Sari la conținut

ROMÂNIA FURATĂ | Ţara Făgăraşului, ţinutul gunoaielor. Oltul, râul PET-urilor! 

În februarie 2014, Comisia Europeană a lansat o procedura de infrigement împotriva României pe probleme de mediu. Statul român este acuzat că nu a luat măsuri suficiente pentru a-şi proteja cetaţenii şi mediul, în privinţa depozitării şi reciclării deşeurilor. De atunci, autorităţile de la Bucureşti lucrează la planuri şi strategii naţionale, regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor. Acestea implică închiderea vechilor gropi de gunoi din multe localitaţi, deoarece sunt neconforme, în paralel cu deschiderea de depozite ecologice care să respecte prevederile legale ale Uniunii Europene în privinţa protejării mediului.

Potrivit site-ului Ministerului Mediului, "Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor a fost elaborată pentru perioada 2003 - 2013, urmând a fi revizuită periodic în conformitate cu progresul tehnic şi cerinţele de protecţie a mediului. Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor 2014 - 2020 se află în proces de revizuire".

În lipsa unui plan şi a unei strategii naţionale, realitatea din teritoriu este dezastruoasă.

În Ţara Fagaraşului, zonă turistică de interes naţional, râul Oltul este, mai degrabă, râul PET. Albia lui a devenit groapă clandestină de gunoi. Zeci de maşini şi căruţe deversează în râu mizeria din satele şi oraşele învecinate.

„Miile de PET-uri, le privim cum trec mai departe pe Olt, pentru că nu avem absolut nicio posibilitate ca să le încărcăm, nici forţă umană şi nici cine să ni le ia până la urmă, să ducă undeva. Şi unde or să ajungă... Probabil în Marea Neagră”, se plânge Cristinel Paltin, primarul comunei Şercaia.

„Problema aceasta, din câte ştiu eu, că sunt din zona Făgăraşiului, a fost dintotdeauna”, adaugă Cozmin Leancu, primarul din Beclean.

Iar Sorin Manduc, primarul municipiului Făgăraş, completează: „Primăvara, când se umflă apele, aduc tot felul de PET-uri de pe cursul superior şi, în momentul în care se retrag apele, PET-urile rămân pe kilometri întregi, pe malul râului Olt, de la Hobiz până la Sibiu, până la Vâlcea... Aceasta este situaţia şi în fiecare primăvară, periodic, voluntari şi oameni de la Gospodărire Comunală strâng PET-urile”.

Chiar şi PET-urile strânse ajung, însă, în fosta groapă de gunoi a municipiului Făgăraş, care este este închisă oficial din 2008, prin Hotărâre de Guvern. Groapa era neconformă şi încălca legislaţia de mediu a UE. Numai că autorităţile locale o folosesc în continuare. Tot aici ajung şi deşeurile din oraşul Făgăraş şi comunele limitrofe.

Iar oile localnicilor pasc, în voie, printre gunoaie. Pus în faţa evidenţei, directorul societăţii locale de salubrizare admite că groapa este, în continuare, folosită.

„Şi acolo, tot ce vedeţi, PET-uri, material plastic, îl sortăm, că, altfel, datorită vântului şi astea ajunge pe terenurile arabile”, spune Victor Marian, directorul societăţii de salubrizare din Făgăraş. Acelaşi responsabil susţine şi că gunoaiele sunt aduse ilegal, fără ştirea angajaşiulor. Şi îşi cheamă un subaltzern, ca să-l susţină.

„Măi Viorele, ce-i cu... Acolo cine a basculat gunoaiele astea? Pi, uite, acolo e, văd că e... Cineva a basculat acolo.

A pus nişte moloz unul, nu ştiu, când am plecat, după 6, aseară, a pus.

Da. Deci el este omul nostru. El... Ca să nu vină copiii, că e pericol, că, aşa, animale. Eu nu-i, i-am şi spus, să nu văd animale aici, e interzis categoric, dar, cum v-am spus, noi facem ce putem. Nu este proprietatea noastră, este, cum v-am spus a Consiliului Judeţean. De întreţinut, îl întreţinem”, continuă omul să-şi susţină cauza.

Societatea de salubrizare care deserveşte Făgăraşiul, Salco-Serv, este deţinută, în proporţie de 100%, de municipalitate. Primarul Sorin Manduc recunoaşte că legea este încălcată.

„A transporta deşeurile la rampele conforme de la Braşov sau Sighişoara, care sunt cele mai apropiate rampe conforme ar însemna dublarea tarifului la populaţie. Pentru a eluda acest lucru, operatorii găsesc tot felul de soluţii. Potrivit contractului, ei trebuie să ducă deşeurile acolo, ceea ce înseamnă că va creşte şi tariful la populaţie. Consiliul Judeţean Braşov are în administrare rampa de gunoi a Făgăraşului, este dată prin hotărârea Consiliului Local, în vederea implementării unui proiect european pentru închiderea gropii de gunoi vechi”, spune edilul.

