Sari la conținut

SPECIAL Digi24. Secretele Palatului Cotroceni

ARGUMENT:

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Este locul de care se leagă speranţa a 14 oameni care cer votul alegătorilor în alegerile de duminica viitoare. Cu toţii ar vrea să se instaleze în fotoliul de preşedinte de la Palat. Nu contează dacă v-aţi hotărât sau nu cu cine să votaţi, la Digi24 aveţi ocazia să intraţi în premieră în ceea ce se numeşte „Administraţia Prezidenţială”, adică aripa Palatului Cotroceni care îi este rezervată exclusiv preşedintelui. Inutil să vă spunem că zona îi este interzisă marelui public. Noi am intrat acolo pentru dumneavoastră. Ocazia pe care v-o oferim este unică. Vom parcurge împreună sală cu sală palatul prezidenţial, vom parcurge şi istoria palatului şi vom stă de vorba cu foştii preşedinţi ai României pentru a afla cum şi-au ales birourile.

Aşadar, Digi24 deschide pentru dumneavoastră porţile Palatului Cotroceni.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Palatul Cotroceni este locul unde lucrează Preşedintele României. Clădirea a fost pe rând stăpânită de călugări, domnitori, regi, comunişti şi în zilele noastre a devenit simbolul celei mai înalte instituţii a statului.

Palatul Cotroceni FOTO: Digi24

În 1682, Şerban Cantacuzino, domnitorul Ţării Româneşti ridică o mănăstire pe domeniul Cotrocenilor.

Alături de lăcaşul de cult, Regele Carol a construit, în 1888, un palat în care se retrăgea în zilele de vară alături de regina Elizabeta.

Principesa Maria şi Principele Ferdinand s-au mutat la Cotroceni în 1896, iar una dintre preocupările celei care avea să devină regina României a fost să decoreze în întregime reşedinţa familiei.

Comuniştii au naţionalizat în 1949 vechiul palat regal şi l-au transformat în Palatul Pionierilor, care a funcţionat până în anul 1976.

Cutremurul din 1977 a pus la pământ cea mai mare parte a clădirilor care alcătuiau Palatul Cotroceni. Tot comuniştii au fost cei care au ordonat restaurarea acestora. Arhitecţii care au lucrat la refacerea Palatului au avut inspiraţia să recreeze vechile încăperi aşa cum erau ele în vremea regilor.

Administrația Prezidențială, instituție post-decembristă

Palatul Cotroceni, vedere de ansamblu FOTO: Digi24

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Există şi o aripă nouă a Cotrocenilor, ridicată între anii 1980 şi 1986. Ea poartă astăzi numele de Administraţia Prezidenţială.

Statele Unite ale Americii au Casa AlbĂ. Preşedintele Rusiei conduce ţara de la Kremlin. Palatul Elysee este sediul oficial al liderului Franţei. Acestea sunt cele mai cunoscute reşedințe prezidenţiale din lume. Instituţia simbol a României a primit o casă nouă in anul 1990. Palatul Cotroceni este locul în care lucrează preşedintele ţării împreună cu staff-ul său.

Evenimentele din anul 1989 au dus, printre altele, la apariţia unei instituţii noi, Președinţia României. Exista, însă, o problemă de ordin practic. Vechiul sediu al Comitetului Central al PCR era asociat cu dictatura lui Nicolae Ceaușescu, iar noua conducere, atentă la imaginea sa, nu putea să se instaleze în acelaşi loc.

Ioan Mircea Paşcu, fost consilier pe politică externă al preşedintelui Iliescu, explică: „Noi am primit o ofertă de la guvern, dl Petre Roman, să ne cedeze două etaje din Palatul Victoria pentru Preşedinţie. Şi noi atunci am spus, noi, consilierii, am fost de părere că dacă e vorba de separaţia puterilor, ea trebuie să fie şi fizică. Şi atunci domnul care cred că era deja speaker al Camerei Deputaţilor, îmi scapă acum numele, a primit misiunea de la dl preşedinte să caute o locaţie”.

