Sari la conținut

Își aleg președintele, dar nu știu ce atribuții are el. Mulți români încurcă rolul acestuia cu cel al premierului

Pe uliţele prăfuite ale satelor româneşti, atribuţiile unui preşedinte de stat nu sunt foarte clare. Chiar dacă toată lumea vorbeşte despre campania electorală, puţini ştiu exact ce face preşedintele.

„Să mărească pensiile, să dea servici la tineret, la şcolile astea, să ajute necăjiţii”, spune o femeie.

„Locuri de muncă, să ai unde lucra. Ăsta e cel mai... Altceva ce poate să...”, consideră un român.

„Da' eu ştiu ce ar trebui să facă un preşedinte? Câte nu are de făcut un preşedinte? Conduce o ţară. Cu atâta lume are bătaie de cap”, crede o pensionară.

Oamenii ştiu, sau cred că ştiu, că preşedintele lor va avea şi un rol în plan extern.

„Reprezintă ţara în relaţiile cu vecinii noştri, la Europa, la Bruxelles. Asta sunt principalele atribuţii”, spune un bărbat.

„Participă la tot felul de întâlniri şi ar trebui să promoveze ţara”, susține o altă persoană intervievată de reporterii Digi24.

„Să reprezinte poporul în relaţiile internaţionale. Şi între partide... Presupun că asta ar fi adevărata lui menire”, afirmă un român.

Lucrurile nu sunt foarte clare nici printre alegătorii de la oraş.

„Nu prea le ştiu. Nu prea am citit Constituţia şi nu ştiu care sunt atribuţiile. Dar oricum are puţine”, spune un orășean.

„Să dizolve parlamentul şi... ce să mai, asta e, dacă e”, consideră un altul.

„Să numească prim-ministrul şi... în rest nu ştiu”, spune un tânăr.

„Salarii mai mari. Să rezolve cu spitalele, că spitalele sunt deplorabile şi şcolile. Să plătească mai bine profesorii. (Reporter: Și atunci ce atribuţii îi rămân premierului?) Premierul? Păi nu premierul decide lucrurile astea? Pentru mine premierul nu ştiu ce rol are. Adică dacă preşedintele decide ceva premierul nu poate decât să aprobe”, spune un student.

Specialişii au o explicaţie simplă despre acest amalgam de informaţii. Pentru că până în 2004 românini şi-au ales în paralel Preşedintele şi parlamentarii, rolurile celor două instituţii s-au amestecat.

„Practic, omul vota la pachet un preşedinte şi o majoritate parlamentară. Şi implicit, un nou guvern. Şi atunci sigur că discursul public se suprapunea”, declară sociologul Mircea Kivu.

Nu este, însă, singura explicaţie a specialiştilor.

„Preşedintele e definit ca "şeful statului". Mă rog, nu ad litteram, dar cam asta e ideea. Că preşedintele e "şeful". Şi atunci, pentru omul de rând, dacă e şef atunci de el depind toate lucrurile importante”, adaugă sociologul.

Lămuriţi sau nu asupra rolului preşedintelui, peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi la urne în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. 

Urmăreşte ştirile Digi24 despre ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 şi pe contul dedicat pe Twitter #cotroceni2014