Sari la conținut

Revoluția „share” și „tweet”. Românii din străinătate au devenit reporteri pentru propriile cauze

Duminică, 2 noiembrie. Ziua primului tur al alegerilor prezidenţiale. În afara ţării, un vulcan stă să erupă. Mii de români se revoltă pentru că nu pot vota. Stau ore în şir la coadă, iar exasperaţi de proasta organizare a secţiilor de votare de la ambasade şi consulate au răbufnit. Horia Trifu, un român stabilit la Stuttgart, este unul dintre sutele de oameni care a apelat la România „virtuală”.

Credeam că, cu gestul meu de a posta pe reţelele de socializare, reuşesc să fac oamenii să se mişte mai repede. Erau doar patru ştampile la consulat la Stuttgart. Foile circulau foarte greu, declaraţiile respective. Speram să schimbăm ceva”, povestește Horia Trifu, român din Stuttgart.

Sute de mii de români din ţară au aflat în timp real despre greutăţile pe care le întâmpină conaţionalii care vor să voteze în străinătate.

„Pozele mele au fost distribuite pe site-ul Digi24 şi pozele postate mai târziu seara pe Facebook au fost share-uite. Aţi văzut că toată lumea a share-uit şi a postat poze din întreaga lume”, mai spune Horia Trifu.

Oameni ca Horia Trifu sunt numiţi de specialiştii în comunicare reporteri ad-hoc.

Fenomenul ăsta al jurnalismului cetăţenesc nu este unul nou. Nu a fost inventat de Facebook, a fost amplificat de Facebook”, explică Dragoş Stanca, expert social media.

„Social media contează foarte mult mai ales în situaţiile de urgenţă în care există o schimbare rapidă şi în care cineva doreşte să existe o reacţie imediată din partea unor grupuri importante de oameni”, spune Mircea Kivu, sociolog.

Şi totul a intrat într-o spirală - din ce în ce mai multe filmări au ajuns pe internet.

Reacţia este mai virulentă. Băi, uite şi aia la Paris, nu numai la Londra, uite şi la Madrid. Văd şi unii de la Sydney. În mod evident că este mult mai uşor să se creeze un curent de opinie şi să crească decât dacă erai la Paris şi nu aveai internet”, mai spune Dragoş Stanca.

Românii au descoperit „arma” social media la alegerile prezidenţiale din 2004, când a făcut istorie SMS-ul „Dacă iese Bombo, ne mutăm în Congo!”.

„Un element care a jucat un rol, aş spune decisiv, în stabilirea victoriei în turul doi au fost SMS-urile. Pe vremea aia social media era mai puţin răspândită, însă, cam toată lumea avea un telefon mobil. Şi atunci, mesajele transmise prin SMS au mobilizat o parte importantă a electoratului, mai ales din zona electoratului indecis”, mai spune sociologul Mircea Kivu.

Dacă acum 25 de ani, revoluţiile se ducea în stradă, acum, ele se duc pe Facebook sau Twitter. De acesta din urmă sunt strâns legate revoltele din 2009 din Republica Moldova şi Iran, cele din 2010 din Tunisia sau Egipt, plus cele mai cunoscute: luptele de pe Euromaidanul ucrainean de anul trecut. Ultimul exemplu vine din Ungaria. Guvernul de la Budapesta a retras un proiect de taxare a Internetului după ce sute de mii de unguri au participat la uriaşe de protest.

Citiți și:
MAE german: În situaţii excepţionale se pot organiza secţii de vot în afara misiunilor diplomatice
Diaspora se organizează. Un român din Germania a creat un forum pentru a facilita transportul la secțiile de votare
Aplicația care vă spune cât de aglomerată e o secție de votare din străinătate în timp real
Dispută pe tema votului din diaspora. Klaus Iohannis: „Ați organizat alegerile într-un mod execrabil.” Victor Ponta: „Semănați cu Traian Băsescu”
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Teodor Meleșcanu va vota la Paris. BEC trebuie să decidă în privința secțiilor noi de vot în diaspora

Urmăreşte ştirile Digi24 despre ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 şi pe contul dedicat pe Twitter #cotroceni2014!