Sari la conținut
News Alert

SĂPTĂMÂNA PREȘEDINȚILOR la Digi24. Final de mandat pentru Traian Băsescu – reușite


Depolitizarea justiţiei şi respectarea statului de drept a fost una dintre principalale lupte pe care Traian Băsescu le-a dus în cele două mandate.

A criticat constant orice fel de derapaj al politicienilor la adresa justiţiei şi a încurajat procurorii să nu se teamă atunci când fac dosarele penale. Traian Băsescu nu s-a dat în lături nici când a fost vorba să condamne comunismul, chiar dacă nume ale unor politicieni importanţi din România, precum cel al lui Ion Iliescu, apar în raporul comisiei prezidenţiale.

În plan extern, două au fost direcţiile de acţiune ale şefului statului : susţinerea parcursului european al Republicii Moldova şi apropierea României de Uniunea Europeană şi Statele Unite.

Încă din prima zi după instalarea la Cotroceni, Traian Băsescu a avut câteva obiective clare în ceea ce priveşte politica externă. Integrarea efectivă şi deplină a României în NATO şi Uniunea Europeană şi apropierea de liderii occidentali. De câte ori a participat la summit-urile NATO şi la consiliile europene, şeful statului s-a străduit să fie în preajma celor care influenţează deciziile importante pe plan mondial.

La ultimul summit al Organizaţiei Tratatului Atlanticului De Nord, în contextul tensionat din Ucraina, România s-a luptat pentru o poziţie fermă a NATO care să garanteze ţării noastre protecţia totală. Parteneriatul strategic cu Statele Unite a contat foarte mult în negocieri. În paralel, România a primit asigurări că anul viitor baza americană de la Deveselu, care cuprinde scutul antirachetă, va fi funcţională.

„România este în siguranţă şi dacă cineva s-ar gândi să o apropie de situaţia de nesiguranţă ar exista o reacţie năprasnică a organizaţiei”, declara Traian Băsescu la 5 septembrie 2014.

În plină criză ucraineană, preşedintele a avut un mesaj tranşant adresat Rusiei de care s-a delimitat încă de la începutul mandatului său.

„Nu putem să menţinem tipul de relaţie NATO - Federaţia Rusă ca şi până acum. Se dovedeşte că Federaţia Rusă are politici care periclitează securitatea statelor din regiune”, spunea Traian Băsescu acum câteva luni.

„România condamnă acţiunile Rusiei de a sprijini separatiştii în atingerea obiectivului de ieşire de sub controlul Kievului, reafirmă susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, sublinia șeful statului la sfârșitul lunii august.

În ceea ce priveşte Republica Moldova, Traian Băsescu a susţinut procesul de integrare în Uniunea Europeană. A făcut nenumărate vizite la Chişinău, a încurajat programele de eliminarea a vizelor, de acordare a cetăţeniei şi de burse pentru cetăţenii moldoveni. Ba chiar, în mai multe rânduri, a vorbit despre visul său: unirea celor două ţări.

Toată acţiunea mea, în cele două mandate ale mele, legat de Republica Moldova, a fost cu gândul că poate cândva ne vom uni. Ştiu că nu-i momentul acum. Sângele apă nu se face!”, spunea Traian Băsescu.

Semnarea Acordului de asociere de către Republica Moldova a fost un pas important către Uniunea Europeană pentru care ţara noastră a făcut un lobby intensiv.

„Am fost al doilea politician care a făcut continue eforturi ca Republica Moldova să ajungă al acest moment. Deci aş vrea să semnez acordul cu republica Moldova în numele statului român”, a declarat Traian Băsescu.

Pe plan intern, şeful statului a avut două mari teme: lupta împotriva corupţiei şi independenţa justiţiei.

„Dacă vreodată voi ajunge în faţa dumneavoastră, într-o instanţă, vă rog să vă amintiţi că nimeni nu este mai presus de lege. Priviţi la ce se întâmplă în ultimul timp. Asupra justiţiei a început să se exercite o presiune formidabilă din partea politicului”, spunea președintele în februarie 2014.

Preşedintele a fost un susţinător, în declaraţiile publice, al activităţii DNA şi ANI. În schimb, i-a acuzat constant pe parlamentari şi guvernanţi că încearcă să subjuge justiţia, fie prin declaraţii care pun presiune, fie prin legi.

„Suntem pe marginea prăpastiei, dacă majoritatea parlamentară, în frunte cu domnul premier, cu domnul Crin Antonescu, dacă vor continua atacurile la hotărârile judecătoreşti, al legislaţia corectă, riscăm intrarea într-o perioadă lungă de izolare”, avertiza Traian Băsescu la începutul acestui an.

Pe fostul şef al DNA, Daniel Morar, l-a apreciat în mod deosebit. Atât de mult, încât îl vedea preşedintele României: „Cred că Daniel Morar în portretul - robot pe care l-am făcut. Trebuie să fie un om care deja a probat că a făcut ceva pentru ţara asta, nu poţi să pui un începător care nu a lăsat nimic de pe urma lui în vârful statului”.

În primul său mandat a avut loc şi prima condamnare a comunismului. Preşedintele a citit Raportul Tismăneanu în faţa Parlamentului, într-o atmosferă tensionată. Senatorii şi deputaţii PRM, în frunte cu liderul Corneliu Vadim Tudor, au scandat, au fluierat şi au huiduit pe tot parcursul şedinţei.

Tot în primul mandat al lui Traian Băsescu au fost deschise şi arhivele Securităţii, ceea ce a permis CNSAS să-şi înceapă efectiv activitatea. Astfel au fost deconspiraţi foşti colaboratori ai Securităţii din toate domeniile: artişti, oameni de cultură, politicieni.