Sari la conținut

Paradox național. Primarii pe care românii spun că nu vor să-i voteze au cele mai mari șanse să câștige

La Craiova, sunt nouă candidaţi la funcţia de primar: edilul în funcţie, Lia Olguţa Vasilescu (PSD), şi alţi opt, inclusiv doi independenţi. Vasilescu este urmărită penal de DNA pentru luare de mită, spălare de bani şi folosirea autorităţii sau influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Ceea ce nu o împiedică să conducă detaşat în intenţiile de vot ale craiovenilor, cu 42%, potrivit unui sondaj realizat de IRES pentru Digi24. Următorul clasat, candidatul PNL Pavel Badea, are doar 8% intenţii de vot.

Cifrele sunt şi mai grăitoare la Braşov: sunt 15 candidaţi înscrişi în cursă, dar edilul în funcţie, George Scripcaru, este creditat cu 74% intenţii de vot. Doritor să obţină un al patrulea mandat, Scripcaru şi-a depus candidatura ca independent după ce a fost trimis în judecată pentru mai multe infracţiuni, inclusiv abuz în serviciu şi instigare la tentativă de abuz în serviciu (ar fi determinat, potrivit procurorilor, funcţionari din instituţia pe care o conduce să-şi exercite defectuos atribuţiile de serviciu cu ocazia încheierii unor contracte cu o anumită firmă). Următorul plasat, candidatul PSD Răzvan Popa, are doar 7% din intenţiile de vot. Cât despre candidatul oficial al PNL, Alexandru Adrian Gabor, acesta se situează la 3%.

De o cotă şi mai bună pare să se bucure, în rândul alegătorilor, Cătălin Cherecheş, edil în funcţie, ex-membru PSD, UNPR şi PNL, candidat acum din partea Coaliţiei pentru Baia Mare. Potrivit unor sondaje apărute în presa locală, acesta ar câştiga detaşat alegerile din 5 iunie cu circa 80% din voturi. Aceasta în ciuda faptului că primarul, prins în flagrant cu 25.000 de lei, şi-a făcut campanie din arest preventiv, pe Facebook, iar dosarul în care este acuzat de luare de mită a fost trimis în judecată. În total, sunt şapte candidaţi înscrişi în cursa pentru Primăria Baia Mare.

Muntean, Pendiuc, Cârciumaru, Vanghelie...

După patru ani petrecuţi în Parlament, ca deputat, Mircia Muntean are toate şansele să se întoarcă la Primăria Deva, instituţie pe care a mai condus-o timp de 16 ani (1996-2012). Dincolo de faptul că a trecut prin o sumedenie de partide (PNL, UNPR, PDL, PSD, PSRO) şi de faptul că, în prezent, este judecat pentru conducerea unui autovehicul sub influenţa băuturilor alcoolice, Muntean se poate "lăuda" cu o condamnare definitivă la patru ani de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu. Potrivit unor sondaje, el s-ar afla acum pe locul doi în ceea ce priveşte intenţiile de vot ale alegătorilor din Deva, după candidatul PNL, Petru Mărginean. După alte sondaje, Muntean s-ar afla însă chiar pe primul, cu 42,9%, la peste 15 procente în faţa liberalului.

Tudor Pendiuc este primar de 24 de ani şi îşi mai doreşte un mandat la Primăria Piteşti. Trimiterea în judecată, în martie 2015, sub acuzaţia de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, nu l-a împiedicat să se înscrie în cursă, ca independent, după ce PSD a mimat aplicarea criteriilor de integritate şi l-a desemnat drept candidat oficial al partidului pe viceprimarul Cornel Ionică. Un sondaj oficial privind intenţiile de vot ale piteştenilor nu a fost realizat în ultimul timp, însă, potrivit unor date pe filieră social-democrată, Pendiuc nu doar că ar avea prima şansă, dar s-ar afla la distanţă considerabilă de ceilalţi candidaţi.

