EXCLUSIV. Banii risipiți din sănătate: Zeci de milioane de lei pentru firme private de pază

Andreea Nicolae Laurentiu Mihu Data actualizării: Data publicării:
Spitalul Floreasca_agerpres_7071217

În primele șase luni ale anului 2016, achizițiile din sistemul de sănătate au depășit 1 miliard de euro, între 92% și 99% dintre contracte fiind încheiate direct cu furnizorul, fără licitație. Pe lângă medicamente, aparatură și alte bunuri necesare desfășurării activității, spitalele, serviciile de ambulanță și celelalte instituții din sistemul sanitar au cumpărat și servicii de supraveghere, pază și protecție. În total, în intervalul ianuarie-iunie, au intrat în conturile unor firme, pentru astfel de servicii, peste 21 milioane de lei (echivalentul a circa 4,6 milioane de euro). Aceasta deși există cadrul legal pentru ca paza unităților sanitare să fie asigurată ori prin intermediul angajaților proprii, ori cu ajutorul poliției locale, contra cost.

Spitalul Floreasca_agerpres_7071217

În primele șase luni ale anului în curs, 69 de spitale din 29 de județe plus municipiul București au încheiat contracte de supraveghere, protecție și pază în valoare de 17.361.137,19 lei, adică circa 3,87 milioane euro. De remarcat că cele 69 de unități medicale reprezintă mai puțin de o cincime din total spitalelor din România, de unde se naște, firesc, întrebarea: cum s-au descurcat celelalte spitale din țară și din Capitală?

Bani pentru pază au intrat în conturile unor firme private și de la 15 direcții județene de sănătate publică și de la Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici, fiind vorba de circa 657.000 euro. Șase servicii județene de ambulanță au mers și ele pe varianta pazei private, contra sumei totale de aproape 138.000 euro.

În total, în prima jumătate a anului 2016, instituțiile din sănătate au încheiat 101 contracte de pază prin cumpărare directă și negociere fără anunț de participare și doar cinci contracte prin licitație. Suma totală depășește 21 milioane de lei, adică aproximativ 4,61 milioane de euro.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad - 2,19 milioane lei

Pe 31 mai 2016, managerul Spitalului, Mirandolina Prișcă, a încheiat un acord cadru, pe doi ani, cu SC Thug Security SRL, firmă din Alba Iulia. Pentru atribuirea contractului a apelat la procedura „licitație deschisă” și la criteriul „prețul cel mai scăzut”, dar acestea au devenit irelevante în condițiile în care a fost primită o singură ofertă, a SC Thug Security SRL. Greu de spus dacă numărul extrem de redus de oferte primite se datorează condițiilor impuse, cum ar fi ca firma să fi prestat servicii similare în valoare cumulată, pe maximum două contracte, de 1.118.400 lei.

Cât despre serviciile pe care Spitalul se așteaptă să le aibă prestate, aflăm din Caietul de sarcini: pază, monitorizare și instalații video.

Concret, la prima componentă: 13 posturi de pază permanentă, plus un post de coordonator. Frumusețea este că, încă din start, conducerea Spitalului pare să fi plusat la calcule în beneficiul câștigătorului. De pildă, la calculul orelor necesare pentru posturile permanente, s-a plecat pe premisa că toate lunile au 31 de zile. Doar prin acest artificiu (744 de zile în doi ani de contract, față de 730 de zile, cât este în realitate), valoarea contractului a „sărit” cu circa 42.000 de lei. Apoi, în ceea ce privește tariful orar de pază, Spitalul a plecat pe ideea că acesta este de 9,50 lei fără TVA, deși la alte spitale pot fi găsite tarife orare și sub 8 lei. Nu în ultimul rând, încă de la început s-a lăsat posibilitatea majorării tarifului, scriind că acesta „se poate indexa odată cu modificarea salariului minim pe economie”.

Cât despre monitorizare, firma trebuie să monteze 14 camere video, pe lângă cele 24 deținute deja de Spital. Pentru fiecare cameră, unitatea medicală se angajează să plătească 300 de lei/lună, timp de 24 de luni, urmând ca la finalul contractului camerele să rămână în proprietatea Spitalului. Deci, preț final: 7.200 lei pentru fiecare cameră.

Acordul cadru încheiat de Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad are o valoare totală de 2.197.344 lei, urmând să fie împărțit în patru contracte subsecvente.

