Sari la conținut

Alegeri locale 2016. Ce s-a întâmplat cu autostrada suspendată, elicele şi căprioarele lui Oprescu

Autostrada suspendată a contribuit serios la victoria din 2008 a "independentului" Sorin Oprescu. Tot ea l-a ajutat să-şi adjudece încă un mandat, în 2012, cu argumentaţia că proiectul este fezabil şi interesant pentru investitori, doar că nu a putut fi pus în practică din cauza ostilităţii consilierilor generali ai PDL. Şi poate am fi auzit vorbindu-se despre autostrada suspendată şi în campania din 2016 dacă, între timp, Oprescu nu ar fi decis, împiedicat fiind de dosarul penal şi de controlul judiciar sub care a fost plasat, să nu mai candideze.

Ba pe sus, ba pe jos, ba pe sub pământ

Povestea autostrăzii suspendate sau "zburătoare" a început în mai 2008. Candidatul "independent" Sorin Oprescu (la acel moment, demisionar din PSD de doar o lună) spunea că va face o autostradă suspendată pe piloni, de 25 km lungime, care să taie Bucureştiul de la nord la sud. "Este o autostradă fenomenală, din ţara autostrăzilor, care se va face în maxim doi ani", zicea atunci Oprescu.

O lună mai târziu, noul primar al Capitalei îşi liniştea alegătorii: "Am ajuns până la detaliu, cu specialiştii, că doar nu credeţi că o fabric eu din plastilină".

În iulie 2008, Oprescu spunea că, într-o săptămână, un grup de arhitecţi, proiectanţi şi specialişti începe să studieze soluţiile de construire şi posibilul traseu al autostrăzii, urmând ca, în alte câteva săptămâni, proiectul să fie pus în dezbatere publică.

Două luni mai târziu, dezbaterea publică a primit întruchiparea unui referendum, pe care primarul a spus că îl va face pentru a avea acordul alegătorilor. "Autostrada care străbate Bucureştiul va exista, chiar dacă mă iau toţi la mişto. O visez noaptea da, rău de tot. Mai ales că am primit toate încurajările necesare de la oameni de specialitate", septembrie 2008.

În octombrie 2008, primarul a prezentat şi un plan al autostrăzii, din care rezulta că aceasta urma să aibă aproximativ 12 km lungime şi 10 metri înalţime. Primul tronson trebuia să fie discutat şi aprobat într-o şedinţă a Consiliului General al Capitalei din luna februarie 2009.

După alte luni bune, în septembrie 2009, Oprescu vorbea despre investitorii chinezi care sunt dispuşi să dea 850 de milioane de euro pentru realizarea autostrăzii suspendate.

În decembrie 2009, primarul anunţa că lucrările vor demara în circa două luni, din nordul Capitalei. "În acest moment, am gata studiul de fezabilitate şi caut investitori", declara Oprescu. Totuşi, în iunie 2010municipalitatea dubla suma alocată studiilor de fezabilitate (de la 15,7 milioane lei la 33,3 milioane lei), iar edilul explica necesitatea de a face câte un studiu pentru fiecare tronson al autostrăzii. Procedura avea să fie suspendată însă după ce a ieşit la iveală că grupul de firme câştigătoare avea printre acţionari angajaţi ai primăriei.

Zece luni mai târziu, primarul plănuia deja introducerea buvinetei, o taxă pe care să o plătească posesorii de maşini atunci când autostrada suspendată va fi gata.

Alte nouă luni mai târziu, se vorbea despre posibilitatea ca autostrada suspendată să aibă un segment care să treacă pe sub lacul Herăstrău. În februarie 2012, autostrada ajunsese la o lungime de 13,15 km, iar costul era estimat la 1,57 miliarde euro, iar prin decembrie 2013, apăruse şi al doilea segment subteran, în zona liniilor ferate de la Chitila.

