Sari la conținut

"Performanţă" în administraţia locală. În loc de 2%, au plătit 60-70% din valoarea unor proiecte

În perioada 2007-2015, România a primit de la Uniunea Europeană, conform datelor Ministerului Finanţelor, 31,94 miliarde euro, contribuind la rândul său cu 12,12 miliarde euro. Din suma alocată, 4,4 miliarde euro erau prevăzute în Programul Operaţional Regional, destinat în special autorităţilor locale, pentru reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri şi străzi, modernizarea unităţilor de învăţământ, modernizarea infrastructurii turistice, reabilitarea termică a blocurilor, etc.

De ce s-a reuşit o rată a absorbţiei de doar 63% s-a tot discutat. Cum s-a discutat şi despre proiectele depuse, despre calitatea lor, despre modul în care au fost scrise şi fundamentate. Mai puţin s-a vorbit însă despre banii europeni pierduţi pentru că, odată demarate proiectele, autorităţile locale nu au reuşit să se încadreze în termenul de 31 decembrie 2015, data expirării perioadei de implementare a proiectelor.

Pentru ca lucrurile să fie clare: dacă s-ar fi încheiat proiectele la timp, ar fi fost eligibile pentru a fi suportate din fonduri europene majoritatea cheltuielilor efectuate. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, lucrările rămase trebuie suportate acum din bugetul local pentru ca investiţia să fie totuşi terminată şi să nu fie pierdută întreaga finanţare, dat fiind că, pentru rambursare, condiţia este ca proiectul să fie funcţional (adică, finalizat şi dat în uz).

Digi24.ro prezintă câteva astfel de situaţii. Dincolo de sumele mari, atrage atenţia faptul că, printre cauze, găsim frecvent "greşeli de proiectare". Unele dintre ele, greu de imaginat şi de explicat.

2,78 milioane euro, Primăria Sector 6. Deoarece nu a finalizat lucrările de modernizare la Parcul Drumul Taberei până la finalul anului 2015, instituţia condusă de edilul Rareş Mănescu (PNL) a fost nevoită să aloce din bugetul propriu suma de 12,51 milioane lei (circa 2,78 milioane euro) pentru a termina zona de expoziţie plante exotice.

Proiectul modernizării arhitecturale şi peisagistice a Parcului Drumul Taberei a fost demarat în septembrie 2011, când a fost semnat contractul de finanţare din fonduri europene. Licitaţia a avut loc în aceeaşi lună, iar lucrările au demarat în mai 2012. Deşi, în ianuarie 2015, reprezentanţii Primăriei Sector 6 susţineau că proiectul este finalizat în proporţie de peste 90%, până la finalul anului trecut nu s-a reuşit acoperirea celor zece procente rămase.

Iar pentru ca povestea să fie completă, la nemulţumirile ecologiştilor şi ale cetăţenilor din zonă, s-au adăugat concluziile Curţii de Conturi, potrivit cărora investiţia ar fi determinat, de fapt, "distrugerea totală a amenajărilor şi dotărilor existente", paguba fiind de peste 3 milioane lei.

Valoarea totală a proiectului de modernizare a Parcului Drumului Taberei este de 75,18 milioane de lei, din care finanţarea UE trebuia să fie de 59,57 milioane de lei.

27,55 milioane euro, Primăria Capitalei. Suma a fost pierdută tot din cauza neîncadrării în termenul limită şi ea corespunde la şase proiecte demarate de PMB: pasajul rutier de la Piaţa Sudului, amenajarea lacurilor Floreasca şi Tei, ambulatoriul Spitalului "Foişor", restaurarea Arcului de Triumf, restaurarea Observatorului Astronomic "Vasile Urseanu" şi modernizarea ambulatoriului Spitalul clinic de copii "Victor Gomoiu". Pentru a nu pierde şi banii deja rambursaţi de UE, municipalitatea a fost nevoită să aloce fonduri suplimentare, în bugetul pe 2016, pentru finalizarea proiectelor începute pe fonduri europene. Digi24.ro detaliază două dintre proiectele în cauză, în dreptul cărora sunt trecute cele mai mari sume de bani.

