Sari la conținut

EXCLUSIV Digi24.ro. Mama care a câștigat procesul cu Barnevernet, pe cale să fie expulzată din Norvegia

Foto: Cont personal Facebook

Roberto și Adrian au fost luați de lângă părinții lor, Andreea Sorina (cetățean român) și Roberto Cruz (cetățean norvegian), pe 19 martie 2014, după ce ar fi povestit la grădiniță că au fost bătuți acasă. Pe numele soților Avrămescu Cruz au fost deschise două procese. Unul privind îngrijirea copiilor, altul penal, pentru acuzația de violență asupra acestora. În primul proces, instanța decide definitiv, în ianuarie 2015, că nu există motive pentru ca băieții să fie luați din sânul familiei. Cu alte cuvinte, că decizia Barnevernet de a-i separa pe copii de părinți nu a fost întemeiată. Al doilea proces continuă însă, iar, în octombrie 2015, vine pronunțarea în prima instanță: soții sunt condamnați la câte cinci luni de închisoare și plata unei amenzi de 3.000 de coroane fiecare. Pentru ca absurdul să fie complet, în absența unei decizii definitive în acest caz (subliniem, recursul se judecă încă), Poliția a declanșat, acum câteva zile, procedura expulzării mamei.

Presupunerile, suficiente pentru declanșarea procedurii

Printr-un act intitulat „avertizare prealabilă” și înregistrat cu data de 2 februarie, Secția de Poliție Indre Ostfold a comunicat Andreei Sorina Cruz că „autoritățile pentru imigrare pregătesc procesul de expulzare” conform legislației privind imigrarea. „Un străin cu drept de ședere poate fi expulzat atunci când considerente privind ordinea publică sau siguranța dictează acest lucru. O condiție pentru expulzare este ca, în cazul străinului, să existe sau să se presupună că există circumstanțe personale care reprezintă o amenințare reală, imediată și suficient de gravă împotriva considerentelor sociale de bază”, se explică în documentul oficial trimis de Poliție familiei Cruz.

Neluând în considerare faptul că instanța nu s-a pronunțat încă definitiv în procesul penal privind actele de violență ce ar fi fost comise asupra copiilor, autoritățile invocă drept „fundamentul” deciziei de inițiere a procesului de expulzare „abuzul dur sau repetat, amenințând, forțând sau limitând libertate de mișcare, exercitând violență sau insultând într-un alt mod” pe care l-ar fi exercitat mama asupra băieților.

„Binele suprem al copilului”, invocat sau ignorat

Foto: Contul personal de Facebook

În aceeași „avertizare prealabilă” a Poliției, Andreea Cruz este înștiințată că, potrivit reglementărilor legale, părinții au „datoria” să-și informeze copiii cu privire la situația apărută, la dreptul acestora de a fi audiați și la modalitățile în care vor fi implicați. Nu în ultimul rând, mamei i se subliniază faptul că „o urmare a unei decizii de expulzare poate fi separarea copilului de părinte”, fiind ca atare cu atât mai important ca minorilor care au împlinit 7 ani, dar și celor mai mici, capabili să își exprime punctele de vedere, s le fie oferită posibilitatea de a se exprima. ”Deși expulzarea, de regulă, nu poate fi considerată a fi înspre binele suprem al copilului, considerentele pentru copil nu vor împiedica întodeauna expulzarea”, se mai arată în documentul oficial transmis familiei Cruz. De remarcat că în numele aceluiași „bine suprem al copilului”, care poate fi acum ignorat, acționează angajații Barnevernet atunci când decid separarea copiilor de părinți și, ulterior, chiar a fraților.

De la câțiva kilometri la peste 2.500

O decizie de expulzare a Andreei Sorina Cruz, dacă va fi luată de Directoratul pentru Imigrări (UDI), înseamnă pentru familia Cruz nu doar separarea celor doi soți, ci și pierderea, practic, a oricărei șanse de recuperare a celor doi copii. În plus, dacă părinții reușesc acum să-și vadă băieții, plasați în localități diferite, o dată pe lună, timp de trei ore, după expulzare acest lucru nu va mai fi posibil.

După cum precizează chiar Poliția Indre Ostfold, „expulzarea împiedică ulterioare călătorii în Regat, conform legii”. Potrivit informațiilor publicate pe pagina de Internet a UDI, interdicția de a mai intra în Norvegia poate fi stabilită pentru o perioadă de doi sau cinci ani, dar poate fi și permanentă. De asemenea, ca regulă generală, interdicția se extinde și în ceea ce privește accesul în alte țări din spațiul Schengen. Încălcarea interdicției de intrare în țară reprezintă o infracțiune.

Tot de pe site-ul UDI, se poate afla că, după deschiderea procedurii, o decizie privind expulzarea sau nu a unei persoane se comunică în aproximativ 20 de luni. În cazul contestării deciziei, o hotărâre va fi luată în alte șase luni.

