salveze mineritul din Valea Jiului se pregătește de faliment. Mai multe firme i-au cerut insolvența, după ce Complexul Energetic Hunedoara a intrat în incapacitate de plată. În 2015, Complexul Energetic are datorii de 202 milioane euro și pierderi de 225 milioane euro.

Remus Borza: În condițiile în care Complexul Energetic Hunedoara, în puținii ani de la constituirea din punct de vedere juridic, a beneficiat de sprijinul statului, de ajutoare de stat, de hotărâri de guvern prin care aveau asigurate de Transelectrica, transportatorul național de energie, servicii tehnologice de sistem care în mod tradițional erau destinate Hidroelectrica.

Fostul ministru, Ion Ariton, susține că datoriile s-au acumulat din cauza managementului defectuos.

Ion Ariton: În primele șase luni, Oltenia și Hunedoara produceau o treime din necesarul de energie. Profitul nu mai știu cât a fost. După șapte luni după ce au schimbat directorul și l-au adus pe Ciurel care numai a prăduit s-au dus în cap amândouă.

La patru luni de înființare, în decembrie 2012, Complexul Energetic Hunedoara trece în subordinea nou-înființatului minister al Energiei, condus, timp de doi ani de Constantin Niță. Este perioada în care compania hunedoreană acumulează datorii și pierderi.

Constantin Niță: Nu. Nu comentez. Nu insistați că nu comentez. Adresați ministerului Energiei care cunoaște foarte bine situația.

Un audit Deloitte România arată că, în decembrie 2012, Complexul Energetic Hunedoara avea active de 156 milioane euro. Un an mai târziu, după ce s-a realizat fuziunea cu minele, activele au crescut la 222 milioane euro. Societatea avea deja pierderi moștenite de 33 milioane euro. În iunie 2014, activele ajung la 814 milioane lei. Datoriile ating 167 milioane euro. La pierderile companiei se mai adaugă și datoriile către stat și furnizori. La finalul anului trecut, datoriile erau de peste 185 milioane euro. Acum, depășesc 202 milioane euro.

Remus Borza: Trebuie să spunem lucrurilor pe nume că astăzi raportat la legile insolvenței Hunedoara este în faliment, nu în insolvență.

Complexul Energetic de la Deva este, practic, o uzină care produce datorii, spun specialiștii în energie. Cele două termocentrale produc cel mai scump curent din România. Pentru fiecare Megawatt vândut cu 36 de euro consumă între 68 și 86 euro.

Bogdan Țîmpău: Problema de bază este că la Mintia se produce o energie extrem de scumpă care, în momentul în care se vinde pe piață, se vinde în pierdere. Pentru fiecare Megawatt pe care îl vinde Mintia se pierd undeva la 230 - 240 de lei.

În 2013, complexul a produs trei milioane de Megawatti, pentru care statul ar fi cheltuit 204 milioane euro. Pentru această energie, ar fi primit 109 milioane euro. Pierderea este de 95 milioane euro.

Executivele din perioada 2008-2011 au încercat o formă de subvenționare a curentului produs scump la Termocentrale Mintia, care a devenit în 2011 parte a Complexului Energetic Hunedoara.

Foștii miniștri Varujan Vosganian, Adriean Videanu și Ion Ariton au aprobat contracte prin care Hidroelectrica lua curent scump de la Mintia sau Paroșeni. Hidroelectrica, la rândul ei, o revindea traderilor de energie, cu preț mai mic. Traderii revindeau energia pe piața liberă.

O investigație a Comisiei Europene și un raport al Corpului de control al Guvernului au stabilit că această practică a fost ilegală. După patru ani de astfel de practici, Complexul Energetic Hunedoara, care înglobase Mintia, a fost nevoit să returneze către Hidroelectrica nouă milioane euro pentru curentul vândut cu preț mare. Societatea nu a avut din ce să plătească. În aprilie 2015, guvernul a decis să-i acorde Complexului din Hunedoara un împrumut cu scadența la șase luni.  

Andrei Gerea: Știți foarte bine, deciziile care s-au luat la nivel guvernamental săptămâna trecută și săptămâna aceasta cu privire la acordarea a două ajutoare. Un împrumut pentru recuperarea ajutorului de stat ilegal oferit în perioada 2009-2011 și un ajutor pentru salvare aprobat săptămâna aceasta.

Curentul de la Deva este scump pentru că este produs ca acum 50 de ani, susțin specialiștii în energie. Unul dintre scopurile înființării Complexului Energetic Hunedoara a fost și retehnologizarea. Modernizarea urma să fie făcută de un investitor strategic. În urmă cu un an, o companie din SUA era interesată de complex. Guvernul a început negocierile, dar nu le-a finalizat.

Reporter: Cât ar costa retehnologizarea companiei?

Constantin Jujan, director CEHPe cele două componente, energetică și minieră, aproximativ 400 de milioane de euro.

Între timp , în apropierea termocentralei de la Mintia, un agregat care putea produce curent este lăsat să ruginească.