În octombrie 2012, când s-a anunţat semnarea contractului de finanţare, construirea pasajului de la Piaţa Sudului era prezentată de edilul Sorin Oprescu drept "cel mai mare proiect din Bucureşti realizat cu fonduri de la UE". În total, era vorba de 127,1 milioane lei, din care 96,4 milioane lei reprezenta partea europeană. Când au tras linie, la sfârşitul anului trecut, reprezentanţii municipalităţii au constatat că au pierdut 83,89 milioane lei. Contractul de execuţie a lucrărilor a fost semnat în mai 2014 şi ar fi trebuit ca proiectul să fie gata în 18 luni. Acum, autorităţile spun că vor termina până la sfârşitul lunii iunie, plecând de la premisa că în intervalul ianuarie-aprilie 2016 "s-a rezolvat ceea ce nu s-a rezolvat în trei ani de zile". De vină pentru întârziere ar fi, potrivit aceloraşi autorităţi, cablurile electrice ("cu 10-15% mai multe sau în alte poziţii decât în planuri") şi canalizarea din zonă.

Cât despre amenajarea lacurilor Floreasca şi Tei, UE urma să plătească 23,51 milioane lei dintr-un total de 88,35 milioane lei, conform contractului de finanţare semnat în februarie 2013. Până la 31 decembrie 2015, municipalitatea a reuşit să încaseze, prin trei cereri de rambursare, 3,61 milioane lei şi să realizeze doar 50% din proiect. Prin urmare, s-au pierdut, dintr-un foc, aproape 20 milioane lei (echivalentul a circa 4,42 milioane euro). Cât despre banii deja încasaţi, pentru a nu fi şi aceştia pierduţi, Consiliul General a apelat la soluţia includerii proiectului în categoria proiectelor nefuncţionale şi a amânat termenul de finalizare cu doi ani, până la 31 decembrie 2017. Cauzele pentru care Primăria nu a reuşit să respecte termenul asumat? Le găsim chiar în raportul de specialitate întocmit de Direcţia Generală Dezvoltare şi Investiţii din PMB: "întârzieri majore în atribuirea contractului de execuţie lucrări" (licitaţia a fost organizată în octombrie 2013, dar contractul de lucrări a fost semnat de abia pe 16 decembrie 2014, în urma contestaţiilor depuse), "lipsa detaliilor de execuţie care să permită efectuarea lucrărilor", respectiv începerea lucrărilor după expirarea avizului de gospodărire emis de Apele Române. Nu în ultimul rând, când au inclus în proiect realizarea unei ecluze care să facă legătură între cele două lacuri, specialiştii au omis "necesitatea devierii reţelei de termoficare Radet". Mai precis, a două conducte de 800 mm diametru, motiv pentru care Consiliul General a trebuit, în 22 decembrie 2015, să aprobe sume suplimentare pentru devierea reţelei. Potrivit proiectului, municipalitatea ar trebui să construiască o sală polifuncţională (de 260 mp şi o capacitate de 360 locuri), două amfiteatre (cu câte 240 locuri), şase debarcadere tip port turistic, 12 debarcadere pentru ambarcaţiuni mici de agrement, trei pavilioane pentru activităţi culturale şi de agrement, trei piscine, 4,4 km de piste de biciclete şi un loc de joacă pentru copii.

14,56 milioane euro, Primăria Slatina. Pentru 11 proiecte neterminate înainte de 31 decembrie 2015, instituţia condusă interimar de Emil Popa (PSD) a pierdut 65,53 milioane lei. Cea mai mare sumă apare în dreptul proiectului construirii unei centrale fotovoltaice care să acopere 84% din necesarul de energie electrică pentru iluminatul public local: 35,7 milioane lei urmau să fie rambursate de UE dintr-un total de 47,62 milioane lei. Chiar dacă a fost semnat contractul de finanţare în iunie 2013, până în decembrie 2015 nu se reuşise nici măcar atribuirea contractului, din cauza unor contestaţii succesive.