În ianuarie 2015, Oprescu spunea că a găsit în sfârşit investitori pentru realizarea autostrăzii suspendate. Nici chinezi, nici turci, aşa cum se vorbise în trecut, ci sud-coreeni. "Vom face licitaţia imediat ce CGMB va aproba studiul de oportunitate", preciza edilul. Informaţii ceva mai concrete a oferit acesta cu privire la valoarea preconizatei taxe pe care aveau să o plătească bucureştenii: "cel mult 20 de euro pe an, după primele socoteli".

Alte detalii despre ambiţioasa lucrare nu au fost oferite de primar, doar o misterioasă promisiune, făcută tocmai din New York, la Summit-ul oraşelor lumii: "Să vă spun un mare secret. Porţiuni din ea, am făcut demult, dar asta va fi surpriza alegerilor viitoare".

De menţionat că până în august 2012, când a văzut prima aprobare, proiectul autostrăzii suspendate a fost respins de Consiliul General al Municipiului Bucureşti de numai puţin de şapte ori. Pe parcurs, şi-a schimbat de mai multe ori şi denumirea, deoarece "legislaţia nu permite autostradă în Capitală", fiind pe rând vorba de "drum expres" şi "închiderea inelului median".

Alte propuneri pline de imaginaţie

Montarea de elice eoliene pentru producerea de energie electrică în curţile centralelor electrotermice. "Mi s-a spus că nu se produce prea multă energie electrică dacă montăm elice eoliene. Eu vreau mai întâi să văd elice în curtea centralelor electrotermice şi după aia o să judec ce se poate şi ce nu", iulie 2008

Fântână arteziană muzicală în Parcul Herăstrău, cu patru braţe şi cu cel mai mare jet proiectat la 60 de metri înalţime. Doar studiul de fezabilitate ar fi costat, potrivit unor surse, 400.000 de euro, costul total fiind estimat la aproape 8,7 milioane euro. În cele din urmă, proiectul a fost respins de CGMB.

Trotuare din cărămidă de sticlă, luminate noaptea din interior, scări din marmură şi covoare cu particule de cristale de cuarţ, toate erau plănuite la reabilitarea sediului Primăriei Generale, lucrările de modernizare şi consolidare a clădirii fiind estimate, iniţial, la circa 10 milioane euro. Între timp, devizul pentru vechiul sediu ar fi sărit de 25 milioane de euro, iar municipalitatea a plătit, cu titlu de chirie, în cinci ani, circa 13 milioane euro.

Bucureştiul, oraş la Dunăre. În septembrie 2010, Oprescu îşi făcea publică intenţia de a organiza un referendum pe tema desfiinţării sectoarelor Capitalei şi spunea că vrea să dezvolte oraşul spre sud. "De ce să nu fie Bucureştiul oraş la Dunăre?", se întreba edilul.

Acoperişuri verzi. În iunie 2011, municipalitatea aloca 7,5 milioane lei pentru amenajarea unor acoperişuri verzi pe clădirile Universităţii Politehnica Bucureşti şi Universităţii de Medicină "Carol Davila". "Vă asigur că aceste acoperişuri verzi nu numai că arată foarte bine, dar sunt executate de profesionişti, iar avantajele sunt clare: aer curat, curăţenie, se păstrează căldura şi, nu în ultimul rând, ne ajută să creştem suprafaţa de spaţiu verde din Bucureşti. Începem cu clădirile din complexul studenţesc, pentru că studenţii au avut încredere că le putem face şi sunt convins că vom oferi un exemplu pentru ceilalţi locuitori ai Bucureştiului", explica Oprescu.

12 pasaje rutiere şi tunel spre A1. Înainte de a câştiga al doilea mandat de primar, Sorin Oprescu a vorbit despre realizarea a 12 pasaje rutiere în Capitală, inclusiv la Piaţa Romană şi Piaţa Charles de Gaulle. Cât despre Pasajul suprateran de la Ciurel, finalizat în proporţie de 40%, acesta ar trebui demolat, potrivit deciziei, de la sfârşitul anului trecut, a Tribunalului Bucureşti, care a constatat că autorizaţia de construire pentru pasaj a fost emisă ilegal de Primărie. Prin ianuarie 2015, edilul vorbea de construirea unui tunel de 14 km lungime între Podul Ciurel şi autostrada Bucureşti-Ploieşti.

