Sari la conținut

Partidul comunal, efect al legii partidelor cu trei membri. În 11 luni, au fost înregistrate 45 de noi formaţiuni

Partidul Alianţa pentru Domneşti (APD) a fost înfiinţat la sfârşitul anului 2015, de trei locuitori ai comunei ilfovene, şi se autodefineşte partid de orientare centru-dreapta, de tradiţie creştin-democrată, cu accent pe protecţia mediului, dezvoltare locală şi încurajarea iniţiativei private. La momentul înfiinţării, partidul avea, pe lângă fondatori, încă doi membri. În doar o lună şi jumătate, se strânseseră deja 400 de adeziuni, potrivit reprezentanţilor APD. Preşedinta formaţiunii, Roxana-Mihaela Vlad, şi-a anunţat, în ianuarie 2016, intenţia de a candida la Primăria Domneşti şi duce o campanie susţinută pe reţelele de socializare şi mass-media.

Tot cu trei membri s-a înfiinţat, în februarie 2016, Partidul Renaşterea Săcălazului. Diferenţa majoră este că fondatorii au cochetat şi în trecut cu politica. Preşedinta formaţiunii, Mărioara Ceparu, a fost, de exemplu, membru şi candidat al PNL la Primăria Săcălaz. Acum, vizează aceeaşi funcţie, dar din fruntea propriului partid. Deocamdată, partidul are o prezenţă mai degrabă discretă în spaţiul public.

PAM, POL, PCP, UPC, LORD sau PI?

Faţă de fondatorii partidelor comunale, alţi români şi-au făcut intrarea în politică înfiinţând partide municipale sau regionale. Cu denumiri care de care mai stranii şi cu sigle pe măsură.

Partidul Botoşănenilor (PB, sigla cuprinde vulturul bicefal, un scut, o liră şi o pană de scris), Partidul pentru Argeş şi Muscel (PAM, semn - cuşma voievodală), Partidul Gălăţenilor (PG, semn - "un vapor cu vedere din faţă", cu o ancoră aplicată frontal), Partidul Societăţii Ieşene (PSI, semnul cuprinde o flacără şi iniţialele formaţiunii), Partidul Mişcarea pentru Medgidia (MPM), Partidul Uniunea pentru Codlea (UPC, semn - iniţialele pe fond bleu), Partidul Uniunea Independentă pentru Sighişoara (UIPS) sau Partidul Ialomiţenilor (PI, semn - spic stilizat).

Iar dacă partidele enunţate nu vă tentează sau nu sunteţi în aria lor de acoperire, mai aveţi pe listă Partidul Fapta (înfiinţat de trei ieşeni, pe 2 martie 2016), Partidul Cinste şi Prosperitate (PCP, semn - un laptop), Partidul Forţa Identităţii Naţionale (FIN), Partidul Oamenilor Liberi (POL), Partidul Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor (PACT), Partidul 200 pentru Bucureşti (P200B) sau Partidul Liga Organizată a Regiunilor Drepte (LORD).

Se prea poate ca unele dintre partidele menţionate nici să nu intre în cursa electorală. Cât despre cele ce se vor încumeta, rămâne de văzut şi cu ce şanse, în condiţiile în care mandatul de primar va fi adjudecat dintr-un singur tur de scrutin, de candidatul care a obţinut cele mai multe voturi. Cât despre mandatele de consilier, formaţiunea trebuie să depăşească, mai întâi, pragul de 5% din numărul total de voturi valabil exprimate. Similar, condiţii stricte se aplică şi parlamentarelor.

Totuşi, prevederile legale nu par să-i descurajeze pe românii dornici să se aventureze în politică, dacă ne uităm că pe agenda judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti se află în continuare alte zeci de cereri de înfiinţare a unor partide. Uniunea Civică Slănic PrahovaPartidul Alianţa pentru Budeşti sau Partidul Naţional Democratic Meritocratic Principatorial sunt doar trei dintre formaţiunile care aşteaptă un verdict din partea magistraţilor.

Piedici în existenţa noilor formaţiuni

Dacă vor să participe la alegerile locale, noii lideri de partid trebuie să ia în calcul că, pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local ori judeţean, legea prevede depunerea unei liste de susţinători, cu minimum 1% din numărul total al alegătorilor din circumscripţia vizatădar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III (municipii de importanţă judeţeană sau interjudeţeană, respectiv oraşe) şi 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor Capitalei şi municipii de importanţă naţională.

Tocmai pentru că strângerea semnăturilor de susţinere nu este o misiune uşoară au apărut în spaţiul public acţiuni de genul Târgul Partidelor Noi, alegătorii bucureşteni fiind aşteptaţi, timp de trei zile, la o cafenea din Capitală pentru a-i cunoaşte pe reprezentanţii a cinci partide noi şi a semna pentru susţinerea lor (detalii despre acţiune pe site-ul Iniţiativa România).

Dacă nu se grăbesc să se înscrie în cursa electorală, liderii noilor formaţiuni trebuie să aibă în vedere că, potrivit Legii partidelor politice (nr. 14/2003 cu modificări şi completări), inactivitatea politică poate determina dizolvarea. Iar inactivitate politică înseamnă şi nedesemnarea de candidaţi, pe cont propriu sau în alianţă, în două campanii electorale succesive, cu excepţia celei prezidenţiale, "în minimum 75 de circumscripţii electorale în cazul alegerilor locale". Tot inactivitate politică se consideră şi dacă, la alegerile parlamentare, partidul nu are o listă completă de candidaţi în cel puţin o circumscripţie electorală sau candidaţi în cel puţin trei circumscripţii electorale.

Cu alte cuvinte, şanse minime ca partidele comunale sau municipale să reziste în formula în care au fost înfiinţate.