Sari la conținut

România XXL: Obezitatea se plăteşte cu sănătatea

Boli de stomac şi ficat, hipertensiune arterială, tulburări respiratorii, probleme cu articulaţiile. Pe scurt, aşa arată lista celor mai frecvente efecte ale obezităţii, într-o Românie care mănâncă haotic şi are în meniu prea multe alimente procesate industrial. Scuza cea mai frecventă este lipsa de timp pentru preparatele gătite acasă. O scuză care condamnă medical şi social copiii şi tinerii.

Obezitatea era o curiozitate medicală la începutul secolului 19, a fost multă vreme o mare excepţie”, spune doctorul Rubin Munteanu, medic chirurgie generală, cu specializare în chirurgie bariatrică.

Explicaţia este simplă: oamenii îşi pregăteau mâncarea din ceea produceau în gospodărie şi depuneau mult efort fizic.

Reţetele noastre tradiţionale româneşti: ciorbă de lobodă, de ştevie, de tot ceea ce vreţi primăvara, mai ales în postul Paştelui, nu aveau nimic gras. Bucătăria românească nu este neapărat grasă. Unele preparate, e adevărat, sunt grase, dar în niciun caz toate. Aş zice că mai degrabă mai puţine decât celelalte. Avem tendinţa de a ignora o mare parte dintre ele”, spune medicul.

Bucătăria românească

"Totuşi, românii nu-şi iubesc bucătăria (cel puţin aparent). Toate bunătăţile bunicii zac în caiete prăfuite de reţete, abandonate. Foarte puţini mai ştiu să gătească româneşte, iar şi mai puţini o fac. Se mănâncă pizza şi hamburger, chebab ori sushi. De ce?". Este întrebarea pe care Radu Anton Roman a lăsat-o moştenire unei generaţii care nu mai ştie mare lucru din cultura culinară naţională.

Însă harta obiceiurilor alimentare încă are diferenţe uşor de identificat. Moldovenii preferă carnea marinată asortată cu legume, ardelenii o gătesc cu smântână şi boia, dar neapărat şi cu slănină. Oltenii sunt mari amatori de verdeţuri, pe lângă sarmale şi pâine la ţest. Toate au în comun o cantitate variabilă de grăsime, care trebuie controlată atent.

Apar diferite afecțiuni cardiovasculare favorizate de creșterea colesterolului, care este direct legat de alimentaţia bogată în grăsimi saturate, dar şi cele hidrogenate, de lipsa de mişcare, şi nu în ultimul rând apar şi diferite tulburări ale afectivităţii, suntem din ce în ce mai anxioşi, nervoşi, tulburări, depresii”, spune Ruxandra Constantina, medic de familie.

De când grădina s-a mutat în supermarket, cu legume şi fructe imposibil de controlat din punct de vedere al calităţii şi sănătăţii, orăşenii plătesc un tribut greu comodităţii şi lipsei de timp. Carnea procesată, pâinea în exces, zahărul din belşug ascuns în gusturi şi arome potenţate chimic sunt ispite cărora puţini le ţin piept. Consecinţele sunt pe măsură.

Una din primele complicaţii ale obezităţii va fi partea vasculară a problemei. O a doua complicaţie poate să fie ficatul gras, cunoscut sub această denumire în popor, care în evoluţia lui poate să ajungă la ciroză şi până la cancer hepatic. Bolile cardiace, iarăşi, sunt asociate destul de des cu obezitatea. Putem să avem inclusiv afectare endocrină, aşa numitul ovar polichistic, care poate duce la sterilitate”, atrage atenţia Nicoleta Manu, medic generalist.

Importanţa comportamentului alimentar

La numai 12 ani, Ioana a început deja lupta cu mâncarea. De câteva luni, o ajută un psiholog de nutriţie comportamentală. Pe scurt, învaţă să mănânce.

„Legume în fiecare zi, chiar dacă nu e mâncarea mea preferată. Nu am voie ulei, prăjit, nu am voie făină albă. Mai dificil este la şcoală, acolo unde copiii sunt cu sandvişuri cu salam, cu tot felul de prostii, e mai greu la început”, spune fata.

Ne-am trezit că a luat într-un an 12 kilograme, nici nu ştiu cum s-a întâmplat. Eu tot timpul mi-am dorit să mănânce sănătos, ca noi să mâncăm sănătos, eu cred că am depus eforturi, dar cred că nu am ştiut foarte bine ce trebuie să fac”, spune mama Ioanei.

Puţini părinţi au curajul să-şi asume aşa ceva, în cultura încă tributară zicalei potrivit căreia un copil gras e frumos şi sănătos.

Dacă mănânci o salată, o bucată de carne şi trei, cinci linguri de hrişcă e în ordine să ai un copil care să mănânce tot din farfurie. Motivaţia pozitivă este eficientă întotdeauna. Practic, ce vreau să fac? Să schimb nişte obiceiuri care sunt adânc înrădăcinate până şi în mentalul colectiv al românului: hai să mâncăm mult seara, hai să sărim peste mese că nu avem timp”, spune Anamaria Iulian, psiholog de nutriţie comportamentală.

La altă categorie de vârstă, bolile de nutriţie şi cele cardiace mai au un izvor. Stresul. Ca în cazul Mădălinei, acum studentă la Arhitectură, şi care de doi ani suferă de o disfuncţie a tractului digestiv.

Din păcate, cred că ăsta a fost unul dintre motivele pentru care s-a ajuns să fie atât de grav, pentru că am avut o alimentaţie destul de dezodonată. Eram în clasa a XII-a, mă pregăteam şi pentru bacalaureat şi pentru admiterea la facultate şi nu stăteam mereu să mănânc mâncare gătită. Mi-era mult mai uşor să mănânc repede un sandvici sau ceva de la fast food”, spune Mădălina.

Medicii spun că persoanele cu probleme de greutate ajung la cabinet doar când lucrurile se agravează. „În general, nu vin foarte mulţi pacienţi decât dacă lucrurile sunt considerate de ei severe, dacă sunt simptome de alarmă, adică dacă vine pentru hemoragie, diaree, pentru scădere în greutate, pentru o stare febrilă prelungită”, spune Cristian Gheorghe, medic gastroenterolog.

Acum, echilibrul metabolic al Mădălinei depinde de medicamente. În paralel, tânăra trebuie să înveţe să mănânce corect. Are de urmat o serie de reguli care încep de la aşezatul la masă şi se termină cu mărimea farfuriei. Odată însuşite, toate ar oferi celor aproape 15.000 de copiii români obezi şansa la o viaţă normală. Şi la sănătate.