Sari la conținut
News Alert

ROMÂNIA FURATĂ. Jaful de la BTT - cum s-au vândut la bucată vile şi hoteluri

BTT, înfiinţat în 1968, printr-un decret semnat de Ilie Verdeţ, era agenţia de turism a Uniunii Tineretului Comunist. Tinerii erau trimişi la munte şi la mare, cu autocare şi cu trenul, cazaţi şi hrăniţi în hotelurile, vilele şi cabanele BTT.

Dan Matei Agathon, fost ministru al Turismului: „Am fost la ASE preşedinte USCR pentru facultate şi atunci bilete acestea erau în mâna mea, eu le distribuiam. Erau nişte fete frumoase în ASE atunci care stăteau aşa ore întregi la coadă să distribuie biletele.

Că se mânca în trei serii, că turiştii străini care mâncau în aceeaşi sală de mese aveau antreuri şi o sticlă de vin pe masă şi cei români se uitau cu jind la Borsec şi la vinul Corăbiora, asta o lăsăm deoparte”.

Costineşti devine Staţiune a Tineretului în anii 70 şi cu ajutorul lui Nicu Ceauşescu. În timp record, sunt construite peste o sută de clădiri, pe 370.000 de metri pătraţi de teren. Hoteluri, vile, bungalouri, căsuţe de vacanţă, restaurante, discoteci, terase şi 83 de apartamente pentru angajaţi.

În 20 de ani, BTT ajunge să deţină, pe lângă staţiunea Costineşti, încă patru complexuri în zone turistice.

La Pârâul Rece erau zece vile, trei hoteluri, o discotecă, o cabană şi o pârtie de schi, toate întinse pe 86.000 de metri patraţi.

Complexul de la Câmpulung Moldovenesc avea două hoteluri, două restaurante, discotecă, chioşc, terasă şi anexe, întinse pe 45.000 de metri patraţi.

La Izvorul Mureşului, BTT era proprietar pe nouă vile, bază sportivă cu teren de fotbal şi de baschet plus o gospodărie anexă. În total 70.000 de metri pătraţi de clădiri.

Complexul Roşu avea vile, casuţe, discotecă şi restaurant.

În Bucureşti, BTT avea patru baze sportive şi de agrement. Cea din Tei Toboc se întindea pe 112.000 de metri pătraţi, cea din Pantelimon, pe 84.000 de metri pătraţi. Baza din Străuleşti avea 90.000 de metri pătraţi, iar cea din Băneasa - aproape 80.000.

Toate patru erau aşezate pe malul câte unui lac, aveau debarcader, chioşc, restaurant, bufet şi vestiar pentru sportivi.

În Bucegi, Sibiu, Târgu- Jiu, Brăila, Geoagiu-Băi şi Miercurea Ciuc, BTT-ul era proprietarul câte unui hotel.

BTT mai avea şi câte un sediu de agenţie, în centrul fiecărui municipiu reşedinţă de judeţ.

În 1990, Guvernul Petre Roman transformă BTT în Compania Autonomă de Turism pentru Tineret. Un an mai târziu, devine societate comercială.

În 1992, Compania Autonomă de Turism pentru Tineret îşi schimbă din nou numele, în SC Biroul de Tranzacţii şi Turism SA. În societate intră, printre alţii, ca acţionari minoritari, soţia premierului de atunci, Theodor Stolojan, Elena Stolojan, şi omul de afaceri Viorel Păunescu.

Un an mai târziu, compania începe să vândă active. O face prin intermediul unei societăţi mai mici, cu acţionariat de stat, desprinsă din corpul BTT - BTT Perla Costineştiului SA.

Dana Pavel, preşedinte BTT: „A fost o decizie a consiliului de administraţie, aprobată printr-o adunare generală a acţionarilor. Probabil în ideea de a obţine profit”.

Ioan Nasta, director SC BTT Perla Costineştiului SA: „Perla Costineştiului nu avea nicio putere, nu decideam noi. Toate deciziile le lua BTT-ul în consiliul de administraţie şi în AGA şi ni le comunica şi nouă. BTT era acţionarul majoritar. Noi eram doar executanţii".

BTT Perla Costineştiului primeşte în patrimoniu 22 dintre clădirile pe care BTT le avea în staţiunea Costineşti. Firma trebuia să se ocupe de închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare.

