Sari la conținut

ROMÂNIA FURATĂ. Cum s-au ofilit serele de la Codlea și Oradea 

Câteva clădiri vandalizate și hectare întregi de pământ pârjolit. Atât a mai rămas din celebrele Sere Codlea din Brașov, faimoase odinioară în toată Europa, din Anglia și Franța până în Olanda și Germania. Până la Revoluţie, cea mai mare parte din producția de pe cele 60 de hectare de sere și 200 de hectare de teren arabil ajungea la export.

Practic, aici a fost o seră. Vedeam din clădire, de sus, serele astea frumoase, și venea un miros plăcut de floare. Și-acum, împuțiciunea asta. Ți-e și scârbă să stai în fața blocului”, spune Ion Păsoiu, fost angajat.

Ion Păsoiu a lucrat 31 de ani la Codlea. El a fost martor la gloria și decăderea serelor românești.

Mergea foarte bine. Căram la banca, pe atunci, în fiecare zi, aproape un miliard, un miliard și ceva de lei”, povestește, spune Ion Păsoiu.

Profit de patru milioane de euro

În total, un profit anual de patru milioane de euro pe care serele din Codlea îl scoteau în anii '80 din vânzarea celor 10 milioane de flori. Istoria serelor de la Codlea începe la jumatatea secolului al XIX-lea. Ele au fost construite de sașii care au învățat meserie de la specialiștii olandezi, primii grădinari ai Casei Regale din România.

Serele erau îngropate pe jumătate în pământ, pentru a face faţă temperaturilor scăzute din perioada iernii. După venirea la putere a comuniştilor, construcţiile sașilor au fost naţionalizate şi comasate între 1967 şi 1969, într-o singură societate agricolă - Serele Codlea. Pentru români, serele însemnau garoafele oferite lui Nicolae şi Elena Ceauşescu cu prilejul vizitelor din ţară şi, uneori, freziile ajunse în pieţe primăvara.

În schimb, în străinătate, oraşul Codlea era cunoscut în 1980 drept Oraşul Florilor.

Serele erau orientate spre producția de flori, unele dintre cele mai puternice din Europa. Și nu greșesc”, spune Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii.

Trandafiri și garoafe americane au fost cultivate pe 70% din suprafața serelor. Unde nu creșteau flori, cei 1.200 de angajați plantau: roșii, castraveți și cartofi. Imediat dupa Revoluție s-au produs mai bine de 200.000 de tone de legume.

 „Se trimitea aproape zilnic câte două, trei, patru tiruri de legume numai la export! Plus ce se vindea de-aicea, era marfa multă! Enorm de multă marfă! Și bună”, spune Pasoiu Ion.

Serele din Oradea

La 450 de kilometri de Brașov, pe o suprafață de 100 de hectare, se întindeau serele Orser din Oradea, care au contribuit la exporturile de sute de mii de tone de legume din fiecare an.

Erau unități de vârf, de super vârf. La Oradea, dacă nu ma înșel, încercaseră inclusiv folosirea apelor termale”, spune Valeriu Tabără.

Era o producţie de roşii, de castraveţi, se exporta masiv. Eu ştiu că vin din zona Banatului şi Aradul ne alimenta şi pe noi”, spune Ilie Sârbu.

Lucrurile au mers bine până în 1995, când administratorii serelor - care reprezentau interesele statului român - au mărit prețul cu care legumele și florile din sere erau vândute peste graniță. Creșterea era cauzată de costurile de funcționare. Dacă până la revoluţie niciuna dintre cele două societăţi nu plătea niciun leu pentru căldură furnizată de centralelele electrice de termoficare, din 1990 lucrurile s-au schimbat. An de an, preţul gigacaloriei a majorat costurile de producţie. Astfel, serele româneşti pierd importante pieţe externe.

Energia a început să fie scumpă, serele mai puțin legate de ce însemna utilizarea complementară a caldurii din CET-uri”, spune Valeriu Tabără.

Ghinioanele nu se opresc aici. Guvernul, prin semnatura lui Nicolae Văcăroiu, decide anularea taxelor vamale pentru importuri, așa că piețele româneşti sunt invadate de legume din alte țări, cu preţuri mult mai mici decât cele produse la Oradea sau Codlea.

