România XXL. Sălile de sport, un nou fenomen social
Vreme de 14 ani după Revoluţie, România a fost văduvită de prezenţa retailerilor de articole şi echipamente sportive. Să obţii un tricou pentru jogging, un echipament de ciclism sau o pereche de pantofi de sport de firmă era o adevărată provocare pentru orice român. Gheaţa a fost spartă de un investitor din Grecia, care, în 2004, deschidea primul magazin care reunea sub acelaşi acoperiş mai multe mărci sportive, cu preţuri accesibile.
Mihai Bănuțoiu, manager magazin Intersport: „Când am deschis primul magazin, produsele se vindeau aproape singure. Acum trebuie să depui și tu un efort. Trebuie să înțelegi în primul rând ce își dorește clientul, ce produs are nevoie, pentru ce activitate, unde îl folosește”.
Acum, comerciantul a deschis 28 de magazine în toată ţara, care aduc venituri de peste 20 milioane de euro.
Al doilea lanţ de magazine sportive a intrat în România în 2007. În primul an, compania a deschis cinci magazine. Intenţiona ca, până la sfârşitul lui 2015, să aibă încă 45. Criza i-a încurcat planurile. Compania a inaugurat doar 14 magazine în toată ţara. Deşi nu şi-a atins ţinta, retailerul a înregistrat o cifră de afaceri de 18 milioane de euro în 2012.
Daniel Tatomir, manager magazin Hervis: „Eu m-am angajat imediat la începutul crizei și atunci bănuiesc că pe toate celelalte companii s-a văzut acest lucru. Dar am crescut, încet-încet, de la an la an. Oamenii au înțeles că suntem un magazin sportiv și acum ne identifică cu sportul”.
În 2009, a intrat în România cel mai mare distribuitor european de produse sportive.Comercianţii au sfidat criza şi au intrat în forţă cu un concept nou: sportul trebuie să devină accesibil. Adică, preţuri mici şi servicii noi.
Cezar Nicolaescu, director magazin Decathlon: „Dar nu e vorba doar de preț. Pentru că românii în ultima vreme au început să aibă cultura cumpărăturilor. Nu caută doar preț, caută și calitate, caută garanții. Vorbim despre serviciile post vânzare, care nu prea există în România, adica un atelier în care se poate asigura mentenanța produselor”.
Modelul a funcţionat atât de bine încât, la trei ani de la venirea în România, lanţul de magazine a avut venituri de aproape 44 milioane de euro.
Nu doar vânzările aduc profit. Banii se învârt cu spor şi pe benzile de alergare din sălile de fitness. O oportunitate descoperită rapid de Bogdan Putinică. În 2009, ignorând criza care dădea multora coşmaruri, tânărul antreprenor deschidea o sală în Capitală.
Bogdan Putinica, antreprenor: „Pentru oamenii normali care vor să faca sport, servicii bune, făcute ca lumea, investiții oneste, prețuri corecte, pentru pătura de mijloc, practic. Noi asta am făcut”.
S-a limitat la o singură sală, unde vin regulat 1.000 de oameni.
Bogdan Putinica, antreprenor: „Când am deschis, eu nu eram în țară și părinții mei au fost aici în ziua deschiderii, mama m-a sunat emotionată că e coada pe scări, până la parter, de oameni care vor să își facă abonamente”.
Drumul profiturilor solide a fost deschis încă din anul 2000, atunci când în România intra un mare lanţ de centre sportive. Aducea un concept nou, care combina fitnessul, programele de cardio, înotul şi serviciile de spa.
Gabriel Vasilescu, director executiv centre fitness: „Îm acea perioadă pot să spun că 80% din clienții noștri erau expați, persoane străine, și câțiva români”.
Cinsprezece ani mai târziu, liderul de piaţă în domeniul sălilor de sport are o cifră de afaceri de peste 8 milioane de euro.
Gabriel Vasilescu: „Noi am avut o creștere de 30% în anul 2014 comparativ cu 2013, iar deja anul acesta în primul trimestru avem 10% peste anul trecut. Avem în momentul de față 30.000 de membri la nivel național. Cluburi, în momentul de față avem 12, săptămâna viitoare vor fi 14, iar până la sfârșitul anului vom ajunge probabil la 19 cluburi”.
Şi mai e încă destul loc pentru creşterea acestor afaceri. Eurobarometrul din 2014 arată că suntem printre cei mai sedentari europeni. 60% dintre români nu fac niciodată sport. Suntem la egalitate cu italienii şi stăm puţin mai bine decât portughezii şi bulgarii.
Aşadar, mai mult de jumătate dintre noi suntem posibili viitori clienţi pentru toate aceste afaceri care joacă pe o piaţă de milioane de euro, încă la început de drum.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