Un alt primar cu vechime, Florin Cârciumaru (PSD) de la Târgu Jiu, a intrat în cursa pentru un nou mandat cu o sesizare la DNA depusă de Agenţia Naţională de Integritate. Inspectorii ANI îl suspectează pe edil de săvârşirea infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunii de conflict de interese, după ce ar fi semnat mai multe documente în beneficiul unei firme de la care fiica sa a cumpărat un imobil la un preţ deosebit de avantajos. Toate aceste "detalii" nu par să afecteze însă postura de favorit în alegerile pentru Primăria Târgu Jiu a lui Cârciumaru, unele sondaje plasându-l la aproape 20 de procente în faţa contracandidatului liberal.

Situaţie similară găsim şi în Capitală, unde Marian Vanghelie (ex-PSD, acum preşedinte interimar al Partidului Dreptăţii Sociale) conduce, potrivit sondajelor, în intenţiile de vot ale locuitorilor Sectorului 5. Aceasta în ciuda faptului că edilul a fost trimis în judecată, în iulie 2015, pentru săvârşirea a nouă infracţiuni de luare de mită şi abuz în serviciu şi şapte infracţiuni de spălare de bani, iar de curând procurorii au început urmărirea penală împotriva sa într-un nou dosar, legat de încheierea a două contracte de salubrizare.

Contradicție flagrantă

În flagrantă contradicție cu rezultatele sondajelor locale, un barometru național de opinie din luna martie arăta că 82,6% dintre români spun că nu ar vota pentru funcția de primar o persoană care este cercetată sau judecată pentru fapte de corupție. Doar 8,4% afirmau că ar vota un candidat cu probleme penale.

Sondajul INSCOP Research a fost efectuat în perioada 21-28 martie și avea o marjă de eroare de 3%.

Sorin Ioniță: Politicienii reacționează doar dacă îi sancționează electoratul

Alegerile locale din 5 iunie ar fi trebuit să fie primele alegeri libere de corupţi. Este primul scrutin organizat după ce zeci de mii de oameni au strigat în stradă, în noiembrie 2015, "Corupţia ucide!" şi după ce partidele politice s-au lăudat cu adoptarea codurilor etice menite să cureţe listele de candidaţi la locale şi parlamentare.

De ce arată acum realitatea altfel? Sorin Ioniță, expert în reforma administrației publice și președinte Expert Forum consideră că ghidurile etice nu aveau cum să curețe listele de candidați în condițiile în care partidele reacționează doar în cazul unei sancțiuni, iar aceasta nu se poate produce cât timp regulile electorale sunt făcute astfel încât să împiedice apariția alternativelor.

„Lumea, după momentul Colectiv, voia înnoirea, dar ea nu e posibilă pe regulile actuale. Înnoirea care s-a văzut în ceea ce proveşte schimbarea profilului campaniei electorale are alte cauze. Din păcate, ofensiva morală - care e reală în public, dar nu şi în rândul partidelor - nu s-a putut concretiza din cauza blocajelor de reguli electorale. Se ştie ce au păţit micile partide în ultima vreme. Ca să poţi să sancţionezi trebuie să ai pe cine să votezi în loc, nu ai cum altfel ca alegător. Ca să-l înlocuieşti pe unul trebuie să-l votezi pe altul din listă, iar dacă au fost împiedicaţi să apară aceşti alţii, nu prea ai cum sancţiona nici dacă vrei. Asta înseamnă închiderea pieţei, că nu te lăsăm să ai alternative. Când vor fi alternative vom vedea şi cum reacţionează publicul, dar deocamdată nu prea sunt sau nu sunt mai multe”, explică Ioniță, pentru digi24.ro.

Cât despre codurile etice adoptate de PSD și PNL, expertul consideră că acestea „au fost făcute la vrăjeală”. „În general, ghidurile nu sunt un instrument în estul Europei. Ei (politicienii - n.r.) reacţionează în măsura în care îi sancţionează electoratul”, completează președintele Expert Forum.

Potrivit acestuia, singurul plus al actualei campanii electorale a fost determinat de „legile care au mai strâns puțin șurubul” și de „ofensiva DNA care a mai limitat afluxul de bani negri”. „Nu se mai fac aceleaşi lucruri, nu se mai dau aceleaşi lucruri şi banii sunt mai puţini decât data trecută”, concluzionează Sorin Ioniță.