Ridicam taxele vamale pentru anumite produse, mai ales cele care proveneau din sectoare. A fost și un anumit gen de presiune politică, inclusiv Fondul Monetar, Banca Mondială, de a elimina orice sprijin pe anumite sectoare economice”, explică Valeriu Tabără.

În plin declin și rămase la stadiul din anii '80, serele de la Oradea și Brașov au de dat o luptă puternică. Administratorii încep modernizarea lor abia în 1996. Aproape jumătate de milion de euro s-a investit în fiecare clădire pentru montarea stropitorilor și sistemelor de irigații, similare celor din Olanda.

Programul de modernizare și declinul

Până prin 1997, în cea mai mare parte, serele funcționau și chiar începuse un program de modernizare. Primul program de modernizare cu ajutorul unui guvern european, respectiv Guvernul olandez. După aia a început declinul, când s-a dat drumul la importuri. Cel mai grav lucru e că s-au ridicat restricțiile de import pentru produse pe care le realizăm în unitățile pe care le remodernizam”, spune Valeriu Tabără.

Nu prea mergeau. Cam toate erau în faliment. Deci nu mergeau, a început declinul serelor din Romania în total, nu doar Codlea, și cele de la Arad, de la Oradea”, spune Ilie Sârbu.

Sistemele de irigaţii moderne nu dau randamentul scontat, aşa că, în septembrie 2000, cu câteva luni înainte să părăsească fotoliul de la Agricultura, Ioan Avram Mureșan decide scoaterea la vânzare a unui pachet de 70% din acţiunile societăţii Codlea. În cursă se înscriu Maria Lili Schutz, președintele organizației de femei PSD Dolj, cea care deținea Asociaţia Agricolă AGRO 2001 Ţuglui, celebrul om de afaceri Ioan Neculaie, care avea atunci o avere estimată la 80 de milioane de euro şi deţinea 50.000 hectare de teren agricol, și Asociația Salariațiilor (PAS). Angajații sunt însă eliminați din licitație pentru că din dosarul de privatizare lipsesc mai multe acte.

Maria Schutz a oferit 1,8 milioane de euro, în rate pe cinci ani, în timp ce Ioan Neculaie a promis 1,75 milioane de euro, sumă pe care era dispus să o plătească pe loc. Fondul Proprietății de Stat decide că oferta Mariei Schutz e mai bună.

Nu a fost licitaţie comună, cum se procedează la orice licitaţie, asta a fost un pic mai specială după mintea lor. Eu am aflat după aia că de fapt era un aranjament. S-au uitat la oferta mea. Şi pe urmă oferta lui Schutz asta, oferta ei a fost cu creionul, după ce au văzut oferta mea, au completat-o şi ei pe a lor cu pixul. Hai să vă spun de ce nu am făcut contestaţie: am renunţat deoarece serele din Codlea erau puternic energofage, începuse deja criza cu preţurile la gaz să crească.”, spune Ioan Niculae.

Ce face noul proprietar

Prin contractul de privatizare, noul proprietar se angajează la investiţii de peste un milion de dolari. Societatea câştigatoare fusese înfiinţată cu două săptămâni înainte de înscrierea la licitaţie şi nu avea activitaţi agricole.

Erau în contractele acestea de privatizare anumite menţiuni şi clauze care spuneau că trebuie să continue activitatea, după aia începeau discuţiile: gazul scump, frigul, că nu erau economice. Era CET-ul mare, livra gratis agent termic. Când nu a mai dat CET-ul agentul termic sau cu un preţ de nimic, că era a statului tot, sigur că cel care a luat-o a intrat în criză şi a renunţat”, explică Ilie Sârbu.

La un an de la privatizare, în locul FPS, Agenția Domeniului Statului devine instituția care trebuia să urmărească cum au fost respectate condiţiile din contractele de privatizare din domeniul agricol. Ilie Sârbu l-a numit director pe Corneliu Popa.

Până în anul 2002, Asociaţia Agricola AGRO 2001 Ţuglui nu achitase ratele pentru acţiuni, iar investiţiile asumate nu fusesera realizate. Corneliu Popa încheie un act adiţional prin care termenul de plată e prelungit cu încă cinci ani.