Intrarea în Palatul Cotroceni FOTO: Digi24

Ion Iliescu, fost preşedinte al României între 1990-1996 și apoi între 2000 și 2004, povestește, la rândul său: „După alegerile din 1990 se năştea o nouă instituţie, Administraţia Prezidenţială, unde să-şi exercite mandatul său preşedintele. Până atunci, în cadrul reunit al CFSN şi al CPUN-ului am funcţionat odată cu Guvernul, deci în clădirea guvernamentală, apoi la Parlament, că CPUN-ul era un fel de pre-parlament. Ei, acum parlamentul avea structura sa, guvernul a lui. Trebuia creată Administraţia Prezidenţială”.

Instituţia preşedintelui Românieia a prins, treptat, contur. Înainte de alegerile din 20 mai 1990, Ion Iliescu si echipa sa lucrau deja la noua organigramă a Administraţiei de Stat. Dar problema unui sediu potrivit pentru noua putere era încă nerezolvată.

Cum a fost ales Palatul Cotroceni ca sediu al Președinției și de ce a fost înființat Muzeul Cotroceni

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. „Întâmplarea fericită era că se terminaseră lucrările în cursul anului 1989 la această zonă a Cotrocenilor. Şi parcul, şi clădirea respectivă. Cred că ideea iniţială era să fie un fel de casă de odihnă, casă de recepţie pe care şeful statului să o aibă pentru şefii de stat care vin în vizită în ţara noastră. Cam asta era destinaţia acestor clădiri. Or neavând un spaţiu pentru noua instituţie, Administraţia Prezidenţială, am vizitat complexul Cotroceni şi mi s-a părut că este un loc adecvat şi întâmplarea a făcut fericită să existe această construcţie terminată şi încă neutilizată”, își amintește Ion Iliescu, fost preşedinte al României (1990-1996, 2000-2004).

Holul de la intrarea în Palatul Cotroceni FOTO: Digi24

„Ideea de a fi ales Palatul Cotroceni ca sediu simbolic reprezentând naţiunea română a fost foarte bună pentru că este o clădire în egală măsură cu valenţe istorice, cu valenţe arhitectonice şi valenţe culturale. Şi vreau să vă spun că toţi liderii importanţi au admirat Palatul Cotroceni”, spune Emil Constantinescu, fost președinte al României (1996-2000).

Iar dacă vă întrebaţi cum a fost înființat Muzeul Cotroceni, răspunsul este tot unul...politic.

Ioan Mircea Paşcu, fost consilier pe politică externă al preşedintelui Iliescu: „Problema care s-a pus a fost bun, bun, dar ăsta este un palat, pe atunci bătăliile monarhie/republică erau foarte intense, ascuţite şi simbolistica conta foarte mult. Şi atunci am spus: ăsta este un fost palat regal. Facem sediul Preşedinţiei aici? O să avem o problemă de interpretare! Şi atunci am venit cu ideea da, dar în acelaşi timp amenajăm un muzeu care va fi deschis publicului. Şi în felul ăsta s-a echilibrat această chestiune şi aşa s-a şi întâmplat, aşa este şi acum”.

Din toamna anului 1990 Palatul Cotroceni a devenit sediul oficial al Preşedinţiei României, adică locul în care lucrează preşedintele ţării.

Domeniul Cotroceni are mai multe porţi pe unde se poate face accesul celor care lucrează in palat. Bineînţeles, Preşedintele foloseşte întotdeauna intrarea principală.

Platoul Marinescu, loc al ceremoniilor

Platoul Marinescu FOTO: Digi24

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Pe aici vine la serviciu preşedintele ţării. Şi tot aici sunt primiţi şi alţi sefi de stat. Zona este denumită platoul de ceremonii.

