ROMÂNIA FURATĂ | Lukoil - pe urmele a 2 miliarde de euro

Data publicării:
luk-1

Procurii de la Curtea de Apel Ploieşti spun că schema fraudării Petrotel Lukoil şi a bugetului românesc de stat cuprinde societăţi din corporaţia internaţională Lukoil, firme moldoveneşti şi societăţi cu sedii în paradisuri fiscale.

Anchetatorii susţin că între 2008 şi 2014, S.C.Petrotel Lukoil S.A. a făcut plăți externe de peste 15 miliarde de euro (15.586.346.461 euro). În acelaşi timp, a avut încasări din străinătate de peste 11 miliarde (11.277.752.032 euro). Ar exista o diferenţă, de peste 4 miliarde de euro (4.308.594.429 euro), care ar reprezenta un prim semn că firma ar fi încercat să transfere profitul în străinătate.

Doar către societatea mamă - LUKOIL EUROPE HOLDINGS BV Olanda - spun anchetatorii, PETROTEL LUKOIL SA Ploiești ar fi făcut mai multe plăţi, în valoare de aproape două miliarde de euro (1.526.293.530,93 dolari SUA și 552.977.284,35 euro). Banii ar fi reprezentat restituirea unor credite primite de rafinăria ploieşteană de la compania mamă.

Gheorghe Zaman, directorul Institutului de Economie Națională: Așteptăm să se acumuleze o astfel de cifră? Eu cred că aici trebuie să ne uităm și la instituțiile competente din România, astfel încât să nu ne mai trezim în al 12-lea ceas sau chiar mai târziu cu acumularea unor astfel de nereguli.

Pentru investiţii, consorţiul cu sediul în Olanda LUKOIL EUROPE HOLDINGS BV ar fi trimis câtre România peste 30 de milioane de euro (32.476.926 euro) şi peste 300 de milioane de dolari (304.186.078,78 dolari SUA). Procurorii spun că aceste cifre ar fi trebuit să se regăsească în activul societăţii. Acesta, însă, s-ar ridica la puţin peste 48 de milioane de euro (48.522.486 euro), cu 257 de milioane (257.995.952 euro) mai puţin decât cel declarat.

Şi în cazul majorărilor de capital, situaţia este aceeaşi. Firma mamă ar fi virat în conturile societății de la Ploieşti peste 480 de milioane de euro (480.176.734,90 euro) pentru majorarea capitalului. Cu toate acestea, în raportările contabile, capitalul social este de peste patru ori mai mic. (105.881.929,76 euro)

Anchetatorii spun că investiţiile şi majorările de capital de la rafinăria ploieşteană ar fi fost nereale. În decurs de 24 sau 48 de ore de la transferul sumelor iniţiale, banii ar fi fost împărțiți în mai multe tranșe și trimiși înapoi în conturile firmei mamă, cu justificarea "returnare împrumut".

Procurorii susțin că și contractele comerciale încheiate în interiorul grupului Lukoil ar fi fost în defavoarea rafinăriei ploieștene. Peste 83% din valoarea pierderii totale cumulate în perioada 2011-2014 s-ar fi datorat acestor tipuri de înțelegeri.

De exemplu, din relația comercială cu o societate cu sediul în Elveția, care este intermediarul grupului Lukoil, rafinăria din Ploiești ar fi acumulat pierderi de 92 milioane de euro (92.562.400 de euro).

Anchetatorii susțin că, prin intermediul LITASCO SA, Petrotel ar fi cumpărat țiței cu prețuri mai mari decât cele ale pieței, după ce petrolul ar fi fost tranzacționat prin mai multe firme din grup. Mai mult, rafinăria ar fi exportat, către aceleași firme din grup, benzină, motorină și uleiuri sub prețul de producție. Tot prin Litasco SA.

Scopul ingineriilor financiare ar fi fost, afirmă procurorii, transferarea profitului către alte societăți din cadrul grupului. În acest fel, Petrotel Lukoil nu ar mai fi făcut profit și nu ar mai fi avut de plătit statului taxe și impozite.

Cristian Păun, profesor de finanţe internaţionale: Constatările pe care le fac procurorii în materie de evaziune, spălare de bani, încă mai e loc de fundamentare economică ceva mai bună, adică trebuie să devenim puțin mai specialiști în a citi bilanțuri, în a citi operațiuni financiar-contabile la nivelul unor companii și a le da interpretarea corectă. Să nu uităm că aceste companii sunt companii angrenate într-un mecanism de tip multinațional... face parte și această companie - ca și multe altele din România - dintr-un angrenaj care funcționează la nivel global și care presupune o companie mamă, filiale în foarte multe țări... multe operațiuni între compania mamă și aceste filiale.

Cârdășie cu factorul politic?

