Sari la conținut

Drumul banilor (1): Medicii, farmaciștii și asociațiile profesionale din domeniul sănătății au luat, în 2014, peste 35 mil. euro de la producătorii de medicamente

 

Pe listele publicate pe pagina Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM) apar 90 de firme care au plătit diferite sume, de la câteva zeci de lei la câteva mii de euro, cadrelor medicale. Practic, prin modul în care au comunicat datele, companiile au făcut imposibilă realizarea unui bilanț complet și exact al sumelor plătite și al destinatarilor. Digi24 a reușit prelucrarea datelor a jumătate dintre firme, obținând un total de peste 160 milioane lei și un ordin de mărime al beneficiarilor de genul zecilor de mii.

Topul companiilor după sumele plătite

Pfizer România SRL, reprezentant al gigantului farma Pfizer, cu sediul în New York și activitate în peste 150 de țări, a dat cea mai mare sumă profesioniștilor din domeniul sănătății: 15,34 milioane lei.

Pe locul doi se situează tot reprezentanța unei firme americane: Johnson & Johnson (cu activitate în peste 100 de țări, plasată printre primele zece companii farmaceutice din lume ca volum al vânzărilor). Este vorba de un total de 12,9 milioane lei, sumă plătită către 1.509 medici, asistenți medicali, farmaciști, asociații profesionale ale acestora, fundații, dar și spitale.

Locul trei aparține francezilor de la Servier Pharma (companie prezentă în 140 de țări, cu o cifră de afaceri de aproape 4 miliarde euro în 2012), cu un total de 10,24 milioane lei.

A patra poziție în top revine companiei anglo-suedeze AstraZeneca (vânzări declarate pe anul 2015 de peste 24 miliarde dolari), cu 9,8 milioane lei, direcționați către 2.600 cadre medicale, asociații profesionale și fundații.

Și celelalte companii farmaceutice mari au cotizat sume consistente: AbbVie SRL - 7,32 milioane leiRoche România SRL - 7,17 milioane leiMerck Sharp Dohme România SRL - 6,86 milioane leiA&D Pharma Marketing & Sales - 6,45 milioane leiBerlin-Chemie A. Menarini SRL - 6,41 milioane leiSanofi-Aventis România SRL - 4,59 milioane lei.

Terapia SA (parte a Sun Pharma), lider doi ani la rând (2013 și 2014) în ceea ce privește cifra de afaceri în România, figurează spre coada clasamentului, cu puțin peste 500.000 lei.

Ordinul Ministerului Sănătăţii, doar parțial respectat

Firmele producătoare de medicamente care acționează în România au fost obligate să-și declare activitățile de sponsorizare și alte cheltuieli prin OUG nr. 2/2014, act normativ care s-a putut însă aplica efectiv abia după luna martie 2015, când a apărut în Monitorul Oficial Ordinul Ministerului Sănătății nr. 194, care, printre altele, a cuprins și formularul de declarare.

Ordinul, care aprobă Normele pentru evaluarea și avizarea publicității la medicamentele de uz uman, definește drept „publicitate pentru medicamente” inclusiv „orice formă de promovare destinată să stimuleze prescrierea, distribuirea, vânzarea sau utilizarea de medicamente”, categorie în care intră „vizite ale reprezentanților medicali la persoane calificate să prescrie medicamente”, „furnizarea de mostre”, „sponsorizarea întâlnirilor promoționale la care participă persoane calificate să prescrie sau să distribuie medicamente”, „sponsorizarea congreselor științifice la care participă persoane calificate să prescrie sau să distribuie medicamente și, în special, plata cheltuielilor de transport și cazare ocazionate de acestea”.

Același act normativ a stabilit clar și forma în care companiile din domeniul farmaceutic (producători, deținători de autorizații de punere pe piață, distribuitori en gros și en detail de medicamente) trebuie să prezinte public datele privind sponsorizările și cheltuielile, precum și termenele în care să facă acest lucru. Concret, formularul de declarare cuprinde rubrici precum „suma”, „natura sponsorizării”, „descrierea activității”, „cheltuieli asociate executării serviciilor prevăzute în contractele de servicii”, dar și „număr curent” și „total”. În special această din urmă rubrică a fost ignorată de multe firme care și-au declarat datele. În acest fel, orice persoană care ar avea curiozitatea să afle câți bani a dat „X” firmă profesioniștilor din domeniul sănătății ar trebui să se uite la documente electronice cu zeci de pagini și sute, chiar mii de poziții, iar adunarea cifrelor să o facă manual. Evident, lucru descurajant, dacă nu aproape imposibil.