„Sistarea înseamnă că acolo, practic, nu mai ai voie să desfăşori activităţi, în sensul că să duci deşeuri, mai ales deşeurile care pot să afecteze sănătatea populaţiei, cele care în contact cu aerul produc procese de dezintegrare-degradare, deci agenţi patogeni. N-ai cum să nu ajungă, imposibil să nu ajungă, pentru că nu există acest sistem de procesare”, explică Victor Marian, directorul societăţii de salubrizare.

„O parte din deşeuri, care reuşim, care sunt vizibil menajere, reuşim, le ducem la Braşov, dar sunt cantităţi foarte mici, motivul fiind preţul, ar fi foarte ridicat dacă le-am duce la Săcele, pentru că depozitarea este 17 euro pe tonă”, completează Victor Marian.

Directorul societăţii dă vina pe tariful perceput de Primărie de la populaţie, pe care îl consideră prea mic.

„Eu am 6 lei de persoană, în Făgăraş şi vreau să vă spun că am făcut în luna decembrie demersuri către Consiliul Judeţean să-mi aprobe 6 lei şi 60 de bani. Deci 60 de bani creşterea, şi nu mi s-a aprobat. Noi, cu preţul asta pe care îl avem, este exclusă posibilitatea să le putem duce la Braşov şi, pe urma preţul care este foarte ridicat la Braoov, la depozitare, nu ne permitem acest lucru. Şi nici măcar societatea nu a fost dotată cu mijloace de transport. Nu s-a ţinut cont de distanţa mare de transport a deşeurilor din localitaţi cum ar fi cele situate în Ţara Făgăraşului, până la Braşov”, îşi apără cauza Victor Marian.

Aceeaşi societate - Salco Serv - deserveşte şi comuna Beclean. Primarul de aici spune că a organizat o licitaţie şi că întreaga responsabilitate ar aparţine societăţii care a câştigat contractul. Deşeurile din Beclean nu au ajuns, însă, niciodată la un depozit ecologic autorizat. Ele sunt aruncate tot în fosta groapă de gunoi a Făgăraşului.

„Ca la orice licitaţie, se câştigă cu preţul cel mai scăzut. Este un preţ de 3,1 lei fără TVA, de persoană, pe lună, cu ridicare săptămânală. Depunând o ofertă, participând la o licitaţie, oricare ar fi licitaţia, firma ar trebui să-şi calculeze foarte bine, înaintea depunerii ofertei, toate cheltuielile şi să-şi facă un calcul bine definit asupra activităţii pe care o desfăşoară”, spune Cozmin Leancu, primarul din Beclean.

Rampa există dar nu funcţionează

Alte comune din Braşov s-au asociat şi au înfiinţat propria firmă de salubrizare. Astfel a luat naştere Rural-Sal SRL, care este deţinută de primăriile Şercaia, Şinca Veche, Şinca Nouă, Mândra, Comăna şi Părău. Societatea, care are sediul în Primăria Şercaia, a accesat fonduri europene şi a achiziţionat maşini de transport, ba chiar a construit o rampă intermediară, de transfer, pentru depozitarea deşeurilor. Aceasta este, însă, închisă cu lacătul, iar deşeurile sunt aruncate în apropierea ei şi la vechile gropi de gunoi, oficial desfiinţate.

O discuţie dintre un localnic şi reporterul Digi24: „S-au obişnuit aici, le aruncă tot aici, noi le mai adunăm, le mai dăm foc, dar, apoi, cum a plouat, s-au udat. Degeaba îi dăm foc, că nu arde.

Dar văd că sunt urme de utilaje, adică aruncă... cu camionul.

Aruncă, domnule, care nu ştie, noi degeaba îi zicem, că ne-a spus domnul primar să le spunem, dar nu înţelege lumea. Deci, are buldotanc, se împing în gaură. Şi dumnealui, degeaba le dă ordin, că nu ascultă lumea”.

Explicaţiile pentru faptul că rampa este închisă cu lacăt vin de la primarul comunei Şercaia.

„Este închisă cu lacăt dintr-un singur motiv: să nu cumva să îmi fure porţile. Dacă mă obligi pe mine de aici să mă duc 60 de kilometri, să suport, ca să duc gunoiul în Săcele, la rampă ecologică, să mai dau şi 8 euro pe tonă, chiar n-o să... Nici eu măcar n-o să mai deschid poarta dacă vine cineva ca să îmi ceară banii pe gunoi. Nu mai vorbesc de celălalt, de vecinul meu. Oamenii, pe bună dreptate, când se duce inspectorul, că aşa se numeşte, conform proiectului, să adune banii, închid poarta”, spune edilul.

