Sari la conținut

România furată | Peste 100 de milioane de euro investiți în parcuri inutile

În ultimii 10 ani, guvernele României au cheltuit peste o sută de milioane de euro într-un program naţional pentru amenajarea de spații verzi și parcuri, al cărui scop final era să ofere românilor un aer mai curat. Doar că, în foarte multe cazuri, banii au fost repartizaţi pe criterii politice. Prin urmare, totul s-a transformat într-un fiasco din care au câștigat doar politicienii și firmele abonate la contracte cu statul. Așa au răsărit, în toată țara, parcuri ridicate în buza pădurilor, pe câmp sau la marginea unor sate, în care localnicii spun că, înainte de parc, le-ar fi trebuit alte lucruri.

Timp de zece ani, Guvernul a plătit peste o sută de milioane de euro pentru un program de parcuri și spații verzi, în numele unui ideal nobil: un aer și un mediu mai curate. De foarte multe ori însă, socoteala din birourile de la București nu s-a potrivit cu cea din satele unde au ajuns acești bani.

Comuna Vâlcelele este celebră în Călărași pentru parcul făcut din banii Fondului de Mediu. Nimeni nu se mândrește însă cu asta.

„Nu știm nici noi care-i rostul, decât cei care l-au făcut știu de ce l-au făcut, nu? Am înțeles niște fonduri, s-au luat niște bani și trebuiau cumva justificați. Nu se pot duce copiii acolo. Una, că e foarte departe, e departe și-aici în centru, d-apăi acolo...”, spune o localnică.

Parcul e în câmp, fix la jumătatea distanței dintre cele două sate ale comunei, Floroaica și Vâlcelele. Ca să ajungi la el, mergi doi kilometri.

- E rustic, e chiar ca lumea. Da, cu fetele, stăm pe acolo liniștiți, vorbim ca oamenii, alea, stăm liniștiți, nu ne deranjează nimeni. Și e chiar ca lumea.

- Ce dracu-i, mă, ca lumea, că nu se duce nimeni acolo, nici ăia din Floroaica, nici noi de-aicea, e făcut în mijlocul câmpului, ce-i ca lumea?.

- Păi până ajung acolo, să mă duc cu sticla de bere, s-a încălzit berea, ce fac?

Primarul liberal Ionel Tatu știe istoria parcului. În 2010, când s-a semnat contractul, era consilier local PSD.

„El a fost gândit foarte bine acolo. De exemplu, eu am lotizări 150 de locuri în fața parcului (...) pentru case de locuit. Deci e făcută lotizare de 600 de metri, carte funciară. (...) Am zis că totuși vine cineva să construiască o casă de vacanță în zona pădurii. Și de-aia s-a construit acolo. Fiind între Floroaica și Vâlcelele, am zis fiind la jumătate, era ca zonă turistică foarte bine gândită. Singura problemă, că n-a ieșit... ce trebuia să iasă”, spune Ionel Tatu, primar PNL în Vâlcelele din 2013 până în prezent.

În ciuda planurilor, nicio casă de vacanță nu a răsărit în zonă.

Vă dați seamă că dacă se ridica unul cu o locuință acolo, dintre cei 150, cu siguranță se mai făceau 10. N-a avut nimeni curajul să ridice, vă spun... S-au gândit că bate viscolul din partea asta și vine încoace!”, adaugă primarul.

Concesionarii spun altceva. Nu viscolul i-a speriat, ci faptul că puteau cumpăra terenul abia după ce făceau casa.

Păi am avut parcelat. Să-mi fac casă acolo. Nu pot eu să mă duc să-mi fac casă acolo, dacă nu mi s-a dat terenul, nu?”, spune un tânăr.

Vasile Iliuță conduce Consiliul Județean Călărași din partea PNL. El este părintele parcului din Vâlcelele, de pe vremea când era primar PDL în comună.

„Motivul a fost simplu. Criza imobiliară, că vor veni crize, că vor scădea... s-au scăzut salariile în 2010, au fost numai măsuri negative. Și oamenii de teamă nu au mai construit case. În 5 ani de zile avea obligația să construiască și îi dădeam terenul. Dup-aceea i se vindea terenul la prețul stabilit. La prețul stabilit clar prin contract. Era vorba de 600 de euro, valoarea terenului, un euro pe metru pătrat”, spune președinte Consiliul Județean Călărași, fost primar Vâlcelele.