Şi activitatea de vânzare a motorinei și benzinei la pompă ar fi mers în pierdere. Petrotel Lukoil face livrări de produse petroliere pe piață internă din România în proporție de peste 95%, prin intermediul S.C.Lukoil România S.RL.

Distribuitorul ar fi înregistrat pierderi de peste 87 de milioane de euro (87.995.410 euro). O treime din acestea (23.358.570 euro) ar reprezenta pierderile din dobânzi, care au apărut în urma împrumuturilor acordate de asociatul unic al societății, același Lukoil Europe Holdings B.V. Olanda.

Cristian Păun, profesor de finanţe internaţionale: La asemenea sume este imposibil ca o companie privată să nu opereze mână în mână, sau în cârdășie, cu factorul politic.

De unde a pornit ancheta

Ancheta în dosarul Lukoil a început anul trecut. Procurorii au descoperit un prejudiciu de peste 230 de milioane de euro din spălare de bani și evaziune din relațiile comerciale cu firme din Republica Moldova.

Investigatorii susțineau că, pentru a-şi echilibra balanţa de plăţi, Petrotel Lukoil SA făcea activități fictive de import-export prin Dana 15 din Portul Constanța.

Procurorii spun că, oficial, benzina și motorina plecau, intracomunitar, spre SC IMD TRADE LLP Londra. În acte. De fapt, produsele ajungeau, prin intermediul unor firme-suveică (VERO NADINA SRL NISPORENI, PARSTAR PETROL SRL Cimiolia, BAaA PETROL SRL Chioinau, ENERGO PETROL SRL Bardar, SC LUKOIL MOLDOVA SRL și altele), în Republica Moldova, fără plate taxelor vamale.

Mai mult, din datele contabile ar rezulta că rafinăria ar fi procesat mai mult decât îi permitea propria capacitate.

În toamna lui 2014, Parchetul Curții de Apel Ploiești a pus sechestu pe clădirile şi terenurile companiei şi pe rezervele de petrol din Portul Constanţa.

Lukoil a reacționat imediat: rafinăria a început procedurile de oprire a activității, oficial pentru revizie. 3.500 de oameni erau în pericol să rămână fără locurile de muncă, lucru pe care premierul Victor Ponta şi ambasada Rusiei l-au declarat inacceptabil.

„În calitate de Ambasador al Federației Ruse sunt foarte îngrijorat de evenimentele desfășurate în jurul rafinăriei "Petrotel", care aparține companiei petroliere rusești "Lukoil", precum și de atmosfera care se creează în legătură cu această situație. O preocupare aparte o provoacă faptul că, în cadrul măsurilor de anchetă, s-a dispus ca uzina să oprească producția, ceea ce a pus în pericol funcționarea întregului lanț de producție al companiei "Lukoil" din România”, a reacționat Oleg Malginov, amabasadorul Rusiei în România, într-un comunicat emis de Ambasadă în octombrie 2014.

Din justiţie, dosarul Lukoil s-a mutat în lumea politică

Victor Ponta declara în 9 octombrie 2014: „Cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conducta în Rusia sau nu știu unde, și nici rafinăria nu o mutau mâine. Să avem grijă, sunt 3.500 de oameni... interese economice. Procurorul nici nu cred că e interesat că Lukoil are 3.500 de angajați și că Oltchim cumpără doar de la Lukoil și de faptul că au blocat combustibil la Oil Terminal și la Conpet. Că nu știe procurorul și probabil nu e treaba domniei sale”.

Preşedintele de atunci, Traian Băsescu, a taxat imediat reacţia premierului: „Îmi pare o abordare de tip putinian. Dacă vrea legile de la Moscova, se duce acolo, nu în România”.

După câteva săptămâni, instanţa a decis ridicarea unei părţi din sechestru, iar compania şi-a reluat activitatea. La începutul lui 2015, procurorii au pus sechestru pe antrepozitul fiscal al Lukoil. Asta însemna că niciun litru de benzină şi motorină nu pleca din rafinărie fără cu acordul direct al anchetatorilor.

Istoria Petrotel

Petrotel este una dintre cele mai vechi rafinării din România. Înfiinţată în 1904 ca societate mixtă româno-americană, a fost bombardată de americani și aproape rasă de pe față pământului în timpul celui de-al doilea război mondial.

Rafinăria a fost reconstruită şi retehnologizată în mai multe etape, în perioada comunistă. În 1983, o explozie puternică de la rafinăria numită atunci Teleajen a ucis 27 de oameni, alți 39 fiind răniți.

După momentul '89, a fost rebotezată, Petrotel şi a fost inclusă în Compania Română de Petrol, proprietate a statului. Ca şi celelalte rafinării de stat din România, a început să acumuleze datorii şi a fost scoasă la privatizare.