Alt proiect pentru finalizarea căruia va trebui primăria să scoată bani integral de la buget este reabilitarea Colegiului Naţional Vocaţional "Nicolae Titulescu". În cazul acestuia, din totalul de 1,27 milioane lei, 1,24 milioane aveau să fie plătite de UE.

Alte proiecte, opt la număr, vizau reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe. Adică, exact ceea ce propune acum, printre altele, candidatul PSD la scaunul de primar, Emil Moţ. Potrivit administratorului public al Slatinei, Cristian Cismaru, "poate cea mai mare problemă" pe care autorităţile au întâmpinat-o în implementarea proiectelor de reabilitare termică a constat în construcţiile ilegale (balcoane şi şarpante) executate de unii proprietari.

20 milioane euro, Primăria Craiova. Suma a fost scoasă din bugetul local pentru a fi terminate 11 proiecte pe bani europeni începute şi nefinalizate la termen.

Cea mai mare restanţă: amenajarea Parcului "Nicolae Romanescu", proiect cu valoare totală de 68,53 milioane lei. Din această sumă, fondurile externe ar fi trebuit să acopere circa 78% (53,26 milioane lei). Acum, că banii europeni au fost pierduţi, instituţia condusă de Lia Olguţa Vasilescu (PSD) trebuie să cheltuiască 40,41 milioane lei ca să termine proiectul până la 30 iunie, astfel încât să nu piardă întreaga finanţare. Lucrările de amenajare ale parcului monument istoric au fost sistate luna trecută, timp de două săptămâni, după ce o comisie a Ministerului Culturii a constatat mai multe nereguli. Chiar şi fără incidente de parcurs, ar fi fost foarte greu, dacă nu chiar imposibil, ca proiectul să fie finalizat până la sfârşitul anului 2015 în condiţiile în care lucrările au început în octombrie 2015. "Ştiam de la început că nu puteam să terminăm proiectul şi că vom fi nevoiţi să trecem cu el în anul următor, dar ne-am asumat, ca să atragem cât putem din fondurile europene. Am avut de ales între a atrage o parte din banii europeni şi a nu atrage deloc, pentru că de anul viitor nu mai e deschisă o axă pentru parcuri şi mai bine să iei ceva, decât să nu iei nimic", explica situaţia, pentru presa locală, Lia Olguţa Vasilescu, edil în funcţie urmărit penal pentru fapte de corupţie (comise inclusiv în timpul mandatului) şi candidat PSD la Primăria Craiovei.

Pe locul doi în topul proiectelor cu mari restanţe se află Craiova Water Park. Complexul de agrement acvatic trebuia să coste 86,06 milioane lei, din care 30,32 milioane lei să vină de la UE, iar termenul de implementare era "de 37 luni, începând cu data de 10 septembrie 2011", după cum se poate afla chiar de pe site-ul instituţiei. Lucrările au început însă de abia în 2013, fiind întârziate de unele erori de proiectare, dar şi de ancheta DNA (anchetatorii au constatat că ar fi fost trecute în facturi materiale în valoare de 2,3 milioane lei, fără ca ele să şi fie folosite). "Au venit toboganele, iar bazinele acoperite sunt aproape gata. Până în decembrie finalizăm şi proiectul care ne-a dat cele mai mari bătăi de cap", declara, în iulie 2015, edilul Craiovei. Termenul a trecut, iar Primăria a fost nevoită să aloce, pentru finalizarea proiectului, 24,67 milioane lei, sumă la care s-ar adăuga, potrivit unor estimări ale aceleiaşi instituţii, cheltuieli de administrare şi întreţinere, în primul an, de circa 8,7 milioane lei. În paralel, consilierii locali au aprobat o hotărâre prin care Primăria se constituie parte civilă în dosarul DNA, încercând recuperarea prejudiciului.

Interesant este că, în ciuda sumelor uriaşe pe care le scoate acum de la buget pentru a termina proiectele pe bani europeni, Vasilescu se laudă cu performanţele sale în domeniul fondurilor UE: "Suntem campionii României la absorbţia de fonduri europene, mai bine de aşa nu se poate".