În plus, OUG nr. 2/2014 spune că informațiile transmise ANMDM trebuie publicate și de firme, pe site-urile proprii. Or, unele companii nu au îndeplinit această formalitate, iar altele nici măcar nu au site-uri pentru România (precum Abbott, Sandoz, Sanofi-Aventis, etc.).

Mimarea transparenței

ANMDM, instituție publică al cărei unic scop ar trebui să fie protejarea și promovarea sănătății publice, a procedat astfel încât firmele producătoare să se bucure de discreție maximă. În primul rând, Agenția a avut grijă să publice miile de pagini cu tabele și cifre într-un loc bine „ascuns” de pe propriul site, fără a semnaliza într-un mod vizibil, eventual pe prima pagină, publicarea listelor. Apoi, tabelele au fost publicate astfel încât să fie îngreunată salvarea lor și prelucrarea datelor. Nu în ultimul rând, în lipsa precizării datei publicării/actualizării informațiilor, acestea pot fi oricând și ușor „ajustate”, detaliu care a permis, de pildă, ca în cazul unei anumite firme producătoare de medicamente să se „piardă” pe drum peste 1.100 poziții între momentul 10 decembrie (dată la care Digi 24 a consultat pentru prima dată tabelele) și mijlocul lunii februarie 2016.

Anca Crupariu, purtătorul de cuvânt al ANMDM, ne-a explicat că „unica obligație” legală a instituției a constat în colectarea și publicarea datelor, fără să intereseze formatul greoi și accesul dificil al publicului larg. „Asta este o problemă care nu a fost, nu a reprezentat pentru noi o obligație. Deci, pentru noi unica obligație a fost, așa cum v-am spus, de colectare a datelor și de postare a acestui registru de date. Nimic mai mult. Dacă alte autorități solicită informații atunci, sigur, le putem da”, a declarat Crupariu.

Din zona societății civile, situația se vede însă altfel. „Cam asta se întâmplă cu datele puse de formă pe site-uri. Instituțiile spun că-și fac treaba, că sunt transparente, că ei au pus pe site, dar au pus undeva unde nimeni nu găsește informația sau dacă o găsește e foarte, foarte complicat să lucrezi cu ea. E într-un format complet inabordabil, de abia poți să-l deschizi, nu poți să-l prelucrezi. (...) Nu e suficient să mimezi că ești transparent, să spui "da, am pus acolo". În momentul în care cineva dintr-o instituție publică pune doar într-o pagină ascunsă din site un document - un document greu de descifrat, poate e scanat într-un anume format și așa mai departe -, evident că nu-i putem bănui de intenții de transparență. Din contră, îi putem bănui că vor să ascundă informația”, a explicat Manuela Preoteasa, publisher EurActiv România.

Mai multe detalii despre toate neregulile din raportările publicate de ANMDM, dar și despre poziția instituției, găsiți pe digi24.ro în materialul următor.

Interdicțiile legale

Legea privind reforma în domeniul sănătății (nr. 95/2006), cu modificările și completările ulterioare, stabilește clar cadrul în care profesioniștii din domeniu trebuie să-și desfășoare activitatea. În cazul medicilor, de exemplu, alin. 1 lit. a) al art. 389 spune că „exercitarea profesiei de medic este incompatibilă cu calitatea de angajat sau colaborator al unităților de producție ori de distribuție de produse farmaceutice sau materiale sanitare”. În continuare, același articol prevede că „pe timpul stării de incompatibilitate se suspendă dreptul de exercitare a profesiei” și că medicul este obligat să anunțe colegiul al cărui membru este în termen de 10 zile de la apariția situației de incompatibilitate.