Printre clădirile cedate sunt bufetul Radiovacanţa şi alte două de pe plaja din Costineşti, barul Amiral, patiseria Orizont, şapte căsuţe de piatră, trei vile Albatros, două săli de jocuri mecanice, clădirea discotecii Ring, o terasă, un centru de răcoritoare, o cantină şi o clădire Grup Şcolar.

Un raport din 1994 al Curţii de Conturi arată că, înainte de a pune în patrimoniul Perlei Costineştiului cele 22 de clădiri, conducerea BTT le-ar fi ieftinit din pix. Pentru stabilirea valorii de transfer, preţurile trecute în acte ar fi fost de aproape 10 ori mai mici decât cele reale.

Dana Pavel, preşedinte BTT: „Terenul aferent acelor clădiri a rămas în proprietatea BTT-ului, fiind ulterior încheiat un contract de închiriere către Perla Costineştiului. Perla la rândul ei subînchiriind diverselor persoane juridice”.

Pe lângă construcţii, Perla primeşte şi dreptul de a închiria de la BTT terenul pe care funcţionau acestea.

Pentru cei 34.600 de metri pătraţi plăteşte chirie între 50 cenţi şi 2 dolari pe an pentru fiecare metru pătrat, în funcţie de zonă. În 2009, BTT majorează chiria până la 5 euro. Perla Costineştiului ajunge datoare BTT-ului cu 620.000 de euro.

Ca să-şi plătească datoriile, în 2011 Perla Costineştiului vinde mare parte din active către opt societăţi cu care avea deja contracte de asociere în participaţiune încă din 1995.

SC VOX SA închiriază în 2004 de la Perla Costineşti barul Amiral, care avea aproape 100 de metri pătraţi.

Investeşte în el aproximativ 10.000 de euro şi tot cu această sumă îl şi cumpără în 2011.

Suma este stabilită în urma unui raport de evaluare aprobat în AGA Perla Costineştiului.

SC VOX SA aparţine omului de afaceri Nicuşor Năstase, care deţine şi cunoscuta discotecă Vox Maris.

Cu alte societăţi, Perla încheie contracte de asociere în participaţiune. SC Corsa Trans SRL primeşte, între 1995 şi 1999, o sală de jocuri mecanice de 363 de metri pătraţi, o vilă Albatros şi o căsuţă de piatră, pe care le extinde, le modernizează, le exploatează.

Societatea aparţine lui Ioan Popa, originar din Sibiu. Spune că s-a lansat în afaceri după ce a vândut câteva mii de oi moştenite de la părinţi. Banii i-a investit, pe rând, într-un magazin de haine, un ştrand şi un cazinou.

În 2011, Ioan Popa cumpără de la Perla Costineştiului, cu aproape 60.000 de euro, toate clădirile închiriate.

Alte şapte firme primesc, în acelaşi an, dreptul de a cumpăra bunurile, cu sume cuprinse între 10.000 şi 300.000 de euro.

Desprinderea Perlei Costineştiului din BTT nu a fost o afacere bună. O constată inspectorii Curţii de Conturi în 1994. De aceea, imediat după raport, Guvernul Nicolae Văcăroiu transferă BTT la Fondul Proprietăţii de Stat, care devine acţionar majoritar şi pregăteşte privatizarea activelor.

Liviu Vâclea, proaspăt director la BTT, foloseşte "reţeta" contractului de asociere prin participaţiune: BTT pune în afacere clădirile, iar investitorul are obligaţia să aducă clienţi, să le întreţină şi să facă investiţii.

BTT-ul urma să primească 33% din profit.

Contractele sunt încheiate prin negociere directă. Între 1999 şi 2000, BTT încheie, sub semnătura lui Liviu Vâclea, 67 de contracte de asociere în participaţiune. Investitorii au dreptul de a cumpăra primii, în situaţia în care BTT-ul se hotărăşte să vândă.

22 dintre chiriaşi cumpără activele la câteva luni după ce le închiriaseră. În nici doi ani, aproximativ 70 de clădiri - hoteluri, vile, căsuţe de vacanţă şi bungalouri - ies din patrimoniul BTT.

Unii dintre investitori au deja afaceri cu Perla Costineştiului. Omul de afaceri Ioan Popa, patronul SC Corsa Trans SRL semnează, în 1999, un contract de asociere în participaţiune cu BTT prin care preia două vile Belvedere şi trei căsuţe de piatră. În 2000 le cumpără şi le modernizează.