Instalațiile, la fier vechi

În schimb, instalaţiile de irigaţii și scheletele serelor pleacă spre vânzare, la fier vechi.

Nu a fost privatizare românească. E greșit. A fost jaf românesc. Jaf, din păcate, jaf romanesc! Sigur, unii s-au îmbogățit pe moment, dar cei care au pierdut a fost întreaga economie națională”, spune Valeriu Tabără.

Povestea devalizării și distrugerii celor mai mari sere din România este reluată și respectată pâna în cel mai mic detaliu la Oradea. În 2002, la doi ani după cumpărarea serelor Codlea, Maria Schutz - devenită între timp membru în cadrul biroului executiv al PSD Dolj, a încheiat un contract de vânzare-cumparare de acțiuni pentru S.C. Orser SA Oradea.

Această doamnă Maria Shutz, care a privatizat serele, le-a cumparat de la ADS la un preț mult subevaluat, angajându-se că va face investiții destul de mari în societate, nu a făcut absolut nicio investiție”, spune Morar Vasile, fost lider sindical.

Directorul general al Agenției Domeniilor Statului, Corneliu Popa, semnează un contract prin care încredințează în concesiune pentru 50 de ani 104 hectare de teren către o altă firmă. Aceasta aparţinea aceleiaşi Maria Schutz şi se numea Societatea Agricola WORLDSER Ţuglui, din judetul Dolj. Și în acest caz firma a fost înfiinţată cu mai puțin de-o lună înainte de data licitației.

Condițiile erau aceleași, ca și la preluarea serelor din Codlea: să realizeze un program de investiții din surse proprii de peste doua milioane de euro, în doar doi ani. Prețul stabilit pentru privatizare e de aproape 250.000 de euro, chiar dacă serele erau evaluate la două milioane de euro.

Deci câștigul era clar în favoarea ei. A început apoi dărâmarea serelor și demolarea lor”, spune Morar Vasile.

În 2004, Maria Schutz nu respectase clauzele referitoare la investiţii și totuși Agentia Domeniilor Statului, prin directorul Corneliu Popa, încheie un act adițional cu Worldser Tuglui, fără aprobarea Consiliului de Administrație, prin care prelungește cu încă trei ani termenul de realizare a investiției prevăzute inițial.

A căpușat această întreprindere, această societate, vânzându-ne îngrășăminte chimice și alte materiale necesare producției, la prețuri mult, mult supraevaluate. Deci, în 2004, când am văzut care e situația, am făcut plângeri la toate organele, inclusiv ministere. Dar nu întotdeauna, din partea organelor de cercetare s-a făcut totul pentru a opri, că atunci încă se putea opri! Au continuat și cercetarile și demolările paralel”, explică Morar Vasile.

DNA descoperă achiziții supraevaluate: serele cumpărau semințe de la o altă firmă a Mariei Schutz - Gini Transcom, cu preţuri de 10 ori mai mari decât cele ale pieței. În paralel, investitoarea face demolari și concedieri. 3000 de oameni rămân fără serviciu. Dupa doi ani de anchete, în 2006, Maria Schutz și directorii Agenției Domeniilor Statului sunt chemați la audieri, la sediul DNA. Potrivit procurorilor, Maria Schutz cere sprijin colegilor de partid pentru a scăpa de ancheta. Unul dintre ei este chiar președintele PSD de la acea vreme, Mircea Geoana. 

Marius Shutz, dată în judecată

În 18 decembrie 2007, DNA îi trimite în judecată pe Maria Shutz, pe Corneliu Popa - directorul ADS și pe Mihai Ciobanu - director al Direcției Urmărire Contracte din cadrul ADS. Ei sunt acuzați de bancrută frauduloasă şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Ancheta nu a urcat mai departe în ministerul Agriculturii.