10,67 milioane euro, Primăria Râmnicu Vâlcea. Din patru proiecte nefinalizate până la 31 decembrie 2015, municipalitatea a pierdut circa 48 milioane lei (echivalentul a 10,67 milioane euro), bani pe care i-ar fi putut primi, dar este nevoită să-i scoată din propriul buget. Pe modelul celorlalte proiecte pe bani europeni, şi în cazul celor patru dacă nu sunt terminate lucrările până pe 30 iunie se restituie banii deja primiţi, adică 41,5 milioane lei.

Cea mai mare sumă se înregistrează în dreptul proiectului privind amenajarea centrului oraşului: 26 milioane lei. Lansat în iunie 2014, proiectul are un buget total de 65,8 milioane lei, din care municipalitatea ar fi trebuit să plătească doar 2%. De menţionat că este vorba tocmai de lucrările care i-au adus ex-primarului Emilian Frâncu patru ani de închisoare cu executare (decizie definitivă a Curţii de Apel), deoarece, în faza concursului de proiecte, ar fi cerut firmei de arhitectură câştigătoare 10% din valoarea contractului serviciilor de proiectare. "Acest proiect a demarat în ianuarie 2015, deci un proiect foarte mare, deci nu aveau cum să execute această lucrare. Am ştiut de la început. Ne-am asumat acest risc pentru că au fost greşelile care s-au făcut cu licitaţia, sistemul de achiziţii", explica întârzierea, pentru Digi24, viceprimarul Eduard Vârlan.

O sumă deloc de neglijat a plecat din bugetul local şi pentru terminarea proiectului de reabilitare şi modernizare a ştrandului Ostroveni: aproape 20 milioane lei. Lucrările au început, în acest caz, de abia în toamna anului 2015, din cauza unor greşeli de proiectare. "La 1 iunie se deschide ştrandul cu plaja modernizată, dar fără noile obiective, care sperăm că vor fi gata în iulie", anunţa, la sfârşitul lunii trecute, primarul interimar al oraşului, Gigi Matei.

Situații similare în toată țara

- 22 milioane euro, Primăria Ploieşti. Din 14 proiecte, 11 nu au fost terminate până la 31 decembrie 2015. Ele vizează, printre altele, modernizarea și extinderea Hipodromului Ploiești, reabilitarea unei linii de tramvai, construirea unui pasaj rutier, dar și modernizarea unor terenuri de sport şi reabilitarea termică a unor blocuri.

- 3 milioane euro, Primăria Galaţi. Şapte proiecte nu au fost încheiate în termen, inclusiv reabilitarea termică a unor blocuri şi realizarea unui sistem de management al traficului.

- 10 milioane euro, Primăria Bacău. Mai bine de jumătate din sumă se găseşte în dreptul proiectului de modernizare a Insulei de agrement.

- 3 milioane euro, Primăria Iaşi. Pentru terminarea a trei proiecte demarate pe fonduri europene, va fi folosit mai mult de 50% din bugetul de investiţii pe 2016.

- 12 milioane euro, Primăria Predeal. Suma este aferentă unui număr de două proiecte: îmbunătăţire acces zona turistică Clăbucet-Cioplea şi Centrul de agrement şi spa Predeal. Ambele proiecte au fost depuse în 2012.

- 6 milioane euro, Primăria Botoşani. Proiectul restaurării şi consolidării Teatrului "Mihai Eminescu" din Botoşani a fost aprobat de consiliul local în 2009, iar de la UE puteau veni 17,6 milioane lei. Proiectul nu doar că nu a fost terminat până la 31 decembrie 2015, dar are toate şansele să fie finalizat prin 2018, după cum spune Ovidiu Portariuc, primar în funcţie şi candidat al PSD la Primăria Botoşani. Cât despre Parcul de agrement Cornişa, pentru finalizarea lucrărilor până la sfârşitul lunii iunie, astfel încât să nu se piardă toată finanţarea europeană, municipalitatea a recurs la un credit în valoare de 12 milioane lei.