Actualul primar nu are emoții pentru moștenirea care îi atârnă între sate și pe care Fondul de Mediu a aruncat în jur de 150.000 de euro.

„Acest parc, deci cum spuneam, a fost făcut încă de pe vremea domnului Iliuță. Valoarea totală, 645.934,65 de lei, asta-i valoarea cu tot cu TVA a parcului. Da, pe Fondul de Mediu a fost făcut, da. (...) Trebuia să se facă spații verzi. S-a pus... Nu, că nu e în câmp (...) Bine, parcul e verificat, e superverificat, și de DNA, și de la Poliția Călărași, și de poliția economică”, spune Ionel Tatu.

Trei miniștri ai Mediului au aprobat 667 de parcuri

Începând cu 2007, Administrația Fondului de Mediu a finanțat 667 de proiecte de parcuri și spații verzi în orașe și sate. Aproximativ 115 milioane de euro (456,5 milioane lei) au fost alocate între 2007 şi 2011, sub semnăturile miniștrilor Korodi Attila, Elena Udrea și Borbely Laszlo. Banii provin din taxele plătite de cetățeni sau firme pe poluare, ambalaje, fier, anvelope, lemn tăiat, pungi și sacoșe, baterii, uleiuri și altele. Statul mai finanțează încă ultimele șapte parcuri aflate în construcție, deși programul de spații verzi s-a încheiat oficial demult.

Profesorul Mihai Toti, membru al Academiei de Științe Agricole, a condus Fondul de Mediu și a dat startul programului de spații verzi.

„În anii 2006-2007 a fost o mare presiune pe România, din partea Comisiei Europene, datorită faptului că rămăsesem oarecum în urmă în ceea privește obligațiile privind protecția mediului. (...) trebuie crescută suprafața de spații verzi până la 26 de metri pe cap de locuitor”, spune el.

Korodi Attila conduce astăzi grupul UDMR din Camera Deputaților. În 2007, era ministrul Mediului și demara Programul de îmbunătățire a calității mediului prin spații verzi în localități.

„Pe spații verzi era important să avem o intervenție, pentru că efectiv atunci administrațiile publice locale nu investeau nimic în această zonă. (...) Am văzut și eu, să zicem, după câțiva ani de zile, când mă duceam prin țară, și catastrofe. Ca rezultat. (...) Dar admit că în perioada aceea, din 2005-2007, eram foarte optimiști. Adică, credeam că schimbăm țara”, afirmă fostul ministru.

Elena Udrea a condus ministerul Mediului doar ca interimar, timp de două luni. Prin semnătura ei, Guvernul a aprobat o listă de 183 de proiecte de parcuri și spații verzi în toată țara.

„Mi se pare o prostie acest program. Nu înțeleg care a fost logica pentru care a fost înființat. (...) S-au făcut parcuri în localități unde erau păduri, s-au făcut parcuri și au rămas după aceea nefolosite”, susține Udrea.

Mai degrabă betonare

Lavinia Andrei conduce de aproape 20 de ani Fundația „Terra Mileniul 3” și a făcut parte din Comitetul de Avizare al Fondului de Mediu, de la începuturile acestuia, până în 2005.

„Am observat că adesea ele au condus mai mult la betonarea unor spații, pentru că primul lucru atunci când înființezi un spațiu verde este să faci alei și să betonezi. Adesea au fost tăiate zonele verzi. Ba mai mult decât atât, au fost și cazuri în care aceste spații verzi au fost construite în marginea unei păduri (...). În zona rurală, practic, eu cred că nu e nevoie de aceste spații verzi (...) De cele mai multe ori, aceste investiții au fost folosite pentru campaniile electorale”, afirmă președintele Fundației Terra Mileniul III.

Majoritatea parcurilor, făcute la țară

În județul Călărași s-au construit 30 de parcuri prin programul de la Mediu. Comuna Modelu, cea mai mare, nu a rămas mai prejos. Are și ea parc făcut din banii Fondului de Mediu. Până la el, primarul liberal Gheorghe Dobre ne duce cu mașina. Este pe malul Dunării, la marginea satului, pentru că doar acolo a existat teren liber.

