Sari la conținut

Summit NATO | Temele fierbinţi din cadrul Alianței

Brigada multinațională din țara noastră va fi formată din 5.000 de militari. De asemenea, se va forma şi un centru avansat de exerciţii militare. Toate acestea vor fi în subordinea comandamentului nord-atlantic de la Bucureşti, înfiinţat acum un an.

În ceea ce privește prezența militară a NATO în apele Mării Negre, până pe 30 septembrie comandanţii militari trebuie să vină cu propuneri. Iniţiativa României a fost aceea de a crea un centru de exerciţii sub egida NATO.

Rusia, migraţia ilegală şi terorismul au fost cele trei teme majore care au creat dezbateri aprinse în cadrul Alianţei. Cele 28 de ţări membre nu s-au înţeles întotdeaunea asupra acestor puncte şi a fost nevoie de multe compromisuri.

Franţa şi Germania îşi doresc o atitudine mai moderată faţă de Rusia. De asemenea, Statele Unite ar vrea ca NATO să se implice mai mult în lupta anti ISIS, iar Turcia şi Grecia au negociat până în ultima clipă o misiune în Marea Egee pentru a stopa migraţia iegală.

Cât despre România, subiectul tabu rămâne Marea Neagră, o zonă de interes strategic atât pentru NATO, cât şi pentru Rusia.

În ultimii doi ani, Alianţa Nord-Atlantică a demonstrat unitate în decizii, dar în interiorul său negocierile nu sunt deloc uşoare.

Una dintre principalele provocări este gestionarea relaţiilor cu Federaţia Rusă. Cele 28 de ţări membre NATO au recunoscut la unison că Rusia a anexat ilegal Peninsula Crimeea şi că intervenţia din estul Ucrainei încalcă toate tratatele internaţionale.

Însă, în ceea ce priveşte metodele de răspuns, viziunile sunt diferite. Este de aşteptat ca NATO să decidă la summitul de la Varşovia trimiterea de noi trupe în est şi întârirea securităţii în Marea Neagră şi Marea Baltică.

„Am decis să întărim prezenţa noastră în zona de est a Alianţei. NATO o să trimită, prin rotaţie, patru batalioane multinaţionale în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia”, a precizat Jens Stoltenberg, secretarul General al NATO.

Berlinul critică NATO

În discursurile publice, Franţa şi Germania a avut o altfel de abordare faţă de relaţiile cu Rusia.

„I-am spus lui Serghei Lavrov că abordarea noastră în perspectiva acestui summit este una de solidaritate între Aliaţi, dar şi de transparenţă faţă de Rusia. Nu vrem ca summitul de la Varşovia să fie unul al confruntării. Dimpotrivă, vrem dialog”, a spus Jean-Marc Ayrault, ministrul francez de Externe.

Totodată, și ministrul german de Externe a adoptat o poziție neașteptată față de acțiunile recente ale NATO. Şeful diplomaţiei de la Berlin a criticat ceea ce el numeşte „atitudinea războinică a Alianţei faţă de Rusia". Mai exact, Frank-Walter Steinmeier a criticat, într-un interviu pentru cotidianul Bild, anunțata desfăşurare de trupe NATO în ţările apropiate de frontiera rusă - referire directă la recenta decizie a Alianţei de a trimite batalioane în România, Bulgaria, Ţările Baltice şi Polonia.

„Ceea ce trebuie să evităm noi astăzi este să agravăm situaţia, cu strigăte de război şi tropăit de bocanci. Cei ce cred că se creează mai multă securitate în Alianţă cu parade simbolice ale tancurilor aproape de frontiera de est se înşeală”, a spus ministrul Frank-Walter Steinmeier.

Disensiuni între România și Bulgaria

Marea Neagră a fost un alt subiect care a aratat o diferenţă de opinie în cadrul Alianţei. Bulgaria, prin vocea premierului Boiko Borisov, se opune unei prezenţe NATO în regiune.

