Sari la conținut

România furată. RATB merge pe jantă

Măcinată de scandaluri privind deturnarea fondurilor, cu o flotă învechită, fără un sistem informatic şi dependentă de subvenţii colosale din partea municipalităţii, Regia Autonomă de Transport Bucureşti a ajuns într-un punct de cotitură. RATB trebuie să se transforme în societate comercială, iar piaţa transportului în comun trebuie liberalizată, potrivit prevederilor europene în domeniu. În caz contrar, România riscă să plătească penalităţi de peste 150.000 de euro pe zi. 

1871 a fost anul în care primul tramvai a traversat, tras de cai, străzile Bucureştiului. Douăzeci de ani mai târziu, Capitala avea prima linie electrică de tramvaie între Obor şi Cotroceni. La mai bine de 120 de atunci transportul public bucureştean e pe cale să devină istorie, deşi, oficial, este unul dintre cei mai mari operatori locali de transport din Uniunea Europeană.

„Aceleaşi firme, de 26 de ani, câştigă contracte cu RATB-ul”, afirmă Florian Tudor Ivan, președintele coordonator al Sindicatului Transportat.

Au existat pedepse pentru o serie întreagă de oameni care au depăşit cadrul legal. Dar, nu... Se stingeau astea şi lucrurile o luau iară de la început”, spune Sorin Oprescu, fost primar general.

În aceste condiţii, situaţia parcului auto s-a degradat de la an la an.

„Funcţionăm într-un sistem de avarie, pentru că parcul este un parc minim”, afirmă Vasile Petrariu, preşedintele Sindicatului Transportatorilor din Bucureşti.

În lipsa pieselor de schimb, autobuzele trase pe dreapta au fost dezmembrate piesă cu piesă pentru ca celelalte să fie reparate.

Este o canibalizare până la urmă”, spune Adrian Câmpeanu, fost director general RATB.

RATB funcţionează doar datorită unei subvenţii colosale primite de la municipalitate, veniturile proprii fiind infime. Specialiştii atrag, însă, atenţia că subvenţia nu se acordă legal.

De la 1 ianuarie 2019, Parlamentul European cere desfiinţarea regiilor sau transformarea acestora în societăţi comerciale şi organizarea de licitaţii pentru atribuirea contractelor de transport public de persoane.

Va plăti o taxă de enfrigement, o penalizare, care, va fi undeva la 100.000 - 160.000 de euro pe zi”, afirmă Ioan Radu, Academia de Studii Economice.

Viitorul RATB, odată cu liberalizarea pieţei transporturilor, este, în aceste condiţii, sumbru.

„Mâine, să spunem că, ipotetic, ar veni un operator privat, s-a terminat. S-a terminat, intră în faliment”, afirmă Sorin Oprescu, fost primar general.

Nimeni nu a făcut, însă, niciun studiu referitor la modalitatea de funcţionare a RATB după transformarea în societate comercială.