„Fiind fonduri, am zis, bă, de ce să dăm cu piciorul când un parc, nu bați din palme... Mie îmi pare rău că nu am avut suprafață de teren s-o fac undeva mai în centrul comunei”, spune Gheorghe Dobre, primar PNL Modelu 2004-prezent.

Deși arată ca un loc părăsit, parcul încă mai înghite bani.

„Am prins în trimestrul IV să mai cumpăr niște tobogane, leagăne. Vă dați seama, cât aș fi ținut de ele, s-au și furat, s-au și rupt, dar după 8-9 ani n-au cum să reziste. Gardul l-au furat în etape, nu puteau sa-l fure tot, atâta distanța într-o seara, vă dați seama. Îi găsim greu, că nu găsim amprente prin balta asta pe aicea. (...) Avem stâlpii, stâlpii îi avem, dar nu mai avem plasa. Stâlpii, era mai greu, trebuia sp taie cu... Aicea cu foarfeca, clanc-clanc-clanc și gata, a luat-o și a plecat”, mai spune primarul.

Cei mai atrași de parcul din Modelu nu par localnicii, ci vacile lor, care nu prea mai au loc pe islaz, la păscut. Tentația e mare, iarba celor trei hectare din parc le face cu ochiul. Granița e păzită însă ferm de văcarul satului, care se bucură de parc, dar nu prea îi înțelege rostul.

- N-ați văzut ce pomi acolo, crescuți... Cică-i pază, unde-i pază, că nu știu...

„O acoperire avem de ce am făcut. Ați văzut, 700-800 de metri până la primele case din Modelu”, adaugă primarul.

E drept, la Modelu sunt încurajate mijloacele de transport cât mai ecologice. De mașina nu e loc la parc, ba chiar și caile de acces sunt lasate cât mai pradă naturii.

„Are intrare pe acolo. Aici ce să... o să iasă cu piciorul, vine și se duce la stație. Ce să-i fac, atunci trebuia să-i fac și parcare... Și dacă făceam două porți, să zicem, le ridicau, intrau cu mașina, să ducă prietena în parc cu mașina. Românu-i inventiv, nu-i... la prostii!”, mai spune Gheorghe Dobre.

Bani canalizați politic

În cele patru sesiuni de finanțare a parcurilor și spațiilor verzi, Fondul de Mediu și Ministerul Mediului au aprobat 667 de proiecte. Orașele mari au primit maximum 2 milioane de lei - orașele cu pâna la o sută de mii de locuitori au primit cel mult 1,5 milioane de lei, orașele cu pâna la 20 de mii de locuitori primeau maximum 1 milion de lei, la fel ca și marile comune.

Satele cu sub 3 mii de locuitori primeau cel mult 500 de mii de lei pentru un parc nou. Sume mai mici erau plătite însă și pentru extinderea sau reabilitarea spațiilor verzi deja existente.

Județele care au câștigat cele mai multe proiecte în cadrul programului de spații verzi de la Fondul de Mediu sunt Bihor, Arad, Mureș, Calarași și Satu Mare. 11 județe au avut fiecare peste 20 de proiecte de parcuri și spații verzi. Bucureștiul aproape nu a existat în cadrul acestui program, cu doar doua proiecte finanțate.

Sume maxime decontate pentru spațiile verzi noi:

Orașe mari (peste 100.000 de locuitori) - 2 milioane de lei

Orașe medii (20.000-100.000 de locuitori) - 1,5 milioane de lei

Orașe mici (sub 20.000 de locuitori) - 1 milion de lei

Comune mari (peste 3.000 de locuitori) - 1 milion de lei

Comune mici (sub 3.000 de locuitori) - 500.000 de lei

TOPUL JUDEȚELOR cu proiecte de spații verzi:

Bihor 34

Arad 32

Mureș 31

Călărași 30

Satu Mare 30

Neamț 27

Giurgiu 25

Suceava 25

Teleorman 25

Constanța 24

Iași 22

Clasamentul nu este însă întâmplator. Banii au fost canalizați, cu precădere, în localitățile controlate politic de partidul sau de coaliția de la guvernare.

