ZIUA REGALITĂȚII. Întoarcerea Regelui Mihai, după 45 de ani, acceptată cu greu de noile autorități de la București

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Şi doar la peste două decenii de la prăbuşirea comunismului a fost posibil ca Regele Mihai să ţină un discurs în Parlament. În ultimii ani, unii dintre cei mai radicali critici ai monarhiei şi-au îndulcit declaraţiile, în timp ce alţi politicieni, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu, l-au acuzat chiar de trădare pe Regele Mihai.

De la abdicarea forțată din 1947 și până în anul 1992, Regele Mihai nu a avut voie să pună piciorul pe teritoriul României. În 1990, când a încercat să vină în țară pentru prima dată, clasa politică nou-instalată la Bucureşti l-a perceput ca pe o amenințare uriașă. Pur si simplu, venirea regelui strica planurile de viitor ale multor politicieni ,,emanați”.

„Cred că dădea fiori organelor de ordine, şi lui Ion Iliescu, şi aparatului republican ca să zic aşa”, spune jurnalistul Emil Hurezeanu.

„Fosta securitate se regrupase sub conducerea domnului Măgureanu, care juca un rol perfid. Aproape se încercase să se creeze în jurul lui un fel de zid peste care nu se putea trece. S-a încercat introducerea unor agenți ai Securității din exilul românesc, chiar în interiorul familiei regale”, mărturisește fostul președinte al României, Emil Constantinescu.

În 1990, regele ajunge în țară. În drum spre Curtea de Argeş, pe autostrada Bucureşti-Piteşti, maşina în care se afla familia regală este oprită de poliţie şi întoarsă din drum.

„Nici nu mai există dubiu că s-au speriat și sperietura pe care au tras-o a fost din cauza lipsei de legitimitate pe care o avea puterea care a fost atunci, o putere neocomunistă”, este de părere Ion Caramitru, directorul Teatrului Național.

Politicianul Sergiu Andon a fost procuror în perioada comunistă, publicist la ,,Scânteia”, și redactor șef adjunct al ziarului ,,Adevărul”. În acei ani tulburi, Andon era un puternic lider de opinie. Atunci a scris articolul care a făcut vâlvă la vremea lui, intitulat ,,Fir-ai al naibii, Majestate”.

„Fir-ai al naibii, Majestate, ca rău mă mai speriași! ( ..) Tocmai acum să vrei să vii matale coșcogeamitea căpățână încoronată p-aici printre anarhiști și zăpăciți de cap, de foame și de privatizare, să ce? Să dai ordine?", scria Andon.

Abia în anul 1992, de Paște, autoritățile i-au permis Regelui Mihai să ajungă la Mănăstirea Putna și la București, fără să intuiască primirea spectaculoasă pe care i-a făcut-o poporul român.

Pentru că nu a primit aprobare de la autorităţi să vorbească de la Palatul Regal, Regele Mihai I s-a adresat bucureştenilor de la balconul unei camere de hotel. Chiar de aici, regele a ţinut atunci un discurs în faţa a sute de mii de oameni.

Primirea impresionantă de la Bucureşti a scindat şi mai mult societatea românească, mai ales după ce Radu Câmpeanu, președinte al PNL, i-a propus regelui Mihai să candideze la alegerile prezidenţiale din partea liberalilor. Regele a refuzat categoric. Însă situația a fost un motiv ca autorităţile să blocheze din nou intrarea regelui în ţară în anul 1994. După ce l-au întors de pe aeroport, liderii PDSR, partid aflat la putere, au propus în parlament declararea regelui persoana non grata si ridicarea imunității parlamentarilor care l-au întâmpinat, printre care şi Dinu Patriciu.

În 1995, regelui i se interzice din nou să intre în ţară, de data acesta fiind invitat de Emil Constantinescu la înmormantarea liderului ţărănist Corneliu Coposu. Abia în 1997, după schimbarea regimului politic de la Bucureşti, Convenția Democrată Română îi oferă regelui un pașaport pe care scrie „cetățean român”.

În anul 2011, odată cu discursul istoric al regelui în Parlamentul României se consumă şi ultimul episod dintre cele două personalități politice: Regele Mihai I refuză mâna întinsă de Ion Iliescu.

În prezent, fostul preşedinte spune că rănile trecutului s-au vindecat de mult.

Ultimul atac de rang înalt împotriva Regelui Mihai I vine din partea actualului Preşedinte Traian Băsescu. Abdicarea este un act de trădare şi regele a fost slugă la ruşi sunt cele mai dure acuzaţii ale acestuia. Personaj istoric cu un destin tragic, Regele Mihai a fost alungat sau stimat în funcție de conducerea guvernărilor postdecembriste.