Fiecare loc din sediul Administraţiei Prezidenţiale are şi o denumire informală, pe care o folosesc doar angajaţii de aici. Platoul Marinescu, aşa cum este cunoscut printre lucrătorii de la Cotroceni, este folosit pentru primirea protocolară a preşedinţilor din alte ţări care vin în vizită oficială în România. Aceştia sunt întâmpinaţi la poartă de şeful statului. Urmează intonarea imnurilor de stat. Apoi cei doi lideri salută drapelul şi garda de onoare.

După primirea unui invitat de rang înalt, făcută conform protocolului, preşedintele României îl însoţeşte prin grădina Palatului Cotroceni, până la intrarea oficială în clădire. Şi această zonă are un nume de cod.

Intrarea din zona de sud a Administraţiei Prezidenţiale este numită de cei care lucrează aici „La Copertină”.

Dacă invitaţii de cel mai înalt rang sunt întâmpinaţi de preşedinte încă de la poarta Palatului Cotroceni, alţi demnitari sunt aşteptaţi de liderul român pe holul de onoare al Preşedinţiei. Oricine este vizitatorul, regulile rămân aceleaşi.

În fişa postului unui preşedinte de ţară o activitate importantă este şi întâlnirea cu alţi şefi de stat. Preşedintele României împreună cu oaspetele său au de urmat un protocol bine pus la punct. Orice ezitare este remarcată imediat de camerele de luat vederi şi devine ştire.

Arhitectură regală în perioadă comunistă

Palatul Cotroceni a fost reconstruit după cutremurul din 1977 FOTO: Digi24

Zona Palatului Cotroceni care adăposteşte astăzi sediul Administraţiei Prezidenţiale a fost construită în perioada 1980-1986. Chiar dacă în acel moment România se afla sub dictatura comunistă, arhitectul Nicolae Vlădescu, cel care a coordonat lucrările, a reuşit să impună un stil asemănător cu cel al vechiului Palat Regal de la Cotroceni.

Arhitectul noii aripi a Palatului Cotroceni a avut în plan să aducă cele mai importante momente din istoria României în decoraţiunile clădirii.

Ștefania Dinu, istoric la Muzeul Cotroceni, este ghidul lui Balazs Barabas, realizatorul emisiunii „Pașaport diplomatic” de la Digi24:

Balazs Barabas: Ne aflăm pe un hol care leagă mai multe saloane, ce trebuie să ştim despre acest hol?

Ştefania Dinu: „Este holul central, holul de onoare, este foarte frumos decorat, tot în stil neo-românesc, pentru că dacă privim coloanele, ele sunt inspirate de cele ale mănăstirii Văcăreşti, dar şi de cele ale bisericii de la Cotroceni. Predomină marmura, după cum se vede, marmură românească de Ruşchiţa, marmură tot românească de la Căpriori, iar scara pe care tocmai am coborât este din marmură de la Gura Văii. A fost dorinţa domnnului arhitect Nicolae Vlădescu de a realiza această scară. Este un fel de amprentă personală a arhitectului, iar uşa de intrare este somptuoasă, foarte frumos decorată, iar acest brâu de deasupra uşii este inspirat din brâul care înconjoară biserica de la Cotroceni, biserica demolată din păcate la 1984, la dorinţa lui Nicolae Ceauşescu”.

Sala Unirii, Biblioteca, Salonul Albastru și Salonul Brâncovenesc

Salonul Mușatinilor FOTO: Digi24

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Sala Unirii, cea mai mare din complexul Administraţiei Prezidenţiale, este sala în care se întâmplă şi cele mai multe dintre activităţi: depunerea jurămintelor membrilor guvernului şi ai Curţii Constituţionale, primirea oficială a ambasadorilor, recepţiile, dineurile oficiale şi ceremoniile de decorare.