„Guvernele fiind politice, finanțează mai degrabă autoritățile publice locale care fac parte din partidele lor. Deci este o obișnuință în România lucrul acesta”, se apără Elena Udrea, fost ministru al Mediului.

În timpul mandatului de ministru al lui Korodi Attila, cele mai multe finanțari au mers în județele și localitațile controlate politic de UDMR: Satu Mare, Bihor și Mureș. Pentru 199 de proiecte s-au alocat peste 33 de milioane de euro.

Urmatoarea tranșă de proiecte este aprobata în 2008, în mandatul PSD de la Mediu, deținut de Nicolae Nemirschi, însă finanțarea este trecută prin Guvern de Elena Udrea, abia în 2009.

Ministrul PDL a suplimentat lista proiectelor cu 35 de parcuri. 183 de proiecte au fost aprobate în total de Elena Udrea, cele mai multe în localitați din Calarași, Giurgiu, Arad, Iași sau Suceava, controlate de PDL sau PNL.

Ultimul ministru al Mediului care a aprobat bani pentru proiectele de spații verzi a fost Borbely Laszlo, de la UDMR, în 2011. Cele mai multe finanțari au mers în județul Mureș, județul pe care Borbely îl reprezenta în Parlament și unde s-a nascut. Localitațile conduse de UDMR au avut din nou întâietate.

Nu pot să spun că 100% din bani mergeau doar către primarii de aceeași culoare, dar oricum mergeau către coaliția sau gruparea care era la putere în momentul respectiv”, afirmă Lavinia Andrei, președintele Fundației Terra Mileniul III.

Buna comunicare

Fostul ministru al Mediului Korodi Attila pune abundența de proiecte de spații verzi câștigate de primarii UDMR pe seama bunei comunicări.

Eu pot să-mi asum și acum că, de exemplu, autorități locale care oarecum politic erau legate de UDMR, și acum aceste investiții sunt în bună calitate. Pentru că efectiv, ceea ce se decide, ce proiect s-a decis, ce proiect nu s-a decis, era pe calitatea proiectului ce s-a depus. Era o comisie care era legată strâns de Fondul de Mediu, care e o instituție separată, departe de Ministerul Mediului”, spune Korodi Attila.

Fostul șef de la Fondul de Mediu arată însă că altfel stăteau lucrurile.

„Proiectele se depuneau la AFM. Se uitau - ăsta-i bun, ăsta nu-i bun, ăsta are 60, ăsta are 90. Făceau o listă. Proiectele cu lista plecau la minister, care acolo... S-o aprobe sau să n-o aprobe, normal. (...) Proiectele treceau prin Administrația Fondului pentru Mediu și ultimul ok se lua la minister”, spune Mihai Toti.

Cum se dau fondurile

Destinatarii finali ai banilor canalizați politic, primarii, știu că se pot hrăni doar în cicluri. Depinde cum se potrivesc cu guvernarea de la București. Primar de 13 ani în Modelu, Gheorghe Dobre știe cum funcționează alocarea fondurilor.

„Mulțumesc lui Dumnezeu, m-am descurcat în ăștia 13 ani, indiferent că a fost PSD-ul, că a fost PDL-ul. Am mai prins eu câte un proiect, o aia... mai pe banii noștri, mai proiecte”, spune primarul.

În comuna Gratia, din Teleorman, traiesc oficial 3.000 de oameni. Primarul PSD de 17 ani a reușit să ia aproape un milion de lei de la Mediu, pe timpul unui guvern din care PSD nu făcea parte.

Comună cu 3.000 de oameni și două parcuri

„Sunt două parcuri în Gratia, acesta în care ne aflăm acum, care a fost făcut prima oară, și celălalt în sat, acolo era un teren viran, care arăta deplorabil. Multe dintre obiectele astea au fost deteriorate de copii. De regulă se duc tineri noaptea și stau pe acolo și... Păcat”, spune Ion Florea, primar în Gratia din 2000 până în prezent.

Primarul spune că nu s-a ținut cont că era de la PSD. De altfel Teleorman, județ condus la vremea respectivă de Liviu Dragnea, s-a bucurat din plin de banii aprobați de la Fondul de Mediu de guvernul PDL, cu 25 de proiecte aprobate.

