Sari la conținut

România XXL. Copii îngrășați cu nepăsare | 11 instituții organizează ineficient programul „Cornul și laptele”

În mod normal, la sfârșitul clasei a II-a, un elev ar trebui să știe să facă diferența între un senviș sănătos și unul nesănătos. Dacă nu l-au învățat părinții, ar fi trebuit să-l învețe școala, la ora de "Educație pentru sănătate". Este un curs opțional lansat de Ministerul Educației în 2001. Doar 6 la sută dintre elevii din România urmează însă acest curs.

Liliana Preoteasa, subsecretar de stat în Ministerul Educației: „Ministerul a făcut ceea ce putea să facă, a elaborat un opțional. Mai departe, la nivel școlilor trebuie să fie o anume abordare”.

Fără abordarea unor teme de alimentație sănătoasă în toate școlile, România lansează în 2002 și prima inițiativă de suport nutrițional. "Cornul și laptele" este un program gândit de Guvernul Năstase ca o formă de ajutor social, pentru a le da copiilor săraci măcar o gustare pe zi. Numai că nu doar elevii săraci primesc produsele, ci toți copiii din clasele I-VIII de la oraș și de la țară, de la stat și de la școlile private. Două milioane de elevi cu totul.

În orașele mari, unde elevii au bani de buzunar sau vin cu pachet de acasă, o bună parte din cele 100 de milioane de euro cheltuite anual de stat cu acest program ajung la coșul de gunoi.

- Nu-mi place gustul cornului și laptele parcă nu are gust ca laptele pe care îl beau eu acasă.

Adevărul este că așa numitul corn școlar este de cea mai proastă calitate. Nu e un croissant, nici măcar un corn umplut cu gem, e o pâine goală. Cea mai ieftină, pentru că la noi așa se organizează licitațiile: nu contează calitatea, ci doar preţul mai mic. Câștigă producătorul care cere cel mai puțin. Suma cheltuită de stat pentru fiecare porţie: corn plus lapte egal 1,17 lei. Suma e aceeaşi din 2008, deşi preţul laptelui s-a dublat.

Ciprian Ciucu, Centrul Român de Politici Europene: „Cred că a sosit timpul după șapte ani să fie măcar cu rata inflației corectat prețul pe produs pe porție”.

De fapt, problema cea mai mare a programului "Cornul și laptele" este că nimeni nu și-l mai asumă.

La nivel central, Ministerul de Finanțe este cel care alocă fondurile. De banii care vin de la Comisia Europeană, 12 milioane de euro, se ocupă APIA. Ministerul Educației stabilește regulile după care se face depozitarea.

Ministerul Sănătății are un rol mai mult consultativ: trebuie să stabilească valorile nutriționale. Controlul îl face autoritatea care se ocupă de siguranța alimentelor și Protecția Consumatorului.

În țară, consiliile județene sunt cele care organizează licitații, iar inspectoratele monitorizează școlile. Atribuții au însă și Direcțiile de sănătate publică și Consiliul Local.

Rezultă că în total sunt implicate 11 instituții. Centrul Român pentru Politici Europene crede că o soluție pentru a face programul mai eficient este tocmai aceasta: o singură instituție care să gestioneze programul "Lapte și corn" cap-coadă.

Vasile Dreve, consilier pentru Afaceri Europene, Ministerul Agriculturii: „Nu putem noi ca minister al agriculturii, pentru că e mult mai corelată de ministerul Educației”.

Liliana Preoteasa, subsecretar de stat în Ministerul Educației: „În acest moment ceea ce ministerul are e destul”.

Cu un corn fără gust pus pe bancă, elevii caută să-și umple burta cu altceva, mai gustos și din păcate mai nesănătos. O lege din 2008 prevede interzicerea alimentelor nesănătoase în incinta şcolilor. Adică, tot ce conține prea mult zahăr, prea multă sare, prea multe grăsimi. La șapte ani de la publicarea legii, încă mai există în unele școli, chiar sub nasul elevilor, covrigei cu usturoi, pufuleți cu aromă de brânză, croissant cu cremă, napolitane. Tot ce e interzis.

Tot în încercarea de a le mai tăia din pofta de dulciuri și de a-i obișnui pe copii să mănânce sănătos, Guvernul a mai avut o tentativă. În 2010, a implementat un program european de furnizare a fructelor în școli, pentru toți elevii din clasele I-VIII. A fost ales mărul.

Dar, pentru că, din nou, atribuțiile au fost împărțite între mai multe instituții, niciuna cu rol de gestionare, unii copii nu au primit niciodată niciun măr.

Corcodușele nu sunt pe placul autorităților, în schimb o masă caldă oferită elevilor este o inițiativă care a avut 24 de proiecte de lege. Unul dintre ele e blocat la Camera Deputaților.

Liliana Preoteasa, subsecretar de stat în Ministerul Educației: „Cu 1,17 lei cât dăm pe corn și lapte e clar că nu putem mai mult”.

După 15 ani şi șase programe guvernamentale dedicate alimentaţiei sănătoase a copiilor, efectul asupra prevenției obezității este palid spre inexistent. În România, 18% dintre tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani sunt supraponderali, iar tendința de creștere a riscului obezității este alarmantă: s-a triplat în 2010 față de 1980.