Sala Unirii FOTO: Digi24

Ştefania Dinu, istoric Muzeul Cotroceni: „Sala, după cum vedeţi, are proporţii uriaşe, are aproape 42 de metri lungime. Ea a fost gândită cu scopul de a fi o sală pentru recepţii, o sală de protocol, o sală unică, dacă putem să-i spunem aşa, cu o decoraţie de sorginte românească. În primul rând, ca sursă de inspiraţie, pentru că se cheamă Sala Unirii, tot ceea ce vedeţi aici este legat de Mica Unire sau Marea Unire de la 1918. Sunt coloane care se inspiră de la vechile mănăstiri româneşti, coloane înalte de șase metri, decorate cu floarea de crin, din marmură românească”.

Detaliu din Sala Unirii FOTO: Digi24

O parte dintre ceremoniile care se desfăşoară în Sala Unirii sunt urmate şi de discuţii la nivel înalt. Imediat lângă Sala Unirii se află biblioteca, un salon mic pentru întâlnirile scurte.

Ştefania Dinu, istoric Muzeul Cotroceni: „Din Sala Unirii preşedintele intră în Salonul Muşatinilor. Deja din Ţara Românească trecem în Moldova, ca să spun aşa. Vitraliile îi reprezintă pe întemeietorul Dinastiei Muşatinilor, Bogdan I, domnitorul Petru I Muşat, Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare. Salonul este decorat în stil neo-gotic moldovenesc. Lemnul este din stejar, aceste lambriuri, ca şi plafonul, iar salonul este, de asemenea, de primire, de discuţii, este şi biblioteca în care se poate citi liniştit o carte sau, într-un timp liber al domnului preşedinte, poate răsfoi una dintre cărţile preferate”.

Şi tot pentru întâlniri de scurtă durată, de această dată cele ale şefului statului cu omologii săi, există şi aşa numitul Salon Albastru. Denumirea este tot una dată de angajaţii Administraţiei Prezidenţiale. Numele sau original de fapt este Salonul Cantacuzinilor.

Vulturul bicefal, heraldică a familiei Cantacuzino FOTO: Digi24

Ştefania Dinu, istoric Muzeul Cotroceni: „Am intrat în Salonul Cantacuzin, pentru că aici avem din nou vitralii, vitralii pe care sunt reprezentaţi membrii familiei Cantacuzino, Postelnicul Constantin Cantacuzino şi cei trei fii ai săi, Şerban Cantacuzino, Stolnicul Constantin Cantacuzino şi Mihail Cantacuzino. Şerban Cantacuzino, nimeni altul decât fondatorul ansamblului de la Cotroceni. Salonul este decorat cu foiţă de aur, de asemenea în stil neo-românesc, iar pe oglindă, deasupra, se vede stema heraldică a familiei Cantacuzino, vulturul bicefal încoronat. Era, pe lângă vulturul cu crucea în cioc, care era stema Ţării Româneşti, cantacuzinii aveau această stemă, vulturul bicefal, pentru că ei, familia lor, venea de la Constantinopol, deci de inspiraţie bizantină. Iar salonul este foarte intim, pentru întâlnirile domnului preşedinte cu delegaţii alcătuite din persoane mai puţine”.

FOTO: Digi24

Salonul Brâncovenesc este sala cea mai folosită pentru întâlnirile preşedintelui cu diferite delegaţii. Salonul Brâncovenesc are şi o denumire „de serviciu". I se spune şi Salonul Ambasadorilor. Aici şeful statului primeşte delegaţii oficiale, are convorbiri cu delegaţii străine şi consultări cu partidele politice. Tot aici se organizează şi conferinţe de presă.

Lambriuri din Salonul Brâncovenesc FOTO: Digi24

Ușa Salonului Brâncovenesc FOTO: Digi24

Ştefania Dinu, istoric Muzeul Cotroceni: „Trebuie să aflăm că se numeşte Salonul Brâncovenesc, de asemenea se revine la stilul neo-românesc care înseamnă de fapt o preluare a stilului brâncovenesc de secol XVII. Aici decoraţia este de asemenea inspirată de la vechile mănăstiri brâncoveneşti şi mă refer la aceste coloane din lemn de paltin băiţuit, de asemenea la uşa care este foarte frumos decorată, aproape filigranată, la aceste candelabre maiestuoase”.