Alte active ale BTT-ului din Costineşti au un regim juridic incert. Mirel Mihăilescu face afaceri cu BTT în 1999.

SC Flopy Trade 2000 SRL ia de la BTT 10 căsuţe de piatră, situate lângă plajă, şi un restaurant.

Spune că a investit peste două milioane de euro.

Mirel Mihăilescu: „Urma să încheiem contractul de vânzare-cumpărare definitiv, lucru care nu s-a întâmplat, căci BTT-ul nu avea cadastru şi intabulare pe locaţiile din Costineşti”.

Pentru Mirel Mihailescu, parteneriatul cu BTT se dovedeşte un business bun. Ulterior realizării interviului, Mirel Mihăilescu a cerut Digi24 să nu-l mai difuzeze. Pentru că jurnaliştii consideră că este vorba despre un interes public justificat, am decis difuzarea acestuia.

Până în 1990, Carmen Chiriţă a lucrat în BTT, ca administrator al unui sector cu căsuţe de vacanţă. În 1999, a preluat prin asociere în participaţiune trei căsuţe studenţeşti prin firma SC Cardinal 2000 SRL. A investit în ele 100.000 de euro şi le-a transformat în bungalouri de două stele.

Carmen Chiriţă: „Doar zidurile mai sunt de atunci. Pe jos avea linoleumul jupuit, nu exista baie, erau uşi şi geamuri de lemn, cinci dormeze de jur împrejur. Am schimbat tâmplăria, am făcut hidroizlaţia, am pus gresie pe jos, am schimbat dotările”.

Un an mai târziu, Carmen Chiriţă câştigă în instanţă dreptul de a cumpăra cele trei căsuţe, dar BTT-ul nu i le vinde.

Carmen Chiriţă: „Am tot făcut cereri de prelungire a contractului în baza legii, a legilor privatizării. Nu mi s-a răspuns, dar am primit răspuns de la AVAS, o să dăm problema BTT-ului să analizeze, AVAS-ul, stai puţin că BTT-ul are altă strategie”.

În 2001, BTT-ul nu mai avea în administrare nicio clădire în Costineşti.

"Staţiunea este într-o stare jalnică, fără apă, lumină, încălzire şi fără disponibilităţi băneşti pentru a fi reluată activitatea" (Sursa: Notă a BTT, 2011)

În 2001, Liviu Valentin Vâclea, preşedinte al Consiliului de Administraţie al BTT din 1999, este arestat preventiv.

„Inculpatul şi-a îndeplinit cu rea-credinţă atribuţiile de serviciu, încheind contracte de asociere în participaţiune fără aprobarea AGA, instigând la falsificarea hotărârilor acestui organ prin atestarea unor fapte nereale şi folosind înscrisurile falsificate". (Sursa: Rechizitoriul nr. 285/P/2000 din data de 15.01.2002 întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie)

Anul trecut, Liviu Vâclea a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la şase ani de închisoare, printr-o decizie definitivă, iar în prezent fostul director al BTT se află în arest.

Dan Matei Agathon, ministru al Turismului în perioada 2000 - 2003, spune că a avut un rol în arestarea lui Liviu Vâclea. Totul ar fi început cu nişte telefoane pe care le primea ministrul.

Odată cu condamnarea lui Liviu Vâclea, instanţa anulează şi cele 22 de contracte de vânzare-cumpărare semnate de el.

Acum, BTT-ul se judecă cu cei 22 de investitori, cărora le cere activele înapoi, pentru a-şi reîntregi patrimoniul

Unul dintre ele este cel încheiat pentru cumpărarea fostului hotel BTT din Buşteni.

Emanoil Savin, primar în Buşteni: „De ce trebuie să fie primarul sărac? Ca să stea să întindă mâna după ăla şi după ăla? Dacă făceau mai mulţi să se bage la primărie, era bine. Dacă nu faci pentru tine, nu poţi să faci nici pentru comunitate”.

Emanoil Săvin este şi primar al oraşului Buşteni şi proprietar al fostului hotel al BTT de la Buşteni. Înainte de a fi primar, a fost om de afaceri: „Din 97 pâna în 2004 aveam afaceri şi procesam foarte mult plumb şi îl făceam acumulatori”.

În 1999 a luat hotelul BTT în asociere în participaţiune, printr-o decizie a AGA, în baza unei negocieri directe. Emanoil Săvin a fost singurul participant.

