Sari la conținut
News Alert

Cu ochii pe reactoarele de la Cernavodă

În subsolul Comisiei pentru controlul activităţilor nucleare, o mână de oameni nu scapă nicio secundă din ochi monitoarele care arată starea celor două reactoare de la Cernavodă. De aici, în caz de accident, ar fi alertată populaţia.

Însă, din 1997, de când s-a pus în funcţiune primul reactor, nicio avarie nu a pus alarma în funcţiune. Cu toate astea, în permanenţă este simulat pericolul împrăştierii unui nor radioactiv deasupra României.

Putem să vizualizăm direcţia vântului, precipitaţiile. Toate acestea contribuie la mişcarea într-un anume fel a penei de contaminare,” spune Daniela Dogaru, coordonator radioprotecţie CNCAN.

Cantemir Ciurea, director în cadrul CNCAN: „Temperatura în circuitul primar care este 264 la intrare, la ieşire aproximativ 310 grade celsius, presiunea în circuitul primar: 110 bari.”

Specialiştii spun că, în caz de pericol, reactoarele se opresc singure şi aproape la fel de repede cât ai închide un bec.

Mădălina Tronea, responsabil securitate nucleară CNCAN: „Reactorul de la Cernavodă, în caz de accident, se opreşte în maxim 1,5 secunde.”

Spre deosebire de reactorul de la Cernobîl, construit cu tehnolgie sovietică, cele de la Cernavodă au folosit tehnologie canadiană. Ceea ce înseamnă că au anvelopă de protecţie din beton armat, care rezistă la cele mai puternice explozii, garantează specialiştii. În plus, la noi se foloseşte uraniul natural, nu uraniu îmbogăţit.

În momentul construirii Centralei Ceravodă, care trebuia să aibă cinci reactoare, conducerea comunistă din România anilor 80 a ales tehnologia vestică în detrimentul celei sovietice. Nu a fost o decizie politică, ci una legată de zăcămintele naturale: România este singura ţara europeană cu ciclu nuclear complet, de la mina de uraniu pînă la depozitele de deşeuri radioactive.

Mădălina Tronea: „Cantitatea totală de radioactivitate este mai mare la reactoarele cu uraniu îmbogăţit din cauza gradului de ardere mai mare.”

Singurul lucru bun după accidentul de la Cernobîl a fost creşterea măsurilor de securitate pentru toate cele 430 de reactoare care funcţionează în toată lumea.

Preşedintele Agenţiei Internaţionale Atomice a venit în România luna aceasta pentru a trage un semnal de alarmă.

Yukiya Amano, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică: „Teroristii atacă mereu cele mai vulnerabile ţări. Aşa că statele care sunt cel mai mult în pericol sunt acelea care nu recunosc pericolul terorismului nuclear.”

Unul dintre directorii Nuclearelectrica spune că nu s-au făcut teste privind prăbuşirea unui avion peste unul din reactoare, însă calculele matematice arată că putem sta liniştiţi.

Romeo Urjan, director tehnic Nuclearelectrica: „Da, spun cu tărie acest lucru: un accident nuclear în România, la Cernavodă, este imposibil”.

La facultatea de Filosofie s-au organizat adevărate dezbateri pe tema energie nucleare. Profesorii vorbesc chiar de o eroare logică în modul în care reprezentanţii statului evaluează riscurile.

Adrian Paul-Iliescu, profesor dr. Facultatea de Filosofie: „Ştiinţific vorbind, este imposibil să afirmi că nu există riscuri. Chiar dacă un eveniment apare foarte rar, el se poate produce oricând. chiar şi acum, chiar şi mâine. Deci e o eroare să îţi închipui că dacă un risc e statistic rar nu ne va afecta pe noi, ci va apărea cândva în viitor.”

Evaluarea riscurilor nu implică doar pericolul exploziilor, ci şi gestionarea deşeurilor radioactive.

Romeo Urjan, director tehnic Nuclearelectrica: „Combustibilul nuclear, care este foarte radioactiv, la scoaterea din zona activă este depozitat în bazinele de stocare pentru o perioadă de 7 ani, sub apă, la Cernavodă.”

Reactoarele construite în fosta Uniune Sovietică, pe de altă parte, sunt întreţinute cu banii europenilor.

Extinderea duratei de viaţă. Este o activitate destul de costisitoare. BERD şi Euratom cofinanţează numai o parte a programului: 600 de milioane de euro. Pentru sarcofagul care se construieşte acum la Cernobîl, care va proteja reactorul 4 cel care a explodat, pentru 100 de ani, uniunea europeană cofinanţează 1,6 miliarde euro,” Ana-Maria Seman, manager proiect Bankwatch România.

11 reactoare similare celui de la Cernobîl mai funcţionează în acest moment în spaţiul ex-sovietic.

Ionuţ Purica, expert în energie nucleară: „Capacitatea nuclearului de a contribui la scăderea efectului de seră şi la reducerea de emisii. În condiţiile astea, în lume au reînceput construcţia de centrale nucleare. În China se construiesc câteva zeci de reactoare nucleare în momentul ăsta, Rusia construieşte şi ea, Turcia are vreo 8 unităţi împărţite în două centrale nucleare.”

În România, Guvernul nu a renunţat la construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Carcasele din beton au fost ridicate încă din perioada comunistă.

Deşi este văzută ca o sursă nepoluantă, iar energia produsă este ieftină, costurile energiei nucleare sunt greu de măsurat: numai retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă va costa 1,5 miliarde de euro.

În urma cifrelor rămân accidentele de la Cernobîl şi Fukushima şi sute de depozite cu material radioactiv.

Oleksandr Galuh, relocat din Pripyat în 1986: „În Uniunea Sovietică era un slogan foarte popular despre atomul paşnic. După Cernobîl am realizat că nu există nimic paşnic într-un atom.”