Sari la conținut

GENERAŢIA X|Digi24. Un român a devenit consilier municipal în Spania

Nicu, aşa cum îi spun apropiaţii, a ştiut de mic ce îşi doreşte în viaţă. S-a născut în Roşiorii de Vede, în Teleorman şi a urmat cursurile seminarului din Turnu Magurele. Nu a apucat să îl şi termine. Ameninţaţi de şomaj, părinţii săi au hotărât să emigreze în Spania.

Nicolae Olimpiu Biolan: „Părinţii mei când au plecat au venit într-un fel la sigur.....într-un fel. Când au ajuns aici li s-a spus: da, v-am găsit chirie! Bun, dar cu ce plătesc această chirie? În ţară nu mai aveau de muncă nici mama, nici tata. Ajunşi aici nu au avut de muncă, au dormit pe stradă, prin gări, au fost la cules de căpşuni, acolo au dat de tot felul de probleme, au plecat de acolo, au venit aici, practic au luat-o de la 0”.

El rămăsese în România, unde a rezistat doar un an pe cont propriu, după care şi-a urmat părinţii. Nu i-a fost uşor.

Nicolae Olimpiu Biolan: „Rămânând singur în ţară era mai dificil, fără părinţi, sora era la Bucureşti, eram practic singur şi atunci am decis, anumite probleme şi pe la seminar am decis să renunţ şi să vin la părinţi în Spania. La început a fost foarte greu ...mai întâi bariera aceasta de limbă, nu ştiam, eram la început, aveam 18 ani, nu ştiai să vorbeşti te lua de mână şi te ducea până acolo, în schimb la noi în România nu am văzut aşa ceva, ba din contră nu ştii, îţi spune în partea aceea chiar dacă e dincolo”.

În doar câţiva ani a ajuns să predea chiar el cursuri de limbă şi cultură spaniolă altor români şi imigranţi din întreaga lume. Acum lucrează la Primăria din Torrejon de Ardoz, la departamentul de relaţii cu publicul. Din emigrant neştiutor, a ajuns să-i ajute pe noii emigranţi să facă primii paşi în noua viaţă din Spania. Cea mai mare provocare pentru el a fost cea a schimbării mentalităţii.

Nicolae Olimpiu Biolan: „Cum e vorba aceea în România că nu ştiu problemele mele dar le ştiu pe ale vecinului. Aici nu ai nicio treabă. Aici fiecare îşi vede de casa lui, fiecare îşi vede de problemele lui, nu e aceea ... mai bine să moară capra vecinului... nu se amestecă nimeni în viaţa vecinului, fiecare îşi vede de treaba lui. Serviciul lui, casa lui, familia lui”.

La Primăria din Torrehon, Nicu îi ajută acum pe cei care sunt în situaţia în care era şi el acum 11 ani. Prin biroul în care lucrează trec, în fiecare an, în jur de 16.000 de imigranţi.

Nicolae Olimpiu Biolan: „Tot ceea ce ţine de permisele de muncă, de permisele de şedere în Spania atât la cetăţenii europeni, cât şi noneuropeni, regrupări familiale. Nici în Bucureşti şi nici în alte primării din România nu se oferă asemenea servicii pe care-l oferă primăria din Torrejon, un serviciu total gratuit”.

După orele petrecute la birou, Nicu se dedică voluntariatului.

Nicolae Olimpiu Biolan: „Din octombrie 2009 am decis să mă înscriu ca voluntar la Protecţia Civilă. Am făcut un curs, se face un curs de iniţiere, un examen şi apoi eşti numit voluntar”.

Nicu se antrenează zilnic pentru diverse tipuri de operaţiuni de intervenţie.

Nicolae Olimpiu Biolan: „În catastrofe, în organizarea evenimentelor sportive, accidente de trafic, accidente în domicilii, incendii, tot ce ţine de catastrofe în municipiul nostru. Gratuit, benevol, nu mă obligă nimeni, din plăcere, ba din contră, e un mod de a mă relaxa după munca de birou, e un mod plăcut în care să îţi petreci timpul alături de colegi, ajutând pe ceilalţi”.

Nu are niciun regret legat de pasul făcut în urmă cu 11 ani. Chiar şi bunica lui, rămasă la Roşiorii de Vede, îi spune de fiecare dată că e mult mai bine să îşi continue viaţa în Spania decât să se întoarcă într-unul dintre cele mai sărace oraşe din România.

Nicolae Olimpiu Biolan: „De câte ori vorbesc cu bunica, şi are 80 de ani şi vede lucrurile mult mai clar decât le vedem noi de aici, îmi spune: mamă, oricând aş vrea să veniţi acasă, dar ce să faceţi acasă? Să vă am lângă mine îmi doresc enorm, dar ce să faceţi acasă, să staţi la mine, să nu aveţi ce să mâncaţi ? Să nu aveţi unde să lucraţi? Mai bine staţi acolo, acolo aveţi un serviciu, un trai bun. A fost aici, ştie, a văzut cum e traiul de aici şi cum e traiul din ţară, are 80 de ani, dar este capabilă să facă bine diferenţa între România şi Spania".