Afacerile Lukoil în România au început în 1998. Grupul de firme din Rusia a cumpărat de la FPS 51 la sută din acţiunile Petrotel.

Tranzacția a avut loc într-un context geopolitic care presupunea cumpărarea grupului Lukoil, al cărui acţionar majoritar era Rusia, de către americanii de la ConocoPhilips. La vremea respectivă, imaginea Lukoil în România era celebrul personal al serialului Dallas, J.R. Ewing.

Cristian Păun, profesor de finanţe internaţionale: De multe ori noi am privatizat aceste companii neștiind către cine le-am privatizat. Și în realitate le-am privatizat cu companii care au spate mai degrabă state decât operatori privați.

Statul român a primit pentru acţiunile Petrotel 16 de milioane de dolari (16.797.549). Lukoil Europe Limited Anglia, o subsidiară a companiei mamă din Rusia, devine acţionar majoritar al rafinăriei de la Ploieşti.

Afacerea cu americanii cade, iar Petrotel rămâne în proprietatea statului rus. Prin contractul de vânzare-cumpărare, ruşii se angajaseră să investească 200 de milioane de dolari în modernizare şi ecologizare. Suma ar fi urmat să fie cheltuită între 1999 și 2008.

La data privatizării, în februarie 1998, Petrotel avea o datorie de aproape 54 milioane de dolari (53,84 milioande de dolari) către fosta Bancorex. La scurt timp după perfectarea contractului, Guvernul Radu Vasile a dat o ordonanță de urgenţă prin care plata datoriei a fost amânată cu 25 de ani.

Răzvan Temeşan, fost director general Bancorex: Sistemul de rafinării datora băncii un miliard de dolari. În momentul în care s-a trecut la privatizarea parțială, datoriile astea au fost fie șterse fie trecute pe leul ăla pe litru sau centul pe litru.

În 2002, Guvernul Nastase a şters, tot prin ordonanţă de urgenţă, datoriile rafinăriei. Restanţele către Bancorex, preluate de AVAB, dispar.

În plus, prin ordonanţa 92 din 2002, Grupul Lukoil primește peste două milioane de euro sub formă de scutire la plată a unor majorări pentru neplata accizelor (2.188.895 euro) şi pentru neplata TVA (106.914 euro).

Declin în loc de succes, după retehnologizare

În decembrie acelaşi an, rafinăria declara un capital social de peste 67 de milioane de dolari (67.342.547).

Tot în 2002, peste două mii de salariaţi au fost disponibilizaţi. Instalaţiile rafinăriei au fost oprite pentru 18 luni. Potrivit unor documete din contabilitatea rafinăriei, la finalul anului 2002, datoriile către societăţile din Grupul Lukoil ajung la peste 27 de milioane de dolari (27,451,118).

După retehnologizarea şi ecologizatea, din 2002, care ar fi trebuit să însemne salvarea, începe declinul societăţii. An de an, Petrotel Lukoil, devenită cea mai modernă rafinărie a grupului Lukoil, a raportat statului pierderi, începând din 2004, anul redeschiderii.

După modernizare şi reluarea producţiei rafinăriei, LITASCO ROMANIA - S.R.L. a devenit principalul partener de afaceri al PETROTEL-LUKOIL - S.A.

Este aceeaşi societate care, potrivit procurorilor, ar fi furnizat rafinăriei materie primă la suprapreţ şi ar fi participat astfel la circuitul spălării banilor. Potrivit Ministerului de Finanţe, în ultimii patru ani, Petrotel Lukoil a raportat pierderi de sute de milioane de euro. Doar pentru 2014, bilanţul contabil arată un minus de aproape 70 de milioane de euro (68.807.061).

Poziția Lukoil

Conducerea grupului Lukoil a transmis Digi24 că „intentionează să formuleze recurs împotriva dispoziţiei Procuraturii, în conformitate cu procedurile legale şi are încredere în realizarea unei cercetări imparţiale, potrivit celor mai bune reguli şi practici atât ale României, cât şi ale Uniunii Europene. Compania a investit 540 milioane USD în modernizarea acestei rafinării”.

Cristian Păun, profesor de finanţe internaţionale: De multe ori e foarte dificil să dovedești reaua intenție vizavi de prețuri de transfer sau de probleme de tipul acesta, de mutare, de relocare a profiturilor din România în altă parte pentru a evita taxele.

În România, Grupul Lukoil are aproape 3.800 de angajaţi, dintre care peste 2.900 la Lukoil România, adică în benzinării. La rafinăria din Ploieşti lucrează, conform bilanţului depus la Ministerul Finanţelor, 400 de oameni. Acestora li se adaugă aproape 600 de persoane, angaje în firmele-satelit.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri