Sari la conținut

România XXL: Greşelile părinţilor, în farfuriile copiilor

 Copiii trebuie să consume mâncare gătită acasă, nu produse de tip fast food. FOTO: Gulliver/Getty Images

Exemplul personal pozitiv este prima şi cea mai importantă regulă care trebuie respectată de părinţi, dacă vor să-şi vadă copiii mâncând sănătos.

În familia Amaliei, de exemplu, nimeni nu vorbea despre ce e şi ce nu e bine să mănânci. Doar se mânca.

La 17 ani, Amalia, înaltă de 1,65 metri, a ajuns la 80 de kilograme. Acum trei luni, fata s-a înscris la un program extraşcolar al cărui scop este să-i dezveţe pe copii de obiceiurile proaste de a mânca snacks-uri şi dulciuri. Un nutriţionist a învăţat-o cum să scape de 12 kilograme, cu mâncare sănătoasă şi mişcare.

Acum mănânc trei mese principale şi o gustare. Înainte mâncam orice, la orice oră din zi şi din seară, nu aveam un program, aveam o alimentaţie foarte haotică”, spune tânăra.

Alţii 99 copii au urmat acest program. Nu toţi au avut rezultate atât de spectaculoase, dar toţi au înţeles că trebuie să încerce un nou stil de viaţă. În România, în ultimii doi ani, medicii de familie au raportat peste 100.000 de cazuri noi de copii obezi.

Observ ce le cumpără părinţii copiilor de clase primare: ciocolată, snacks-uri, croissant. Părinţii ar trebui să fie mult mai conştienţi de impactul pe care educaţia nutriţională îl are de acasă spre şcoală”, spune Maria Manea, inspector de proiecte educaţionale în cadrul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB).

Medicii nutriţionişti recomandă ca statul la masă să devină un obicei

Cea de-a doua regulă care trebuie respectată este ca părinţii să facă acasă pachetele cu mâncare pentru şcoală ale copiilor. Nu să le cumpere, în graba către şcoală, o pungă cu pufuleţi. În familie trebuie să se întâmple altceva.

Statul la masă să fie un obicei, mâncarea să fie gătită, să nu fie încurajată ronţăiala şi prezenţa dulciurilor tot timpul pe masă şi în dulapuri. Copilul nu trebuie să stea în faţa televizorului când mănâncă”, spune Mihaela Bilic, medic primar în boli de nutriţie.

Există şi cealaltă extremă. Părinţi care respectă toate regulile, gătesc în fiecare zi şi pun mereu pe masă legume. Şi care se lovesc de un refuz total.

Mesele lui Luca, un băieţel, sunt o permanentă negociere cu părinţii. Din care învingător iese mai mereu băieţelul.

Cum să ajungi să negociezi cu copilul fără să spui „da” la mai multe bucăţi de ciocolată, fără să ajungi la cartofi prăjiţi zilnic?”, se întreabă Raluca, mama lui Luca.

Negocierea ar trebui să însemne să îi oferi copilului posibilitatea de a a lege între două sau trei alimente sănătoase, nu între cartofi prăjiţi şi broccoli”, spune Mădălina Lincă, psiholog principal în psihoterapia copilului.

Ca să-l convingă să mănânce şi legume, părinţii au apelat la tot felul de trucuri. De exemplu, au pus în omleta preferată diverse verdeţuri.

Până acum mergea doar omleta, dar de curând a cerut şi brânză. Nu e prea indicat, pentru că oul, de principiu, ar trebui mâncat separat, nu trebuie să îl combini cu nimic. Dacă îi pun brânză deasupra, îi combin fierul cu calciul şi nu se absoarbe”, spune Raluca.

De fapt, mama băiatului a fost bombardată cu informaţii despre combinaţiile alimentare greşite. Internetul este plin de scheme nutriţionale care arată că nu ar trebui să mâncăm carne cu paste, ouă cu peşte, cartofi cu brânză, pâine cu unt şi multe altele. Medicii nutriţionişti spun că unele combinaţii trebuie evitate sau alese doar în cazul dietelor sau al unor boli. Nu în timpul creşterii. Şi nu în cazul oamenilor sănătoşi.

Natura ne-a făcut omnivori, asta însemnă că putem mânca absolut din orice şi trebuie să mâncăm din orice. Nu avem de unde să ştim ce substanţă nutritivă până la ultimul miligram este în fiecare aliment, dar mâncând diversificat, câte puţin din toate, organismul nostru va şti ce substanţe nutritive să-şi ia din fiecare aliment”, spune medicul nutriţionist Mihaela Bilic.

Cantitatea mare de mâncare cauzează probleme cu greutatea

Cu alte cuvinte, nu îngraşă carnea mâncată alături de cartofi, ci cantitatea mare de carne şi de cartofi mâncate. Pentru că puţini ştiu cum arată porţia corectă. O farfurie de 20 de centimetri şi nu mai mare, împărţită în două. Pe jumătate de farfurie punem legume - fie ele la grătar, la cuptor sau crude - pe un sfert din farfurie - carne, dar nu mai mult de 100 de grame - şi doar pe un sfert de platou punem şi cartofi. Atenţie, aceasta este porţia pentru un adult.

La un copil până în şapte-opt ani, porţia este jumătate din porţia unui adult, iar după vârsta de opt ani înseamnă două treimi din porţia unui adult, dar dacă adultul nu ştie care e porţia corectă, va fi tentat să îi pună mai mult în farfurie”, spune medicul nutriţionist.

Un studiu făcut de Ministerul Sănătăţii în 2013 arată că 26% dintre copii români de clasa a doua au o greutate mai mare decât ar fi normal. Excesul ponderal în copilărie conduce la afecțiuni cardiovasculare și diabet de tip II, probleme ortopedice și tulburări mintale, rezultate slabe la școală și la scăderea stimei față de sine.

Specialiştii spun că un copil supraponderal are mari şanse să devină un adult obez. Soluţia cea mai la îndemână ca să nu se ajungă acolo rămâne alimentaţia sănătoasă.