Digi24.ro a contact-o pe șefa SCJU Arad pentru a afla detalii despre contractul încheiat cu SC Thug Security SRL. Întrebată de ce spitalul a calculat orele necesare de pază de la premisa că toate lunile anului au 31 de zile, Miradolina Prișcă a răspuns: „Nu ştiu, va trebui să verific. Se poate să fi fost o scăpare care sper că poate fi corectată. Vă mulţumesc că ne-aţi atenţionat”. Cât despre tariful orar de 9,5 lei, aceasta a invocat faptul că unitatea are „23 de locații”. „Avem şi o secţie exterioară, două secţii exterioare practic, în afara oraşului. Ei supraveghează toată activitatea în trei schimburi”, a declarat managerul.

Prea multe lămuriri nu a putut oferi șefa SCJU Arad nici la întrebarea „de ce nu s-a luat în calcul apelarea la Poliția Locală?”: „Când am preluat eu postul de manager deja era pornită procedura de achiziţie a acestei firme (sic!) şi vă spun cu sinceritate că nu am urmărit în mod special acest lucru”.

Contracte de peste 1,3 milioane lei

Două astfel de contracte au fost încheiate în primele șase luni ale anului de Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. Victor Babeș și Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov.

În cazul unității bucureștene conduse de dr. Emilian Ioan Imbri, contractul a fost încheiat prin negociere, în mai 2016, și are o valoare de 1.398.124 lei (circa 311.000 euro). La fel ca la Arad, serviciile ar urma să fie prestate timp de 24 de luni.

În cazul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, contractul a fost încheiat în urma unei licitații deschise cu opt participanți, dintre care șase au prezentat oferte admisibile. Tot pentru 24 de luni de pază, unitatea medicală condusă de dr. Carmen Daniela Neculoiu ar urma să plătească 1.385.564 lei, doar că, între timp, procedura a fost contestată, ajungându-se în instanță.

Contactată de digi24.ro, șefa SCJU Brașov a refuzat să ofere telefonic detalii. Chiar și la întrebarea „ați luat în considerare să apelați la Poliția Locală?”, ne-a cerut solicitare scrisă. „Am să vă dau un punct de vedere legat şi de lucrul acesta. Vreau să mă informez întâi”, a spus dr. Neculoiu.

Tarif record la un spital comunal

Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni funcționează în subordinea Consiliului Județean Argeș și are, din septembrie 2011, două secții și 101 paturi. În planul de management întocmit de dr. Marioara Micu sunt inventariate mai multe probleme a căror rezolvare este prioritară (îmbunătățirea infrastructurii, extinderea blocului alimentar, înlocuirea unor aparate medicale uzate, etc.), dar și costurile presupuse și faptul că fondurile sunt insuficiente. Din același plan, capitolul „structura de personal”, aflăm că la începutul anului 2014 figura un angajat ca personal de deservire-pază. Cu toate acestea, din 2012 încoace Spitalul încheie anual contracte pentru servicii de pază cu SC Jud Pază și Ordine AG SRL, societate înființată de Consiliul Județean și care îl are ca director pe Ion Mînzînă, fost senator PRM, actual vicepreședinte al PSD Argeș și vicepreședinte al CJ Argeș.

Situația contractelor din SEAP ale Spitalului de Pneumoftiziologie Leordeni arată astfel:

- 2012: 8 luni de servicii (mai-decembrie), tarif orar de 7,4 lei, contravaloare contract 32.634 lei

- 2013: 10 luni de servicii (martie-decembrie), tarif orar de 7,4 lei, contravaloare contract 40.759,2 lei

- 2014: 9 luni de servicii (aprilie-decembrie), tarif orar de 8 lei, contravaloare contract 39.600 lei

- 2015: 9 luni de servicii (aprilie-decembrie), tarif orar de 8,75 lei, contravaloare contract 43.312,5 lei

- 2016: 8 luni de contract (mai-decembrie), tarif orar de 10,8 lei, contravaloare contract 47.628 lei.

Se conturează două observații: 1. Tariful a crescut constant, ajungând să depășească tarifele firmelor private; 2. Spitalul a plătit, în ultimii cinci ani, aproape 204.000 lei. Adică, mai mult decât cei 197.000 de lei calculați de manager ca fiind necesari pentru aparatura medicală.

Contactat de digi24.ro, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie Leordeni a explicat că primele luni din an, „lipsă” din contractele publicate în SEAP, erau acoperite prin acte adiționale. Dr. Marioara Micu a mai arătat că tarifele orare au fost majorate „pentru că au crescut și salariile celor care asigură paza”. De ce nu s-a făcut licitație? „Ne-am încadrat în procedura conform Legii 34”, a fost răspunsul eliptic al managerului. De ce nu a apelat la Poliția Locală? „Nu au personal ca să ne asigure nouă paza. Ba din contră, ne obligă să asigurăm paza. Vin şi îi verifică pe aceşti oameni dacă îşi fac meseria”, a mai răspuns șefa Spitalului.