Gunoi depozitat parţial legal

Situaţia este uşor diferită în comuna Feldioara. Societatea de salubrizare a localităţii transportă deşeuri la singurul depozit ecologic din Braşov, dar mai duce mizeria şi în fosta groapă de gunoi a comunei, care este, oficial, închisă.

Primarul este de negăsit iar viceprimarul nu a dorit să facă nicio declaraţie oficială. Reprezentanţii autorităţilor locale au, însă, neoficial, explicaţii.

„Dar am văzut că intră şi maşinile de la Serviciul Public de Salubritate Feldioara şi cu gunoi menajer.

Mai intră câteodată... De exemplu, ce se întâmplă?! Vă spun şi cum se întâmplă: deci eu duc la rampa de gunoi, dar, de exemplu, dacă am un sfert de maşină, da, eu nu mai apuc să îl mai descarc astăzi la rampa de gunoi, pentru că stai trei ore la coadă. Ăsta al meu pleacă dimineaţa, cu ea încărcată, la ora 5 dimineaţa. Se duce, face o oră până acolo, e drumul rău, aia trei-patru kilometri până la rampă, stă la coadă, când vine, deja e 9. Mă apuc de strâns gunoiul, îl duc pe ăla. A doua oară, dacă mai rămâne, să spunem 500 de kilograme, nu mai am ce să fac cu el, nu mă mai primeşte la rampă, închide rampa...”

Ţara gunoaielor, râuri de PET-uri

Hotărârea de Guvern 349/2005, care reglementează depozitarea deşeurilor, prevede, la articolul 10, alineatul 3, că „autorităţile administraţiei publice locale iau măsurile necesare pentru ca operatorii de salubritate care desfăşoară activităţi de precolectare, colectare şi transport să depună aceste deşeuri la depozitele la care a fost arondată localitatea."

Mai mult, aceeaşi hotărâre de Guvern, prevede că, „autorităţile administraţiei publice locale iau măsuri ca atât costurile prevăzute pentru organizarea şi exploatarea unui depozit de deşeuri municipale, cât şi costurile estimate pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului să fie acoperite de preţul practicat de operator pentru depozitarea fiecărui tip de deşeu în acel depozit (...). Tarifele pentru activitatea de depozitare a deşeurilor trebuie să includă cheltuielile aferente tuturor operaţiilor precizate."

În România există 35 de depozite ecologice conforme, pentru toate cele 41 de judeţe plus Capitala. Nu fiecare judeţ are câte un depozit ecologic, iar unele au chiar mai multe. Douăsprezece judeţe nu au niciun depozit ecologic - Alba, Botoşani, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Giurgiu, Maramureş, Olt, Sălaj, Vaslui şi Vrancea. Pe de altă parte, patru judeţe dispun de câte două depozite - Dâmboviţa, Ilfov, Neamţ şi Prahova. În Constanţa sunt patru. 23 de judeţe au câte un singur depozit ecologic - Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Braşov, Bucureşti, Buzău, Dolj, Galaţi, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Mehedinţi, Mureş, Satu Mare, Sibiu, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea.

Numai că administraţiile unor localităţi din judeţul Braşov nu folosesc depozitul ecologic.

Ion Mihai, directorul depozitului ecologic din Braşov: „Preţul e stabilit de către Consiliul Local al municipiului Braşov, deci nu este un preţ pe care să-l impunem noi, este prin hotărâre de consiliu, şi este de 65,69 de bani, plus TVA per tonă. Este un preţ normal, sunt depozite, majoritatea, care au preţurile mai mari, dar sunt depozite care au şi preţurile mai mici, în funcţie de calitatea depozitului la care se duce acel deşeu. Avem situaţii în care au contracte încheiate cu noi, dar nu aduc deşeuri la noi sau aduc foarte puţin ca şi cantitate. Există posibilitatea să le ducă la alte depozite ecologice sau... Nu pot să vă spun că nu am de unde să ştiu exact”.

Situaţia este cunoscută la nivelul Comisariatului Judeţean Braşov al Gărzii Naţionale de Mediu, care a şi aplicat sancţiuni primăriilor şi societăţilor de salubrizare în ultimii cinci ani. 53 dintre cele 58 de primarii din judeţ au primit amenzi. La fel şi 23 de societăţi de salubrizare.

„S-au dat în jur de 23 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 332.000 lei agenţilor economici. De asemenea şi primăriile au fost vizate, li s-a verificat această activitate de gestionare a deşeurilor, din păcate avem şi acolo 53 de sancţiuni în valoare de 360.000 de lei. Primăriile sunt cele mai vizate pentru că gestionează efectiv această activitate, dar, pe lângă acestea, sunt agenţii economici care sunt abilitaţi şi autorizaţi în domeniul transportului de deşeuri şi depozitării. Drept urmare, în următoarea perioadă vom verifica atât modul în care operează aceşti agenţi, cât şi calitatea serviciilor pe care ei le pun la dispoziţia primăriilor, pentru că nu întotdeauna preţul cel mai mic este un criteriu. De asemenea, vom încerca să evaluăm şi volumul deşeurilor generate de fiecare zonă, să vedem dacă ele sunt corelate cu datele reale din teren”, spune Adrian Aldea, comisar-şef aş Gărzii de Mediu Braşov.

