Sari la conținut

Mutări de trupe după summit-un NATO de la Varșovia. Mizele României

Marile puteri ale lumii se pregătesc să facă schimbări importante pe harta militară a Europei. Fără vreun dubiu, țările baltice, Polonia și România sunt piesele care au nevoie de mantaua militara a NATO și a Statelor Unite.

Cine mută primul și mai ales cum, sunt întrebările esențiale al căror răspuns îl vom avea după summit-ul din Varșovia.

Ce se știe: după întâlnire, Statele Unite vor începe să aducă în Polonia aproape o mie de soldaţi. Un batalion. Cel mai probabil în apropierea enclavei ruse Kaliningrad va fi stabilit comandamentul central, care va sta cu ochii pe Lituania, Letonia şi Estonia. Cele trei ţări baltice vor fi sprijinite şi ele militar. Iar un prim anunţ în acest sens a fost făcut deja de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

„Am fost de acord pentru alocarea a patru batalioane, prin roțatie, în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia”, a spus Jens Stoltenberg.

Un alt batalion se mută în cursul lui 2016 din Marea Britanie în Estonia. Aici găsim şi o situaţie interesantă. Armata Estoniei numără în acest moment 3500 de soldaţi, iar Alianţa vine cu încă o mie.

Letonia primeşte sprijinul Canadei. Germania ajută Lituania, tot cu un batalion de soldaţi germani.

Sunt mişcări cât se poate de importante care vor fi bine definite la summitul de la Varşovia. Toate aceste lucruri ar trebui să susţină ţările baltice cel puţin 24 de ore, în cazul unor mişcări armate bruşte ale Rusiei.

Ne îndreptăm acum spre România.

Vor fi mai multe prepoziționări de echipament militar și provizii în această regiune”, spune șeful NATO.

În România, NATO a înfiinţat deja un comandament de divizie şi unul capabil să înlesească trecerea trupelor străine pe aici. Ce trebuie summitul de la Varşovia să hotărască în schimb este numărul de militari care vor staţiona pe teritoriul ţării noastre.

Americanii vor aduce undeva în zona Dobrogei aproape o mie de soldaţi. Aici sunt poligoane importante şi capacităţi de cazare, cum ar fi cel de la Babadag. Turcia şi Bulgaria ar putea completa efectivele cu alţi 800 de soldaţi. Numărul lor ar fi dublat de tehnică de luptă grea.

Un lucru esenţial care trebuie tranşat la Varşovia este posibila prezenţă la Marea Neagră a unei structuri navale NATO. Eşecul acestei idei, 100% româneşti, a fost poate prevestit deja de reacţia Bulgariei, care a respins la începutul lunii iunie, oficial, ideea.

Întreaga desfășurare de forțe de mai sus va fi coordonată de comandantul militar al NATO. El este generalul american Curtis Scaparotti. Alianța i-a alocat puteri sporite în ultimii doi ani. El poate strânge trupe înainte de aprobarea Consiliului nord atlantic. Poate distribui în teren trupele, pregătindu-le de acțiune.

Dacă privim imaginea de ansamblu a mutărilor strategice NATO, nu avem voie să nu ne uităm la reacţia Rusiei. A creat sisteme de blocare a accesului trupelor inamice, format din rachete antiaeriene. Aceste sisteme ar putea bloca accesul în Marea Neagră, Baltică şi Marea Mediterană. Să nu uităm de prezenţa militarilor ruşi în Ucraina şi de posibilitatea amplasării armelor nucleare în Crimeea.