Sari la conținut
News Alert

Istoria unui rege interzis în propria țară

Regele Mihai I: „Am încercat să tergiversez, să explic că pentru un astfel de act trebuie întrebat poporul român, pentru că aşa se face din punct de vedere constituţional. La care au răspuns că: "Asta nu se poate. Trebuie imediat făcut şi dacă într-un timp de jumatate de oră nu ies eu de acolo va fi o baie de sânge, începând din Bucureşti cu studenţimea şi tineretul, până în restul ţării ". Vazând situaţia în care eram şi aceste ameninţări, nu mi-a mai ramas nimic altceva de făcut decât sa semnez."

sursa: BBC Interviu cu Regele Mihai, 1987

Este momentul poate cel mai dur din întreaga viaţă a Regelui Mihai, povestit chiar de Majestatea Sa. Comuniştii l-au obligat să abdice prin şantaj şi ameninţarea unor crime în masă. Se întâmpla pe 30 decembrie 1947. Patru zile mai târziu Regele părăsea România. Propaganda comunistă a indus ideea că Regele a luat cu el o avere colosală.

Regele Mihai I: „Se poate spune în felul următor. Când ne-am întors de la Sinaia ca să ne facem bagajele, am găsit deja acolo o comisie trimisă de la Bucureşti ca să controleze bagajele şi să umble după noi în fiecare odaie. Pe mine personal m-au lăsat în pace, dar au umblat după mama mea. Nu putea să ia nici o scrumieră după masă. Şi în plus de aceasta, bagajele făcute cu lucrurile noastre, haine personale, au fost scotocite de aceşti oameni, aşa că nu înţeleg cum ar fi fost posibil chiar dacă am fi vrut să luăm ceea ce s-a spus că s-a luat. Ăsta e adevărul.”

Sursa: Interviu Vartan Arachelian 1990

A urmat un lung şi durerors exil. A încercat să vină în ţară în primăvara anului 1990, imediat după căderea lui Ceauşescu, dar noua putere de la Bucureşti, nu i-a permis, pentru că era perceput ca pe o ameninţare. În cele din urmă, regele Mihai a hotărât că nu mai este cazul să aştepte. Pe 25 decembrie 1990 un avion având la bord familia regală aterizează pe aeroportul Otopeni. Regele pleacă apoi spre Curtea de Argeş pentru a se închina la mormintele străbunilor săi. Pe autostrada Bucureşti - Piteşti maşinile familiei regale sunt blocate de către autorităţi iar Regele şi însoţitorii săi obligaţi să se întoarcă la aeroport.

Să mergem la avion asa cum ne-am înteles.”

Fostul preşedinte Ion Iliescu continuă să susţină că Regele Mihai a forţat de fapt mâna autorităţilor atunci când a decis să se întoarcă neinvitat în propria sa ţară.

Ion Iliescu, fost preşedinte al României: „Trebuie să înţelegeţi conjunctura de atunci şi momentul când regele a venit în ţară fără o discuţie cu structurile statale şi manifestaţia de simpatie care era susţinută de anumite cercuri politice din ţară. A fost neînţeleaptă această decizie luată şi la sfatul nu ştiu cui de a forţa nota. Da, nu era vorba de oricine, ci de fostul şef al statului. ”

Ion Caramitru, directorul Teatrului Național București: „Nici nu mai există dubiu că s-au speriat și sperietura pe care au tras-o a fost din cauza lipsei de legitimitate pe care o avea puterea care a fost atunci: o putere neocomunistă.”

Emil Constantinescu, fost Președinte al României: „Impresia catastrofala în străinătate să îl fugărești cu poliția, să îl arestezi pe rege care avea un pasaport danez. A fost un act care a adus daune mari României.”

Abia în 1992 noua putere de la Bucureşti îi permite Regelui să vină la Bucureşti iar apoi, să meargă la mănăstirea Putna. Nu anticipase însă valul de entuziasm cu care avea să fie întâmpinat Regele Mihai de către romani.

Relaţiile dintre puterea de la Bucureşti şi Regele Mihai rămân însă încordate. Liberalii îi propun fostului Suveran să candidaze din partea PNL la alegerile prezidenţiale. Regele refuză categoric, însă situaţia este folosită de autorităţi pentru a bloca din nou accesul Majestăţii Sale în ţară, în anul 1994. După ce l-au întors de pe aeroport, liderii PDSR, partid aflat la putere, au propus în parlament declararea regelui persoana non grata și ridicarea imunității parlamentarilor care l-au întâmpinat, printre care şi Dinu Patriciu.

Dinu Patriciu: „În momentul de faţă dumneavostră comiteţi un abuz...”

În 1995 regelui i se interzice din nou să intre în ţară, de data acesta fiind invitat de Emil Constantinescu la înmormantarea liderului ţărănist Corneliu Coposu.

Emil Constantinescu, fost preşedinte al României: „Gestul politicianist de interzicere a venirii regelui la înmormântare ne-a șocat pe noi, dar a fost iarăși o greșeală gravă după părerea mea, a fost aceeași teamă."

Teama a început să se mai risipească după anul 2001 când Ion Iliescu se instala pentru a treia oară la Palatul Cotroceni. Fostul preşedinte a făcut gestul istoric al reconcilierii invitându-l pe Rege la redeschiderea unei galerii de Artă la Palatul Regal. Abia după 21 de ani după Revoluţie, în octombrie 2011 Regele este invitat să ţină un discurs în faţa Parlamentului. Tuturor le-a rămas în memorie momentul în care Suveranul a refuzat să dea mâna cu fostul preşedinte Ion Iliescu.

Nici fostul preşedinte Traian Băsescu nu a avut o relaţie mai bună cu Regele. Afirmaţia sa prin care îl cataloga pe Monarh drept o slugă a ruşilor a revoltat o bună parte a societăţii româneşti.

Traian Băsescu, fost președinte al României: „Tot continuăm să considerăm că abdicarea regelui a fost un mare act patriotic. Nu. A fost in act de trădare a interesului naţional al României.”

Personaj istoric cu un destin tragic, simbol al opoziţiei faţă de comunism, Regele Mihai a fost prigonit sau respectat în funcţie de interesele guvernanţilor postdecembrişti.