Un an mai târziu, BTT îi vinde hotelul cu 55 de camere şi 9.000 de metri patraţi de teren cu 600.000 de dolari. Spune că mai investeşte 3 milioane de euro ca să-l transforme în hotel de 3 stele, să îi facă teren de fotbal şi de tenis şi să-i schimbe numele.

Firma prin care a cumpărat proprietatea BTT şi la care a rămas acţionar majoritar, SC Alexandros Hotels SRL, a prosperat după tranzacţia cu BTT. De pildă, într-un singur an, în 2009, primul an de criză în România, SC Alexandros Hotels SRL avea o cifră de afaceri de 714.000 de euro şi 50 de angajaţi.

Un alt contract despre care instanţa spune că ar trebui anulat este cel încheiat de Mirel Mihăilescu.

Mirel Mihailescu, investitor: „Nu numai să-ţi ia ceea ce era al lor. Îţi ia şi ce este al tău. Ei vor să-şi ia locaţiile. Şi eu cum aş putea să procedez, să-mi iau vilele sau cum? Că ele nu sunt create pe role”.

Deniz Osman, director de patrimoniu al BTT: „BTT-ul nu doreşte decât să respecte sentinţa care a fost dată în 2014. Care a anulat acele contracte de asociere în participaţiune. Dacă eu intru în casă la dumneavoastră şi stau în sufragerie, mă lăsaţi să stau o săptămână acolo. Şi veniţi şi găsiţi în mijlocul sufrageriei că mi-am mai făcut eu o garsonieră mică, aşa, cum facem? Dumneavoastră sunteţi proprietar. Cum facem? Aia e a mea. Căsuţa aia mică, de jucărie”.

Astăzi, BTT mai are, în Costineşti, un singur hotel funcţional, Forum, şi încă 73 de corpuri de clădire.

Majoritatea sunt cu lacătul pe ele, iar unele sunt ruină. BTT doreşte să le închirieze. Cum este şi un fost sediu administrativ.

Gard în gard cu Vox Maris, cel mai luxos complex din Costineşti, o căsuţă studenţească este locuită de oamenii străzii.

Căsuţele şi bungalourile evacuate de chiriaşi au ajuns la mâna hoţilor.

Pe 22 decembrie 1999, Crin Antonescu, pe atunci ministru al Tineretului şi Sportului, trece în proprietatea Biroului de Turism pentru Tineret şapte hectare de teren din Herăstrău. Pe o parte din suprafaţă funcţiona secţia de yachting a Clubului Sportiv Studenţesc.

După ce intră în posesie, Biroul de Turism pentru Tineret se asociază cu firma Domino 94 Impex SRL, pentru exploatarea bazei sportive a Clubului. Asocierea dintre cele două companii urma să facă şi investiţii la CSS. În următoarele luni, BTT nu respectă o serie de angajamente din contract. În 2000, Domino 94 Impex îl dă în judecată.

Liviu Doară, administratorul Clubului Sportul Studenţesc: „BTT-ul nici măcar nu se prezintă în instanţă. Şi atunci instanţa dă o hotărâre prin care obligă BTT-ul să-i vândă lui Domino 94 Impex SRL activele şi pasivele”.

În acest fel, în 2000, Domino Impex SRL devine, oficial, proprietar a 7 hectare de teren în cea mai râvnită zonă imobiliară din Bucureşti, în schimbul a doar 100.000 de dolari.

Domino 94 Impex SRL este deţinută, în procente egale de soţia lui Bartolomeu Finiş, Carmen, care este şi administrator, şi de Olimpia Ulrich.

După ce, oficial, devine proprietara terenului, firma Domino Impex ar fi încercat sa oblige CSS să renunţe la cele trei hectare pe care le exploata.

Liviu Doară, administratorul Clubului Sportul Studenţesc: „BTT-ul, făcând presiuni foarte mari asupra Clubului Sportul Studenţesc, ne-a restrâns activitatea de la cele 4 terenuri de tenis şi a cabanei, unde aveam părţile administrative, la doar un hangar în care ţineam bărcile”.

În 2002, clubul sportiv dă în judecata Ministerul Sportului, pe motiv că terenul înstrainat nu i-a aparţinut niciodată. Instanţa stabileşte ca fostul ministru, Crin Antonescu, a semnat documentele de cedare a celor 7 hectare de teren, deşi ministerul pe care îl conducea nu era proprietarul terenului. Hotărârea urmează să fie pusă în executare. Crin Antonescu şi conducerea BTT refuză să facă vreun comentariu.