Și canalizarea am făcut-o și era PDL-ul la putere. Deci nu... Dacă am depus proiecte, mie mi s-au aprobat, cel puțin. Am prins proiecte în 16 ani de zile și când a fost PSD-ul la putere, și...”, mai spune primarul.

Oamenii din Gratia nu par să înțeleagă însă pentru ce le trebuiau două parcuri în comună. Ideea nu le displace, doar că parcul cel nou, din capul satului Drăghinești, arată acum ca și cum a supraviețuit unui bombardament. Primăria pare să fi abandonat investiția pe care în 2011 a plătit 1,35 milioane de lei, cu tot cu TVA.

- „A zis că suntem mai la margine, unii de-aici, unii de-acolo... Și să aibă fiecare. Da. Era frumos aici odată, dar uite a spart becurile, mai a furat și băncile, pomii i-a rupt, și om mare, dă-i dracu, îi rupe”.

- „Era ceva frumos pentru satul nostru, dar dacă nu s-a ocupat nici comuna, ăștia ai primăriei. Trebuia să-și dea interesul pentru parcul ăsta. Dar așa, au mers copiii și au spart, erau lămpile alea, foarte frumos... se vedea noaptea frumos acolo...

Firmele conectate s-au hrănit cu banii de la Mediu

Parcurile și spațiile verzi finanțate din Programul Fondului de Mediu nu au fost doar o ocazie pentru puterea politică de la București de a canaliza banii în teritoriu. Au fost și o bună afacere pentru anumite firme care au știut să se lipească de primăriile câștigătoare.

Parcurile din Gratia au fost făcute de Garden Center Grup. Patronul firmei, Ion Olteanu, s-a născut la o aruncătură de băț de Gratia, în Roata de Jos.

Garden Center Grup a prins în comuna natală a patronului un alt contract cu bani de la Mediu, doar pentru spațiile verzi.

Îl cunosc că am lucrat cu el. (Reporter: Și cum... că a luat foarte multe parcuri de-astea, aici la dumneavoastră cum a ajuns?) Păi pur și simplu, nici nu mai știu cum a ajuns. Dacă el făcea parcuri... A venit la licitație și a câștigat. Că, slavă Domnului, ne-a chemat, cred că și cu parcul ăsta am dus documente la DNA. Au fost ei cercetați și implicit ne-a cerut și nouă documentele, le-am dus acum mulți ani, 7-8 ani, nu mai știu câți sunt”, spune Ion Florea.

Prin firmele Garden Center Grup și Eco Horticultura, Ion Olteanu a câștigat 67 de contracte în localități din toată țara, pentru parcuri și spații verzi finanțate de Fondul de Mediu. A câştigat 70 de milioane de lei, cu tot cu TVA. Cele mai multe contracte au fost câștigate în localități conduse de PDL și PNL.

Perioada de glorie a companiei Garden Center Grup a fost între anii 2008 și 2012, când au fost atribuite cele mai multe contracte pentru spații verzi.

Garden Center Grup și-a mărit cifra de afaceri de peste patru ori în anul 2008, când a obținut și cel mai mare profit din istoria sa: 4,5 milioane de lei. Cifra de afaceri a crescut de la an la an, până în 2011, când a atins aproape 100 de milioane de lei. Apoi a urmat declinul.

Ultimul bilanț fiscal al Garden Center Grup arată că în anul 2016 firma a avut un profit de peste 1 milion de lei și datorii la stat de peste 2,5 milioane de lei.

Garden Center Grup (deținută de Ion Olteanu) și Eco Horticultura (deținuta de Ion Olteanu și Adrian Cobzacu - Cobzacu a ieșit din firma în 2015): 67 de contracte pentru parcuri și spații verzi finanțate de Fondul de Mediu

Valoarea totala a contractelor: peste 70 milioane lei cu TVA

Localitațile unde au câștigat firmele lui Ion Olteanu: PDL 24, PNL 16, PSD 12, UDMR 4, primari independenți 3, PRM 1, FDGR 1.

An/cifra de afaceri/profit:

2007 - 10,7 milioane lei/251.000 lei

2008 - 45,5 milioane lei/4,5 milioane lei

2009 - 59 milioane lei/814.000 lei

2010 - 73 milioane lei/476.000 lei

2011 - 99 milioane lei/252.000 lei

2012 - 61 milioane lei/855.000 lei

2016 - 51 milioane lei/1 milion lei

La Modelu, în Călărași, Garden Center Grup a prins a doua etapă de construire a parcului din comună.

