Povestea Castelului Peleş, loc simbolic al monarhiei
Sunt pregătiri de funeralii la Castelul Peleş, reşedinţa regală. Regele Mihai al României va fi aşezat pentru o zi în holul de onoare al Castelului. Acolo îi vor putea aduce un ultim omagiu toate oficialităţile şi reprezentanţii instituţiilor ţării. Castelul Peleş este un loc-simbol pentru istoria monarhiei româneşti.
Construit de regele Carol I, impozant și modern, a fost locul în care s-au purtat negocieri și tratate care au schimbat istoria țării. Ferdinand, Carol al II-lea sau Mihai, cu toții au şi copilărit acolo.
În 1872 Sinaia era doar un mic sat de munte. Regele Carol I a cumpărat acolo 1.000 de pogoane de teren, chiar lângă mănăstire. Domnitorul îşi dorea un loc retras și liniștit pentru reședința sa de vară. În 1873 a adus arhitecți din Germania și Austria şi numai amenajarea terenului a durat doi ani.
„Să se ridice acest castel și să fie terminat pentru a putea fi leagănul dinastiei mele, al dinastiei naționale”, declara emoționat Carol I, la 10 august 1875, când au început lucrările. Împreună cu soția sa, Regina Elisabeta, cu mistria în mână, au aşezat tencuiala la piatra de temelie după cele trei tradiționale lovituri de ciocan.
Când a pus piatra de temelie, Carol I a îngropat aici câteva zeci de monede de aur. De fapt primele monede româneşti, cu chipul său. Mai târziu, în 1914, când castelul a fost finalizat în totalitate, s-a tras linie: 16 milioane de lei, de aur, au fost cheltuiţi ca acest domeniu să fie construit.
Carol I vinde o proprietate din Germania
Toți acești bani au fost investiți de-a lungul timpului din visteria personală a lui Carol I, care și-a vândut în acest sens o alta proprietate din Germania. Costisitoare au fost și dotarile castelului.
Castelul avea dotări foarte moderne pentru epoca în care a fost construit. Spre exemplu, plafonul de sticlă din holul de onoare este mobil şi poate fi acţionat electric. În 1883 castelul devine primul cu o centrală proprie de încălzire, iar mai târziu, la 1900, aici în castel este instalat un sistem centralizat de aspirare a prafului, dar şi un lift electric.
„Regele Carol I aducea cu el la Sinaia toată eticheta curții regale și de asemenea preocupările politice și diplomatice”, explică Mircea Hortopan, directorul de patrimoniu al Muzeului Peleș.
Au fost în vizită oficială la Castelul Peleș regii Oscar al II-lea și Gustav al V-lea al Suediei, prințul de Wales, viitorul rege Eduard al VII-lea al Marii Britanii, Regina regentă Ema a Țărilor de Jos, împăratul Franz Joseph I al Austro-Ungariei, moștenitorul tronului austro-ungar, arhiducele Franz Ferdinand. În timpul vizitei împăratului Franz Joseph I la Castelul Peleș s-a semnat tratatul bilateral între România și Austro-Ungaria.
Așadar, în timp, domeniul regal de la Sinia a devenit un edificiu important pentru istoria țarii. Mai ales ca aici a fost construit și cel de-al doilea castel, Pelișorul, care a fost reședința principilor moștenitori.
Castelul Pelișor este ceva mai mic. Are 99 de încăperi, față de 160, cât are castelul Peleș. Casa a fost decorată, astfel încât să fie o reședință princiară. Decorațiunile din interior sunt ideile și creațiile Reginei Maria.
Ciuperca, sperietoarea soților Ceaușescu
Castelul Peleș a ramas reședința a familiei regale pâna în 1948, când a fost confiscat de regimul comunist. Cinci ani mai târziu edificiul a devenit muzeu. În timpul perioadei comuniste, Nicolae Ceaușescu a vizitat castelul destul de rar. O poveste care circula în anii 1980 spunea că soții Ceaușescu ar fi dorit să-și stabilească o reședință de protocol la Peleș. Cunoscându-se faptul că aceștia aveau mania de a ordona tot felul de demolări și schimbări, muzeografii i-au speriat spunându-le că în interiorul Castelului este o ciupercă ce atacă elementele din lemn și este foarte dăunătoare omului.
În fapt, adevărul este că o ciupercă atacase grinzile clădirii din cauza umezelii și a neaerisirii. Din acest motiv, au demarat lucrările de restaurare, fiind înlocuită structura de rezistență din holul de onoare și din sufrageria de la parter. Prudenți, soții Ceaușescu au petrecut o singură noapte la Castel, dormind în Foișor.
După Revoluţie, în 1990, castelul a fost deschis pentru publicul larg. Abia în 2007 Peleşul a intrat din nou în proprietatea familiei regale.
Un an mai târziu regina Ana vine pentru prima oară într-o vizită oficială în casa moştenită de soțului ei.
„Ea a fost prezentă în anii 2008 și 2009 la evenimentele importante pe care Casa Regală a României le-a organizat aici. Întâi întoarcerea solemnă a Majestății Sale, Regelui Mihai I în 2008, apoi nunta de diamant a cuplului regal, în același an, 2008, și ulterior în 2009, jubileul principesei moștenitoare Margareta”, explică Mircea Hortopan, directorul de patrimoniu al Muzeului Peleș.
Peleşul rămâne şi azi un obiectiv de referinţă. Sălile unde au fost semnate cele mai importante documente din istoria țării sunt vizitate de sute de mii de turiști, în fiecare an.
Acum, castelul va îmbrăca haine de doliu, pentru funeraliile reginei Ana. Steagul a fost coborât în bernă și va rămâne așa timp de 40 de zile.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