Şi din restul de baze sportive şi de agrement din Capitală, BTT-ul mai deţine astăzi doar câteva bucăţi.

Din Baza Străuleşti mai are circa 30.000 de metri pătraţi. Patru hectare au fost vândute în 2002 societăţii Agrement Serv SRL. 21.000 de metri pătraţi au fost expropriaţi pentru a se construi un tronson de metrou.

La Baza din Pantelimon, BTT a mai rămas cu 1. 8 hectare, din suprafaţa totală de peste 8. Restul s-a vândut.

Din baza de agrement Băneasa, nu mai deţine niciun metru pătrat din cei 80.000.

În 1991, BTT participă cu această bază la formarea societăţii Dragon Medical Complex SA, ca aport în natură.

Dragon, cu capital majoritar de stat, este înfiinţată la iniţiativa fostului medic al echipei naţionale de fotbal, Florin Brătilă.

Are ca obiect de activitate construirea şi exploatarea unui complex medical, cu servicii hoteliere şi de agrement. Printre asociaţi mai apare în Dragon Medical Complex şi Elena Stolojan, care un an mai târziu devine şi asociat al BTT. În 2002, BTT reintră în posesia bazei sportive. Pentru ca, patru ani mai târziu, printr-o notă internă, să trimită din nou baza în patrimoniul Dragon Medical Complex, al cărei acţionar majoritar devenise între timp Tasilva Limited, cu sediul în Insulele Virgine. Terenul BTT-ului este folosit apoi de Ioan Niculae, ajuns în acţionariatul Dragon Medical. Omul de afaceri aduce terenul ca aport de capital pentru a redeveni acţionar majoritar în Compania Naţională Tutunul Românesc.

Şi patrimoniul BTT din restul ţării a fost vândut, bucată cu bucată

Hotelurile din Sibiu, Târgu-Jiu şi Geoagiu-Băi au fost vândute. Cel din Brăila aparţine Consiliului Judeţean, iar cel din Miercurea Ciuc a fost transmis în patrimoniul Mitropoliei Ardealului, prin hotărâre de Guvern, în 1994. Din cele 40 de sedii judeţene de agenţii, doar 8 mai aparţin astăzi BTT-ului.

Nici din cele patru complexuri turistice din staţiuni BTT-ul nu mai deţine nimic.

Complexul Roşu din inima Deltei este vândut de BTT în 1999 către SC Atbad SA, care avea ca acţionar majoritar fondul de investiții Gelsor, deţinut de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.

Până în 2002, Atbad a fost şi administrator unic al SC Delta Miraj, care l-a avut ca acţionar tot pe Sorin Ovidiu Vântu, cu 42%.

Astăzi, SC Atbad SA are ca acţionar majoritar SC Conservil SRL, care, la rândul lui, este deţinut de offf shore-ul Comac Limited, cu sediul în Cipru.

La Complexul Pârâul Rece, şase vile şi un hotel al BTT-ului au fost retrocedate, în 1998. Încă două hoteluri, o discotecă, o cabană şi o pârtie de schi au fost vândute.

Hotelul Bucegi din Pârâul Rece a fost cumpărat de fostul preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, Dan Radu Ruşanu, prin firma sa, SC Romtur International SRL. În 2000 a plătit pentru el 180.000 de dolari. Anul trecut l-a dat în locaţie de gestiune firmei Transget Star SRL, care aparţine omului de afaceri Octavian Turbatu.

Mare parte din Complexul Câmpulung Moldovenesc, adică hotel, restaurant, discotecă, chioşc, terasă şi anexe, a fost cumpărat în 2000 de firma SC Sincron SRL, cu 136.000 de dolari.

La Izvorul Mureşului, opt vile şi o gospodărie anexă au fost vândute în 1993 şi una a fost retrocedată.

Gavril Chindea, director la Complexul Sportiv Naţional Izvorul Mureşului: „M-am bucurat că s-au vândut fiindcă în fiecare zi se spărgeau, erau în afara perimetrului şi nu le puteam întreţine”.

Baza sportivă a fost transferată Ministerului Tineretului şi Sportului, în 1996. Astăzi, are 26 de angajaţi şi pregăteşte sportivi ai cluburilor şcolare. Reprezentanţii societăţilor amintite în acest material au fost contactaţi şi au refuzat să ofere puncte de vedere. Nu a avut nimic de spus nici Ministerul Tineretului şi Sportului.