Bulevard de mare viteză prin centru. În octombrie 2012, municipalitatea a lansat ideea realizării unui bulevard circular de mare viteză, concentric cu mult invocata autostradă suspendată. Potrivit specialiştilor din Primărie, ar fi fost vorba de minimum două benzi pe sens, fără semafoare şi treceri de pietoni, cu termen de finalizare anul 2025.

Telecabine pe bani europeni. În aprilie 2013, CGMB a dat undă verde ca municipalitatea să aplice pentru fonduri UE în vederea realizării unui sistem de transport suspendat. Proiectul pilot prevedea o lungime a traseului de maximum 10 km, iar cabinele, cu o capacitate de cel mult patru persoane, să se deplaseze cu o viteză medie de transport de 50 km/h. "Hai să încercăm să vedem ce se întâmplă. Dacă vom putea să o facem, încă nu se ştie unde. Ar putea să se întâmple maxim două lucruri: unul ar fi că o să se plimbe numai politicienii, să ajungă mai repede la serviciu, iar cel de-al doilea că se vor plimba curajoşii", declara atunci Oprescu.

Planul telecabinelor nu era tocmai nou, o idee similară fiind vehiculată - şi desfiinţată de specialişti - în 2011, de primarul Sectorului 2, Neculai Onţanu.

Flotă de taxiuri electrice. Tot prin 2013, Sorin Oprescu şi-a detaliat planul pentru scăderea nivelului de poluare în Capitală: o sută de taxiuri electrice care să circule de la marile hoteluri din Bucureşti până la gări sau aeroport. Costul achiziţionării unor astfel de vehicule urma, potrivit municipalităţii, să fie suportat de operatori, PMB urmând, în schimb, să asigure amplasamentul pentru realizarea "primei staţii de alimentare a vehiculelor electrice destinate transportului public sau privat".

Tren suspendat. În perspectiva Campionatului European de Fotbal din 2020, un tren suspendat va lega staţia de metrou Pantelimon de Aeroportul Otopeni, anunţa primarul Capitalei în martie 2015. "Nu costă aşa de mult. Vreau să fac un tren suspendat care să ducă cât mai aproape de Otopeni. Un tren urban, direct. O să cârâie probabil doi-trei că trece prea aproape de geamul lor... M-a cuprins ideea când am văzut că e posibil", explica Oprescu. Doar că, între timp, au apărut voci dinspre Ministerul Fondurilor Europene care au pus sub semnul întrebării extinderea magistralei până în cartierul Pantelimon pe motiv că a fost refăcută linia de tramvai care leagă Piaţa Iancului de Pantelimon.

O nouă sală polivalentă până în toamna lui 2016. Tot cu gândul la un eveniment sportiv de amploare - Campionatul European de gimnastică artistică din 2017, găzduit de România -, primarul dădea asigurări, în ianuarie 2015, că Bucureştiul va avea o nouă sală polivalentă, în incinta Complexului "Lia Manoliu". "Imediat ce va fi desemnat câştigătorul, ne vom apuca de treabă. Apoi, aşa cum v-am obişnuit, vom intensifica munca în teren şi în 2016 vom finaliza Sala Polivalentă", preciza Oprescu. Potrivit autorităţilor, arena ar urma să aibă o capacitate de 12.000 de locuri, iar bugetul a fost estimat la aproximativ 60 de milioane de euro. Cum prin decembrie 2015, proiectul era de abia la stadiul eliberării certificatului urbanism, Campionatul va fi găzduit de oraşul Cluj-Napoca.

Căprioarele din centru şi Opera din Sidney. Înainte să se stabilească amplasarea noii săli polivalente în incinta Complexului "Lia Manoliu", Oprescu ar fi vrut să o construiască pe terenul fostului proiect Esplanada (zona Unirii). Sala ar fi trebuit să semene cu Opera din Sidney şi să aibă 15-18.000 de locuri. În parcul dimprejur aveau să se plimbe căprioare.