Sari la conținut
News Alert

Ferdinand de România, regele Marii Uniri

Ferdinand I de Hohenzollern era nepotul de frate al regelui Carol I şi a devenit principe moştenitor al României pentru că unchiul său nu avea urmaşi direcţi. Licențiat în drept la Tubingen, Ferdinand s-a căsătorit în anul 1892 cu Maria de Edinburgh, nepoata reginei Victoria a Marii Britanii şi verişoara ţarului Nicolae al II-lea. Căsătoria s-a dovedit crucială prin alianţele dinastice create.

Când Ferdinand a urcat pe tron la 10 octombrie 1914, România neutră avea de ales între Puterile Centrale, adică Germania, Austria şi aliaţii lor, pe de o parte, şi Antantă: Franţa, Anglia şi Rusia, pe de altă parte. La Consiliul de Coroană din 27 august 1916, regele a luat o decizie dureroasă: a intrat în război împotriva ţării natale: "Eu, după matură reflecţie şi după lupte interioare pe care le veți înțelege și din care am ieșit biruitor asupra mea, înclin mai mult pentru opinia Guvernului meu".

Războiul, pornit cu garanțiile Antantei pentru obținerea Transilvaniei, a Banatului și a Bucovinei, s-a dovedit a fi devastator pentru români. Bucureștiul a fost ocupat, iar guvernul și familia regală s-au refugiat la Iaşi.

Berlinul cerea înlăturarea dinastiei, acuzandu-l pe regele Ferdinand de trădare. Casa de Hohenzolern l-a şters din cartea familiei, iar papa, la presiunile lui Wilhelm al II lea, l-a excomunicat. Austria, mai puţin drastică în privinţa dinastiei româneşti, "se mulțumea" cu trecătorile Carpaţilor, cu extinderea Bulgariei asupra Dobrogei și cu dependenţa economică totală a României. Dar, deşi i-a cerut conservatorului pro-german Alexandru Marghiloman să devină premier pentru a semna Pacea umilitoare de la Buftea, Regele a refuzat să ratifice documentul. Acest refuz i-a permis în 1919 liberalului Ionel Brătianu să susțină că România nu a făcut pace separată cu Puterile Centrale învinse şi de aceea a fost recunoscută România Mare.

După război, regele şi-a ţinut promisiunea rostită în tranşee: aceea de a împroprietări ţăranii şi de a adopta votul universal. Potrivit unui decret din decembrie 1918, primele moşii împărţite ţăranilor aparţineau Domeniilor Coroanei. Ferdinand rămâne în istorie drept Ferdinand Întregitorul, regele tuturor românilor.