În momentul în care eu am ajuns ministru, mi-am dat seama că Agenţia Domeniile Statului şi multe dintre subunităţile mele luau decizii pe care eu trebuia să le parafez. Şi atunci am venit cu un proiect de ordonanţă. Am trecut răspunderea în seama consiliilor de administraţie. Ei hotărau, privatizau şi răspundea ministrul, care dădea ultima semnătură. De asta nu am fost la niciun proces, nici măcar martor, nu mai vorbesc să mă fi acuzat cineva în vreo cauză sau alta”, spune Ilie Sârbu.

ADS-ul are responsabilități mari pentru anumite perioade de timp, în ceea ce înseamnă privatizările și gestionarea acestei avuții naționale. Și din păcate foarte multe privatizări din acea perioadă sunt sub semnul întrebării”, spune Valeriu Tabără.

Imediat după ce a fost trimisă în judecată, Maria Schutz ar fi încălcat legea şi ar fi vorbit de mai multe ori cu Corneliu Popa, pentru a stabili în comun cum să se apere.

Ne punem la punct, am nevoie de dumneavoastră diseară să stăm de vorbă. Pentru că ne trebuie un specialist în privatizare, să vă puneți la punct în problema cu privatizarea, pe care nu sunteți dumneavoastră, dar trebuie s-o punem, să arătăm că a fost corect", spunea Maria Shutz.

În mai 2013, la 9 ani de la declanşarea anchetei, judecatorii Tribunalului Bihor au anunțat verdictul în cazul dosarului compus din 44 de volume.

În final, Tribunalul Bihor a pronunțat o hotărâre de condamnare a inculpatei Shutz Maria, la o pedeapsă privativă de libertate de 12 ani, și, de asemenea, a fost obligată la despăgubiri de aproximativ 15 milioane de euro”, explică Cristian Monenci, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Bihor.

Corneliu Popa şi Mihai Ciobanu, foștii directori ADS, au primit câte 10 ani de închisoare cu executare. După pronunţarea sentinţei, cei trei au făcut apel, iar în februarie 2014, Curtea de Apel Oradea a hotarât să anuleze pedepsele şi să trimită dosarul la Tribunalului Bihor pentru rejudecare.

Nu doresc să dau niciun fel de informații, până nu se finalizează”, spune Maria Shutz.

Câțiva dintre foștii angajați ai serelor din Codlea se mulțumesc acum cu miniserele ridicate în fața blocului. Stau și povestesc despre epoca în care România exporta mai multe legume și flori decât importa.

Viziuni diferite

La 14 ani de la privatizarea serelor din România, foștii miniștri nu se pun încă de acord în legatură cu pierderea suferită de țara noastra.

La sere, problema este chiar mai gravă, pentru ca ne-a lăsat extrem de puternic dependenți de importuri”, spune Valeriu Tabără.

Noi nu o să putem niciodată să fim producători integrali pe perioada unui an de zile, fiindcă preţul de cost la noi, preţul de cost al unui kilogram de roşii sau tot ce doriţi dumneavoastră, e mult mai mare decât cele care vin din alte ţări”, spune Ilie Sârbu.

Eu nu am avut niciodată aceiași viziune asupra agriculturii și abordărilor agricole cu Ilie Sarbu”, spune Valeriu Tabără.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în primele zece luni ale anului trecut, România a importat legume în valoare de peste 160 de milioane de euro, comparativ cu aproape 76 de milioane de euro, cât a fost valoarea exporturilor. Din cele 2500 de hectare de sere de dinainte de 1990, România mai are în prezent doar 288, cele mai multe aflate în proprietatea unor privați. Singurele sere de stat sunt cele administrate de facultațile de științe agricole din țara, dar niciuna dintre ele nu depășește un hectar, iar producția nu merge la export, ci e folosită în cantinele universitaților.

Doi dintre cei care şi-au legat numele de vânzarea serelor de la Codlea şi Oradea au fost condamnaţi definitiv - fostul ministru al Agriculturii, Ioan Avram Mureşan - cel care a decis privatizarea a primit șapte ani de închisoare pentru corupţie, într-un alt dosar, iar Cătălin Voicu, cel care trebuia să o scape de ancheta pe femeia supranumită "regina serelor" la șase ani, tot pentru corupţie.

Maria Şchutz şi complicii ei aşteaptă prescripţia pentru că faptele de care sunt acuzaţi sunt pedepsite mult mai blând de noul cod penal.