„Navele NATO ar putea patrula de-a lungul țărmurilor noastre numai în cazul unui aflux puternic de refugiați. Nu este acceptabil să formezi o flotă „la modul în care s-a propus, atât la întâlnirea cu premierul român, cât și la cea cu președintele - noi suntem împotrivă”, a transmis premierul bulgar, potrivit Novinite.

Preşedintele României a reacţionat la declaraţiile înaltului oficial bulgar.

„Aceasta este aşa-numita iniţiativă navală. Se referă la forţele navale, se referă la exerciţiu şi training comun. Noi credem că această iniţiativă în final trebuie să se găsească sub umbrela NATO, fiindcă toate cele trei ţări riverane, România, Bulgaria şi Turcia sunt aliaţii NATO. Probabil că a apărut o înţelegere greşită cu privire la conceptul de flotă NATO. Nu creează nimeni o flotă NATO. Asta este o prostie”, a spus președintele Klaus Iohannis.

Un alt subiect fierbinte în cadrul Alianţei a fost criza refugiaţilor. La întânirea din februarie a miniştrilor Apărării, Germania şi Turcia au cerut intervenţia NATO în Marea Egee pentru a opri valul de imigranţi. Solicitarea a ajuns la sediul Alianţei cu doar o zi înainte. Comandanţii militari au avut timp doar 20 de ore pentru a pregăti misiunea.

„Comandanţii noştri militari au dat ordin Grupului Standing Maritime 2 să-şi mute rapid operaţiunile în Marea Egee şi să înceapă activităţile de supraveghere maritimă. Această operaţiune nu vizează oprirea şi întoarcerea din drum a ambarcaţiunilor cu refugiaţi. NATO va colecta informaţii care să ajute la contracararea traficului de fiinţe umane şi a reţelelor de traficanţi”, declara în februarie 2016 Jens Stoltenberg.

„Am primit sarcina de a stabili detaliile acestei misiuni, modul în care vom acţiona, tipul de operaţiuni speciale pe care le vom desfăşura, toate detaliile misiunii pe care trebuie să o îndeplinim”, a precizat, tot atunci, generalul Philip Breedlove, comandantul suprem al forțelor NATO din Europa.

„De mai bine de doi ani am avertizat că o astfel de situaţie nu trebuie pusă în cârca Turciei sau a oricarei alte ţări. N-ar trebui să intrăm într-o horă a acuzaţiilor. Ar trebui să sprijinim Grecia de exemplu. Noi am capturat peste 4.500 de traficanţi în Turcia”, a fost de părere ministrul turc al Afacerilor Europene, Volkan Bozkir.

„Vorbim de un adevărat "sindicat al crimei" care îi exploatează pe aceşti oameni disperaţi. Şi ţintind această organizaţie cred că va produce cel mai bun efect”, a adăugat Ashton Carter, secretarul american al Apărării.

Turcia a pus condiţii pentru ca misiunea să aibă loc: navele greceşti să nu intre în apele sale teritoriale.

Diferenţe de opinie au fost şi cu privire la sprijinirea de către NATO a coaliţiei împotriva organizației teroriste Stat Islamic. Satele Unite şi fi dorit o implicare mai mare din partea Alianţei.

Aş vrea să văd că NATO face mai mult. Mi-au plăcut lucrurile pe care le discutăm şi sper ca şefii de stat să aprobe misiunea AWACS, dar şi cea de consolidare a apărării şi de antrenament. Mai cred că fiecare naţiune poate să facă mai mult pentru a grăbi distrugerea ISIS”, a spus Ashton Carter.

Alianţa Nord-Atalintică este formată din 28 de ţări. Ultima decizie de extindere a fost luată în 2015, prin invitarea Muntenegrului, stat al cărui steag a fost ridicat acum două luni la sediul NATO de la Bruxelles. După ratificarea acordului de aderare de către toate ţările aliate, NATO va număra 29 de membri.

Citiți și:
Summit NATO. Klaus Iohannis pleacă la Varșovia
Relațiile dintre NATO și Rusia. Șase decenii în 99 de secunde
Summit NATO 2016. Trupele Alianței pot fi comandate din România
Surse HotNews.ro: România va obţine la summitul NATO o dezvoltare a planului de contingenţă