Biroul Președintelui – Ion Iliescu a ales fostul dormitor al lui Ceaușescu

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Cu siguranţă cea mai bine păzită cameră din Palatul Cotroceni, dar şi cea în care este aproape imposibil să pătrunzi este biroul preşedintelui. România a avut până acum trei şefi de stat. Doi dintre ei au folosit acelaşi cabinet de lucru. Al treilea a ales o altă încăpere pentru activităţile zilnice de serviciu.

Ioan Mircea Paşcu, consilier pe politică externă al preşedintelui Iliescu: „Vă pot spune că biroul preşedintelui era socotit a fi, în concepţia lui Ceauşescu, biroul de la etajul întâi, acolo unde se află în momentul de faţă. Nouă ni s-a părut prea apăsător. Nu mergea, nici cu timpurile, nici cu personalităţile, nu mergea cu nimic. Şi atunci domnul preşedinte, vizitând şi partea de deasupra, de la etajul doi, care era de fapt zona de locuit pentru preşedinte, am găsit acolo dormitorul. Dormitorul era o cameră mult mai primitoare, dar nu era construită pentru a fi un birou şi totuşi, cu toate acestea, domnul preşedinte a spus dom'le, ăsta e mai bun decât celălalt, se potriveşte mai mult. Şi atunci a fost scoasă mobila de dormitor şi s-a introdus mobila domnului preşedinte”.

Fostul președinte Ion Iliescu FOTO: Digi24

Ion Iliescu, fost preşedinte al României, își explică decizia: „Eu nu am vrut să stau în biroul în care stă acum Băsescu, de la etajul unu. Ăla este un birou mare, făcut pentru Ceauşescu şi eu nu am vrut să lucrez în biroul acela. Şi am folosit un spaţiu de la etaj care era un fel de dormitor şi acolo am realizat amenajarea biroului preşedintelui. Deci în acest cadru mai modest şi mai limitat. Iar în salonul respectiv lucra de regulă primul dintre consilieri, Talpeş a lucrat o vreme acolo şi acolo ţineam CSAT-urile, întâlnirile CSAT-ului, în biroul respectiv.

Papa Ioan Paul al II-lea a fost primit la Cotroceni de președintele Emil Constantinescu FOTO: captură Digi24

Emil Constantinescu, fost preşedinte al României 1996-2000, mărturisește: „Biroul în care am lucrat era foarte uman şi prietenos şi acolo s-au realizat lucruri importante pentru România, pentru că aveam obiceiul ca atunci când delegaţiile veneau cu şefii de stat sau prim-miniştrii soseau însoţiţi de delegaţii importante, lăsam delegaţiile în Salonul Ambasadorilor şi invitam să bem un ceai sau o cafea în biroul meu mic de la etaj. Exista o măsuţă mică cu o canapea şi cu un scaun unde aveam un ceai, eu sunt un amator al unor ceaiuri rafinate sau cafele, şi acolo la lumina unei veioze am stat de vorbă îndelungat şi acolo s-au născut parteneriatul strategic cu SUA, acolo s-au născut Drumul Mătăsii şi multe alte lucruri care astăzi sau în viitor se vor simţi. Ambianţa contează foarte mult.”

Palatul Cotroceni a fost de-a lungul timpului al domnitorilor, al regilor, al pionierilor şi al şefilor de stat. Şi rămâne clădirea simbol a României, indiferent de numele preşedintelui care o ocupă temporar.

Materialul integral despre complexul Cotroceni va putea fi vizionat sâmbătă de la 22.30, în cadrul emisiunii „Pașaport diplomatic” cu Balazs Barabas.