„Al doilea hectar l-a câștigat Gardenu. Gardenu din București... Aveau multe stadioane, multe terenuri de sport, parcuri...”, spune primarul Gheorghe Dobre.

Patronul Ion Olteanu nu a putut fi contactat pentru a discuta despre acest subiect.

- Vrem să vorbim și noi cu domnul Olteanu, domnul director...

- Nu sunt aici, n-am niciun șef aici.

- Am vorbit cu doamna secretară, mi-a zis că a vorbit cu domnul Olteanu...

- N-am cu cine să vorbesc.

La telefon, ne lovim de aceeași problemă. Ion Olteanu este de negăsit.

- Bună ziua, Andrei Popescu de la Digi24 sunt...

- Bună ziua, să știți că e plecat.

- Și știți când se întoarce?

- Nu știu să vă spun, dar cred că câteva zile nu o să fie aici...

- Câteva zile nu-l găsim, ziceți?

- Cred că da.

Ancheta DNA pentru comisioanele din parcuri

Succesul pe care firma lui Olteanu l-a avut la primării de toate culorile politice este vizat și de un dosar de corupție din 2015, în care procurorii DNA i-au trimis în judecată pe primarul și viceprimarul de la Miercurea Ciuc, pentru abuz în serviciu.

Viceprimarul Szoke Domokos este acuzat că a acceptat o ofertă neconformă a Garden Center Grup şi a semnat ulterior decontări umflate de 100 de ori. Este vorba chiar de un contract finanțat în Programul de spații verzi al Fondului de Mediu.

În cursul anului 2011, inculpatul Szoke Domokos, în calitate de președinte al Comisiei de evaluare a ofertelor depuse la o licitație organizată de primăria Miercurea Ciuc pentru atribuirea unui contract de lucrări de amenajare zonă verde, în valoare estimată de 1.320.170 lei, a acceptat și declarat câștigătoare o ofertă neconformă depusă de către S.C. Garden Center Grup S.R.L. din București, iar ulterior a semnat acte administrative pe baza cărora au fost aprobate decontări ilegale în favoarea firmei, în temeiul unei documentații neconforme realității care atesta lucrări pentru suprafață de teren de 100 mai mare decât cea reală”, se arată în referatul DNA.

Dintr-o interceptare de la dosar reiese că firma obișnuia să pună deoparte un comision pentru edilul care aprobă contractul public și banii pentru lucrări.

Szoke Domokos: „1Și de aceea am dat drumul la asta, ca să primim şi noi de aici 30.000 lei, nu? Sau ce ştiu eu, cât la sută obişnuiesc să se dea, 10% sau 20% sau 30, înţelegi, şi dacă noi îi apărăm mult pe ei putem chiar deveni suspecţi.

Firma unor tineri de 19 și 21 de ani, campioană la contracte în Bihor

Firmele lui Ion Olteanu nu sunt singurele care s-au hrănit din Programul de spații verzi al Fondului de Mediu. În județul Bihor, unde s-au realizat cele mai multe parcuri și spații verzi prin acest program, una dintre firmele care a câștigat cele mai multe contracte finanțate de la Mediu a fost Gamid Prodexim SRL.

Firma a câștigat 6 contracte în Salonta, Paleu, Tinca, Ștei, Sântandrei și Diosig. Valoarea totală a contractelor s-a ridicat la peste 3 milioane de lei, cu TVA.

Din 2008, firma a fost preluata de Dan Horațiu Oprean și Cătălin Gheorghe Oprean. Cei doi aveau la vremea respectivă 21 de ani, respectiv 19 ani. Ei sunt fiii lui Ioan Oprean, care la vremea respectivă era vicepreședinte al PNL Bihor și fost consilier județean. În prezent, firma este în faliment.

Firma fiilor lui Ioan Oprean a câștigat construcția unui parc finanțat de la Fondul de Mediu chiar în comuna natală a fostului lider liberal bihorean, la Paleu. Comuna de lângă Oradea are nu mai puțin de trei parcuri. Cel făcut cu fonduri de la Mediu se află la margine. Ioan Oprean este șef de birou la Administrația Bazinală de Apă Crișuri. Ne povestește cum au ajuns fiii săi să construiască parcuri în județul Bihor.