Cristian Iștoc: Avem aici echipamentul care trebuia montat la grupul patru, care din 2003 stă în condiții climaterice normale. Deteriorarea lor se face pe zi ce trece. În plus firma plătește și chirie pentru că sunt depozitate aici cu toate că termocentrala are suficient spațiu de depozitare. Foarte multe din ele nu o să mai fie bune.

Este vorba de o componentele unui grup energetic în valoare de peste 18,2 milioane euro. O companie din Ucraina datora bani complexului și a propus un schimb:piesele pentru un nou grup energetic. Asta se întâmpla în urmă cu 12 ani.

Cristian Iștoc: Avem din păcate din 2003 o furnitură întreagă pentru un grup energetic pe care conducerile termocentralelor care s-au succedat de-a lungul anilor nu au reușit să-l monteze. Modelul grupului este din anii 60, dar dacă se monta la momentul aducerii aici în 2003 era altceva, pentru că acum și-ar fi încetat activitatea.

Directorul companiei susține că echipamentele ar putea fi refolosite.

Constantin Junjan: Pot face obiectul unor reparații capitale ca și înlocuitori sau se pot valorifica în situația în care există alte instalații în lume cu acest tip de echipamente.

Nu este singura afacere proastă în care a intrat complexul de la Deva. În martie 2009, Guvernul Boc a aprobat un memorandum pentru construirea unei hidrocentrale de 1.4 miliarde de euro, la Tarnița, în județul Cluj.

Ion Ariton: Am lucrat la hidrocentrala Tarnița, care, practic, ar fi fost mecanicul-șef din tot sistemul și prindeam și ungurii, și austriecii, și sârbii ca să-i reglăm în sistem. Toată lumea era de acord ca să facem Tarnița. Am făcut studii de fezabilitate de milioane de euro și pași făcuți ca să înceapă lucrările cu chinezii. Am înțeles că nebunul ăsta, că nu pot să îi zic altfel lui Borza, a mutat la complexul Hunedoara, Tarnița. Banii ăia care s-au cheltuit, milioane de euro. Pe mine mă cercetează pentru 300.000 că am ajutat un sportiv român. Deci, ai dat bani, nu ai luat. Și ăștia, care au cheltuit milioane, nu au nici o treabă.

Remus Borza: Este ca emisiunea aceea, Copiii spun lucruri trăznite. Și Tarnița - Lăpuștești este o astfel de fantezie, o astfel de aroganță a unor oameni, a unor politicieni care vor să rămână în istorie ca ctitori.

Studiile de fezabilitate au costat cinci milioane de euro.

În 2013, ministrul Economiei, Constantin Niță, preia proiectul și înființează o companie - SC Hidrotarnița SA, în acționariatul căreia sunt inițial incluse Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Electrica, Romgaz, Complexele Oltenia și Hunedoara. În final, acționari rămân doar complexul Energetic Hunedoara și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie Electrică.

În 2013, în condițiile în care la Deva se înregistrau pierderi masive, ministrul Constantin Niță decide ca societatea să contribuie la proiectul Tarnița cu două milioane de euro. În fapt, compania a vărsat puțin peste 650.000 euro.

Remus Borza: Eu unul nu cred și am spus-o public, supărând multă lume, în viabilitate unor astfel de proiecte. România nu are nevoie de o centrală de asemenea dimensiuni, de fapt, nici de o centrală de mai mici dimesiuni.

Acum guvernul vrea să recupereze banii. În același timp, compania Hidrotarnița SA a decis să notifice Complexul Energetic Hunedoara că vrea și restul de bani.

Andrei Gerea: La Tarnița s-au băgat bani, dar se recuperează. I-am scos de acolo.

Reporter: Păi cum se recuperează că au cerut ei, Hidrotarnița, să plătească CEH-ul. Au făcut chiar o acțiune.

Andrei Gerea: Păi nu. Era o procedură. În momentul în care ăștia spun că nu plătesc, poți să îi scoți.

Falimentul bate la ușa complexului. Șapte societăți i-au cerut insolvența.

Dacă instanțele vor fi de acord, un administrator special va decide soarta companiei și a angajaților.

Bogdan Țîmpău: În acest moment în cadrul Complexului Energetic Hunedoara lucrează aproximativ 6.000 de oameni. Mai există 2.000 de angajați ai societății de închideri de mine unde se produce huilă care tot la Paroșeni și Mintia se consumă. Dacă mâine se pierd cele 8.000 de locuri de muncă nu ar fi doar impactul lor direct.

Remus Borza: Dom'le, până la urmă lumă chiar și o măsură radicală, 6.600, la câte milioane de șomeri a produs România din 90 încoace e un număr nesemnificativ. Statul are obligația de a crea locuri de muncă pe o altă zonă. Sigur Complexul Energetic Hunedoara trebuie reformat. Sigur că trebuie să plece două mii de oameni chiar anul ăsta.

Producătorul de electricitate mai are o problemă de rezolvat. Nu i-a respectat angajamentele de mediu și poate primi o amendă de 120 de milioane de euro. Până pe 30 aprilie, Guvernul trebuia să vireze complexului 10 milioane de euro pentru cumpărarea certificatelor de carbon. Acestea sunt necesare pentru a putea continua activitatea, complexul fiind considerat mare poluator. Guvernul nu a emis hotărârea la timp, așa că autoritățile europene pot da amenda.