MAE analizează situația

Contactat de digi24.ro, Ministerul de Externe de la București a precizat că are în atenție evoluția cazului Avrămescu Cruz și că urmează să formuleze un punct de vedere.

Avocatul cuplului, Eva Frivold, consideră nejustificată și nedreaptă decizia Poliției de declanșare a procedurii expulzării mamei. Într-o declarație apărută în numărul de ieri al ziarului norvegian Smaalenenes Avis, avocatul subliniază că soții Avrămescu Cruz au fost deja lăsați fără copii, riscă o pedeapsă penală în procesul încă pe rol, iar acum se adaugă pericolul expulzării.

„Avocata care îi reprezintă pe fata şi pe ginerele meu este ea însăşi foarte supărată pentru că autorităţile au continuat manevrele de a păstra copiii deschizând acest al doilea proces, pe care acum îl invocă şi ca motiv de expulzare a fiicei mele. Reţineţi, acuzaţiile aduse fuseseră deja demontate într-un prim proces chiar de către o instanţă de judecată. În acest moment, fata mea este dărâmată, iar nouă ne este limpede că autorităţile norvegiene încearcă să îi îndepărteze pe copii de părinţi ţinându-i separat şi continuând să îi spele pe creier”, susţine Constantin Avrămescu, bunicul matern din România al micuţilor Adrian şi Roberto.

În lumina ultimelor evoluţii, familia de la Craiova a soţilor Avrămescu Cruz va reveni cu telefoanele la Ambasada şi Consulatul României din Norvegia, ne spune domnul Avrămescu, care admite că se află de câteva săptămâni în contact cu reprezentanţii Bucureştiului la Oslo.

„La vremea respectivă am cerut Consulatului să monitorizeze cazul nostru, în condiţiile în care există deja o hotărâre judecătorească definitivă care nu este pusă în aplicare de peste un an. Conform acelei decizii, copiii ar fi trebuit returnaţi familiei biologice, ceea ce, vedem bine, nu s-a întâmplat”, încheie Constantin Avrămescu.

După decizia favorabilă din ianuarie 2015, băieții nu s-au întors acasă deoarece în prezent nu mai pot comunica prin limbajul semnelor cu părinții, având nevoie de interpret. Cum s-a ajuns aici? Pentru că, în perioada în care copiii au fost în plasament, angajații Barnevernet au omis un lucru esențial: să le conserve cunoștințele despre limbajul semnelor, limbaj pe care îl stăpâneau foarte bine înainte de fatidica zi de 19 martie 2014.

Mai multe detalii despre povestea familiei Avrămescu Cruz: EXCLUSIV Digi 24. Noi cazuri de români cărora autoritățile norvegiene le-au luat copiii. Astăzi: Familia care a învins Barnevernet, dar care nu şi-a primit copiii nici după un an

Studiu: expulzarea, o metodă folosită tot mai des în Norvegia

Potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Oslo, autoritățile norvegiene apelează tot mai des la metoda expulzării pentru imigranții care comit infracțiuni mărunte. Se vorbește chiar de „crimmigration”, un mix între pedepsele stabilite de legea penală și expulzare/deportare, mix bazat pe intenția ca statul norvegian să cheltuie cât mai puțin posibil cu imigranții infractori. „Procedura judiciară pune în mișcare un mecanism mai amplu, astfel încât cazurile pot ajunge foarte costisitoare”, declara, pentru sciencenordic.com un reprezentant al Poliției Naționale. Potrivit unui raport din 2014, care a vizat 24 de dosare penale ale unor imigranți, costul mediu per caz pentru întreaga procedură judiciară a depășit 800.000 de coroane (circa 82.000 euro). Extins calculul la mii de infractori deportați, rezultă o economie de miliarde de coroane făcută de statul norvegian. Tocmai de aceea, rapoartele indică o dublare, în ultimii ani, a numărului persoanelor expulzate/deportate (de la 2.500 de cazuri în 2009 la 5.000 de cazuri în 2013). Tot sciencenordic.com amintește de o amplă operațiune anti-drog desfășurată în Oslo când au fost arestate 500 de persoane, dar doar împotriva a nouă dintre ele s-au deschis dosare penale, restul fiind deportate. Profesorul Katja Franko de la Universitatea din Oslo atrăgea atenția că legile ar trebui aplicate în scopul în care au fost create: legea penală pentru infracțiuni, iar legea privind imigrarea pentru controlul migrației. „Așa cum este acum, am creat un sistem de justiție cu două nivele, unul pentru norvegieni, altul pentru restul”, declara Franko pentru sciencenordic.com.

Față de cazurile luate în considerare în studiul Universității din Oslo, cel al familiei Avrămescu Cruz este oricum diferit, în condițiile în care părinții nu pot fi considerați infractori în lipsa unei decizii definitive a instanței.