Prin licitație, cum se poate ajunge altfel să lucrezi la o astfel de investiție? Decât prin licitație. (...) N-am vorbit eu nicăieri cu nimeni. (...) Ce fel de legătură să am eu cu firma? În ce sens? Adică nu, nu, nu înțeleg unde vreți să ajungeți. (...) Nu are nimic una cu alta, ce are una cu alta? Păi da licitațiile erau pe SEAP. Deci nu-i de, vai Doamne, lucrarea aia... am intervenit eu de la PNL. Cum să intervin de la PNL, domnule? N-am intervenit în viața mea”, se apără Ioan Oprea.

Curtea de Conturi: Programul de la Mediu, un eșec

Un audit al Curții de Conturi, realizat în 2011, arată că Programul de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de parcuri și spații verzi a fost un eșec.

În cinci din cele 13 localitați vizitate de inspectorii de conturi a lucrat firma lui Ion Olteanu, Garden Center Grup.

- „au fost înscrise cantităţi mari de pământ şi de beton (...), precum şi cantităţi mari de îngrăşăminte chimice utilizate pentru întreţinerea/administrarea spaţiilor verzi, care nu corespund volumului/dimensiunii reale a lucrărilor efectuate".

- „Preţurile unitare de achiziţie ale unele bunuri materiale, dotări şi echipamente cumpărate de la furnizori şi care au intrat în înzestrarea parcurilor (mobilier calificat, dispozitive de joacă, mese, scaune, bănci, coşuri de gunoi, borduri, cişmele, fântâni arteziene) nu au putut fi justificate, din punct de vedere al dimensiunii/mărimii acestora". (Sursa: Raport al Curții de Conturi, 2011).

Programul de finanțare a parcurilor din Fondul de Mediu nu a mai continuat după 2009.

„Programul a mers prost de la început și nu s-a dorit niciodată să meargă bine. Adică e o pușculiță din care politic își trag bani pe diverse proiecte”, spune Lavinia Andrei, președintele Fundației Terra Mileniul III.

„Văzând și eșecuri, eu cred că decizia publică de a stopa proiectul acesta a fost sănătoasă. În momentul în care tu faci o investiție publică și tu ești responsabil, ca autoritate publică locală, dacă ai investit în ceva, eficiența banului să se regăsească și în 5 ani, și în 6 ani, și în 10 ani. Adică să folosești...”, spune Korodina Attila, fost ministru al Mediului.

„Bieții primari, neavând din altă parte de unde să ceară fonduri decât de la București, acceptau orice. Chiar dacă în localitatea lor era nevoie de un drum, dacă în anul ăla nu erau bani de drumuri, făceau o sală de sport. Doar ca să arate comunității că au făcut și ei ceva”, spune Elena Udrea, fost ministru al Mediului.

„E ca și cum ai fi acasă, da? Și ai copilul tău și vine și al vecinului. E, îi dau două bomboane la al meu, că e al meu, dar îi dau și lu ăla micu al vecinului una, să nu stea să se uite la al meu. Așa și cu banii împărțiți pe partide”, spune Gheorghe Dobre, primar în Modelu.

Parcul comunei Cuza Vodă, din Călărași, a respectat rețeta celor mai multe proiecte finanțate prin programul Fondului de Mediu: aprobat pe când administrația locală era deținută de PSD, contractul a fost atribuit în toamna lui 2008, pe când consiliul local era dominat de PNL.

Firma câștigătoare: Garden Center Grup. Dumitru Botea este poștaș în Cuza Vodă dinainte de 1989, dar și consilier local al PSD și își amintește că toți consilierii, indiferent de partid, au vrut acum zece ani parc.

Șmecherul și golanul nu contează de sistem, frate. Eu nu-l văd pe ăla că e PNL sau... Șmecherul și golanul se adaptează... Eu am o politică. Este funcționarul-limbric, politicianul-limbric. Ăștia se adaptează și se atașează oricărui corp. Pac. S-a atașat acolo. Pac. Că acolo simte că are ceva de halit”, spune Dumitru Botea, consilier PSD.