O persoană generează, în medie, 1 kilogram de deşeuri, zilnic. Ceea ce înseamnă că 3 persoane produc peste o tonă de deşeuri menajere anual.

Municipiul Făgăraş are 30.000 de locuitori. Un calcul simplu arată că localitatea generează 10.000 de tone de deşeuri pe an. Societatea de salubrizare care deserveşte Făgăraşul a transportat la singurul depozit ecologic din judeţ 104 tone de deşeuri în 2014 şi 101 tone în 2015. Adică doar 1% din gunoiul făcut în Făgăraş a ajuns într-un depozit ecologic.

În judeţul Braşov există chiar şi comune care au depozitat, legal, mai multe deşeuri decât municipiul Făgăraş.

Comuna Feldioara, cu 7.000 de locuitori, a transportat la depozitul ecologic din Braşov 152 de tone de deşeuri în 2014. Cu 50% mai mult decât municipiul Făgăraş, care are o populaţie de patru ori mai mare.

Totuşi, 152 de tone dintr-un total de 2.500 de tone de deşeuri, cât produce Feldioara anual, înseamnă doar 6% reziduuri legal depozitate. Societatea care deserveşte comunele Şercaia, Mândra, Şinca Veche, Şinca Nouă, Comăna şi Părău nu a transportat nici măcar 1 kilogram de deşeuri, în ultimii 3 ani, la depozitul ecologic din Braşov.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Gabor, este conştient de situaţia existentă şi susţine că a dispus verificări: „Am găsit câteva localităţi, cum ar fi Făgăraşul, care are un contract cu rampa ecologică de la Braşov, şi am verificat toate localităţile din judeţul Braşov. Nu este posibil ca un municipiu să ducă la rampa ecologică 70 de tone, iar o comună din jurul Făgăraşiului să ajungă la 529 de tone. Tocmai de aceea în următoarea perioadă vom face o analiză, vom chema toţi primarii, şi nu numai primarii, şi secretarii primăriilor, să vedem care sunt contractele. Între timp, Garda de Mediu, prin director, verifică toate primăriile, să vedem ce contracte au cu rampele ecologice”.

Adrian Gabor mai spune că în Braşov există soluţii, spre deosebire de alte judeţe din ţară. „Alternative sunt, pentru zona Făgăraş-Victoria pot să ducă în judeţul Sibiu, unde există un depozit ecologic, pentru zona Rupea-Buneşti, partea cealaltă, la Sighişoara există un depozit ecologic, iar bineînţeles la Braşov, în apropierea municipiului Braşov, la Săcele, există depozit ecologic unde s-au mai făcut încă două celule de peste 900.000 de metri cubi. Deci variante avem, problema este să se încheie aceste contracte şi primăriile care şi-au luat angajament la sfârşitul lui 2015 că închid rampele din comunitate sau au avut depozite fixe care au zis că în următorii 3-4 ani de zile şi anul 2015 a fost final, trebuiesc închise. Singura care mai este în funcţiune este cea de la Rupea care mai are termen până la sfârşitul anului 2017”, detaliază vicepreşedintele CJ Braşov.

Reprezentanţii Ministerului Mediului nu au dorit să facă nicio declaraţie în legătură cu gestionarea deşeurilor.

România produce anual 8 milioane de tone de deşeuri. Este dublul mediei europene, calculat pe cap de locuitor.

„Sistarea activităţii presupune încetarea activităţii de depozitare pe acea suprafaţă, în acel spaţiu, a deşeurilor. Să ştiţi că se fac eforturi foarte mari, dar trebuie să mai avem şi sprijinul autorităţilor locale în acest sens, pentru că, altfel, nu vom reuşi. Suntem foarte bine controlaţi de Comisia Europeană, deci n-avem cum, ceea ce declarăm în scrisorile pe care le trimitem ca şi răspuns către Comisie şi realitate trebuie să fie deplină concordanţă. Sperăm să nu se ajungă la situaţia în care să fim nevoiţi să plătim aceste penalităţi, care sunt foarte mari”, spune Doina Catrinoiu, vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

Peste 90% din deşeurile din România nu sunt reciclate şi ajung direct în gropile de gunoi. Ţara noastră ar trebui să recicleze, până în anul 2020, 50% dintre deşeuri, aşa cum se întâmplă în alte ţări din Uniunea Europeană.