Mai clar de atât, alin. 5 art. 108 stabilește că „medicii și asistenții-șefi ai unităților de primire a urgențelor nu pot fi sponsorizați și/sau finanțați, direct sau indirect, pentru participare la conferințe, congrese și alte tipuri de manifestări, de către firmele care comercializează produse farmaceutice și/sau materiale sanitare ori firmele care reprezintă interesele acestora și nici de către firmele de aparatură medicală”. Același alineat spune că „se pot obține excepții” doar cu aprobarea Ministerului Sănătății și „în situații speciale, bine justificate”.

Codul de deontologie medicală întocmit de Colegiul Medicilor din România cuprinde și el o serie de restricții. Art. 23 al Codului, intitulat „Atingeri ale independenței profesionale”, stabilește acțiunile ce constituie „o atingere gravă adusă caracterului independent al profesiei medicale”. Printre ele, „asocierea sau colaborarea, sub orice formă și orice modalitate, directă sau indirectă, dintre un medic și o persoană care produce sau distribuie medicamente”, cu excepția situațiilor prevăzute de lege și cu anunțarea prealabilă a organelor profesiei. Tot atingeri grave sunt considerate și „reclama, în orice mod, la medicamente, aparatură medicală sau alte produse de uz medical” și „primirea unor donații sub forma de cadouri în bani sau în natură ori alte avantaje, a căror valoare le face să-și piardă caracterul simbolic și care influențează actul medical”.

Or, după cum veți vedea în materialele pe care digi24.ro le va publica în zilele următoare, sumele primite de unii medici de la producătorii de medicamente constituie, în mod evident, o colaborare directă și nici nu pot fi considerate simbolice.

Însuşi preşedintele Colegiului Medicilor din România admite că în relaţia medici-firme de medicamente există cel puţin o incompatibilitate morală, deși nu acuză explicit ocolirea legii.

Iar dinspre teritoriu, luminile cad pe acest subiect sub un unghi chiar mai ascuţit, după cum reiese din declarațiile unor șefi de colegii județene sau ale unor manageri de spital. „Dacă e vorba de un şef de secţie clinică, sigur că atunci putem discuta de incompatibilitate, moralitate, imoralitate şi aşa mai departe, conform Legii 95, legilor scrise şi nescrie. (...) Şi dacă au declarat că nu au şi în partea cealaltă rezultă că au aceste contracte şi intră într-un aşa-numit conflict de interese sau incompatibilităţi. Dura lex sed lex”, a declarat, pentru Digi 24, Ioan Bârliba, managerul Spitalului Sf. Spiridon din Iași.

Ancheta DNA și schimbarea legislației

Cert este că sponsorizările pe care companiile farma le acordă medicilor de toate categoriile a depăşit faza anchetelor jurnalistice, acest gen de relaţii făcând în ultima perioadă obiectul investigaţiilor judiciare.

În vara anului 2015, de exemplu, procurorii DNA au efectuat percheziții la 61 de adrese din București, dar și din județele Ilfov, Sibiu, Mureș, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Timiș, într-un dosar privind fapte de corupție comise în perioada 2012-2015. Surse judiciare citate de Agerpres arătau că erau vizate persoane fizice, clinici de oncologie, dar și firme și distribuitori de medicamente, existând suspiciunea că unii medici treceau în fișa pacienților afecțiuni mai grave pentru a putea prescrie medicamente care le-ar fi adus comisioane din partea companiilor din domeniul farmaceutic. Procurorii făceau cercetări și cu privire la achitarea cheltuielilor la diferite simpozioane și congrese internaționale, dar și oferirea de bunuri, servicii și alte foloase de către anumite firme de medicamente în schimbul prescrierii medicamentelor pe care le produceau sau distribuiau. Surse judiciare arătau că în vizorul anchetatorilor s-ar fi aflat 11 companii: Roche România, Actavis, Pfizer România, Novartis Pharma, Alvogen România, Teva Pharmaceuticals România, Sandoz Pharma Services, GlaxoSmithKline România, Egis International, Romastru Trading și Glenmark Pharmaceuticals. Aceleași surse precizau că zeci de medici oncologi din toată țara ar fi beneficiat de excursii la Paris sau Las Vegas mascate ca manifestări medicale, iar la percheziții s-ar fi găsit un număr mare de medicamente, inclusiv unele care costau chiar și 20.000 de lei fiola.