Bogdan Țîmpău: S-a depășit termenul limită până la care termocentrala de la Mintia, termocentrala de la Paroșeni trebuiau să predea certificatele de carbon aferente poluării de anul trecut din 2014. Pentru că s-a depășit acest termen, acești producători sunt pasibili de o amendă de 120 milioane euro. Practic, un certificat care se cumpără de pe piața liberă cu 7,1 - 7,3 euro acum va fi cumpărat cu 100 de euro. Suma aceasta trebuind să fie virată către Fondul de Mediu. Amenda se dă de către Comisia Europeană, notificare vine din partea Ministerului Mediului, iar suma trebuie să virată către Fondul de Mediu, acel fond din care se plătește programul Rabla.

Constantin Jujan: Compania nu a avut suficiente resurse pentru a putea achiziționa și depune aceste certificate așa cum prevede legea până în 30 aprilie. Din acest motiv de așteptăm la o penalitate care este prevăzută în lege.

Reporter: Pe care o va putea suporta compania?

Constantin Jujan: Nu, nu. Nu a putut să plătească. Aproximativ 10 milioane de euro, 120 de milioane de euro este cu atât mai greu. Este dramatic pentru societate.

Reporter: Asta înseamnă faliment?

Constantin Jujan: Se înscrie la datoriile mari pe care le are societatea. Sigur că dacă vom fi executați acolo se ajunge.

Amenda de 120 de milioane euro este stabilită de Comisia Europeană, transmisă Ministerului Mediului și, în final, Administrația Fondului de Mediu emite decizia de impunere. Ministrul Energiei, Adrei Gerea, susține că a găsit o soluție.  

Andrei Gerea: Imediat după depășirea termenului limită, ne-a dat seama că nu ne încadrăm, am contactat Comisia Europeană, am primit un sprijin real din partea Comisiei. Discuțiile purtate au concluzionat un lucru și anume să rambursăm ajutorul de stat ilegal să achiziționăm certificate de CO2 și apoi în cursul lunii iunie să venim cu dosarul să explicăm de ce s-a întârziat. Nu este vina companiei. Este vina statului și să putem să fim iertați.

Oficialii de la Bruxelles nu au confirmat că ar putea ierta complexul. Administrația Fondului de Mediu confirmă că un poluator care nu cumpără și nu depune la timp certficatele de carbon este amendat.

Una dintre soluțiile ministrului Andrei Gerea este transformarea termocentralelor în Centrale Electrice de Termoficare. Adică în loc de curent, să producă energie termică. Guvernul are în plan și divizarea Complexului Energetic Hunedoara.

Andrei Gerea: Ar putea fi preluat de administrațiile locale.

Reporter: Adică să facă CET-uri din ele?

Andrei Gerea: Da, pur și simplu. Trebuie clar făcut un inventar să vedem pe ce mizăm la consumul local. Și aici s-ar putea da o subvenție.

De cealaltă parte, sindicaliștii de la Mintia susțin că soluția ministerului nu este fezabilă.

Cristian Iștoc: La momentul actual este exclus. O termocentrală care o să ardă tot huilă nu o să reziste pe piață zilei următoare, cum funcționăm noi. Deci divizarea nu o să ne ajute cu nimic. Dacă ne uităm la Oradea, la Arad, vedem că toate au falimentat. Au falimentat și bugetele locale. Nu este o soluție viabilă. În niciun caz. Primăriile sau consiliile nu pot să susțină o asemenea activitate. Termocentrala Mintia nici nu poate să fie transformată În CET pentru că nu are instalațiile de asemenea natură.

Pentru că nu mai existau bani de salarii, Guvernul a aprobat recent un ajutor de stat 36,7 milioane euro. Banii ajung pentru încă șase luni. Planul de salvare a companiei se rezumă la constituirea unui grup de lucru.

Andrei Gerea: Separarea legală a activitățiii miniere de cea energetică să se producă în mod evident numai dacă Planul de restructurare întocmit va ajunge la această concluzie. Și nu în ultimul rând constituirea acestui grup comun de lucru format din management, lideri de sindicat și conducerea ministerului.

Nici ministrul Energiei nu este convins de soluțiile de salvare.

Reporter: Nu știu cum vedeți dumneavoatră asta cu divizarea și subvenția e fix pentru un an. Nu?

Andrei Gerea: Poate. De aia vă spun și eu.

Reporter: Retehnologizarea ar însemna 1 miliard de euro. Bani pe care nu îi are nimeni.

Andrei Gerea: Nu, nu. Este însă posibil să ai o evoluție pozitivă pe partea minieră.

Închiderea complexului este menționată într-un document oficial al ministerului. Societatea se confruntă cu o situație economico-financiară dificilă și cu prilejul misiunii comune a Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale și Comisiei Europene din cursul lunii februarie 2015, instituțiile financiare internaționale au solicitat Guvernului României lichidarea acestui operator economic.