Cât despre aparatura pe care ar fi putut-o cumpăra cu banii dați firmei conduse de Ion Mînzînă, managerul a răspuns: „Aparatură cumpărăm din banii pe care îi obţinem de la Ministerul Sănătăţii şi Consiliul Judeţean. În fiecare an facem solicitări pentru altele şi altele”.

Cum fac alte spitale

Spitalul Clinic de Copii Dr. Victor Gomoiu a preferat varianta fragmentării contractelor. Prin cumpărare directă, unitatea condusă de prof. dr. Doina Anca Pleșca, a încheiat pe anul în curs patru contracte, toate cu SC PPT Tehnic Services Security SRL. Primul, parafat pe 26 ianuarie, a vizat 2.880 de ore, la un tarif orar de 7,8 lei, rezultând o valoare totală de 22.464 lei. Al doilea contract, semnat pe 16 martie, are ca obiect 1.440 de ore, la un tarif orar de 7,8 lei (total 11.232 lei). Al treilea contract, din 27 aprilie, vizează opt luni de servicii (11.760 de ore) și marchează o creștere a tarifului orar la 8,4 lei. Total pe contract, 98.784 lei. În fine, la al patrulea contract, parafat pe 26 octombrie și cu valabilitate până la sfârșitul anului, tariful orar a ajuns la 9,2 lei, cu aproape 20% mai mare decât în ianuarie și martie, dar sub tariful la care s-au gândit din start să încheie contractul omologii de la Arad. În total, pe întreg anul 2016, Spitalul Dr. Victor Gomoiu și-a rezolvat problema securității și pazei cu 159.417 lei.

La rândul său, managerul Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia a decis, în luna august a acestui an, să rezilieze contractul de pază pe care îl avea cu o firmă privată de pază pentru a apela la Poliția Locală. Decizia a fost luată după producerea mai multor incidente, ultimul petrecut în luna iulie. „Nu se compară serviciile acordate de Poliția locală cu...”, explica managerul Spitalului, Nicoleta Coșarcă, în fața Consiliului Local Alba Iulia.

Bani pentru partid?

Autoritatea de Sănătate Publică a Municipiului București a încheiat două contracte cu SC Ares Guard SRL, în valoare totală de 1,233 milioane de lei (circa 274.000 euro). Primul contract a fost încheiat prin negociere, pe 27 aprilie, al doilea, prin cumpărare directă, pe 25 mai 2016. În anunţurile publicat pe SEAP nu se specifică pentru ce perioadă au fost încheiate contractele, precizându-se doar, în cazul celui atribuit prin cumpărare directă, că este vorba de un tarif orar de 10,05 lei.

Presa a relatat însă, în mai multe rânduri, că SC Ares Guard SRL ar fi controlată, prin interpuşi, de Alin Dumitru Berbecaru, fost consilier general şi secretar general al fostei UNPR, motiv pentru care societatea ar deţine, cu ajutorul ex-primarului Neculai Onțanu, monopolul serviciilor de pază în sectorul 2, primind contracte de peste 10 milioane de euro, de cele mai multe ori fără licitație.

La rândul său, Direcția de Sănătate Publică Neamț i-a încredințat, tot prin cumpărare directă, un contract de pază și protecție SC Grup Est Security SRL. Conform anunțului din SEAP, ar fi vorba de servicii pe 12 luni, iar valoarea totală a contractului este de 104.904 lei (echivalentul a circa 23.000 euro). Despre Dan Gheorghe Misăilă, acţionarul majoritar al societăţii, presa a scris că ar fi apropiat al ex-primarului Gheorghe Ștefan. Și mai interesant este că atribuirea contractului s-a făcut pe 27 aprilie 2016, după ce procurorii DIICOT l-au reținut pe Misăilă, alături de alte opt persoane, pentru constituire și aderare la un grup infracțional organizat, evaziune fiscală și spălare de bani.

Constantin Oprea, director executiv adjunct economic la DSP Neamț, a explicat, pentru digi24.ro, că agenții păzesc „unul din sediile de bază ale instituției”, celelalte două clădiri fiind cu monitorizare video. Întrebat de ce Direcția nu a apelat la Poliția Locală, directorul a răspuns senin: „N-au venit niciodată cu oferte. Deci, dacă se ocupă, îi avem în vedere acum, că oricum contractul mai e în vigoare o lună. Dacă doresc, îi aşteptăm cu drag. Mie mi-ar părea mai bine să dăm banii la stat dacă tot suntem de stat, decât aşa. Dar niciodată n-au venit. Dacă sunt interesaţi şi ar dori client, ar trebui să vină să-şi prezinte serviciile”.

Cât despre problemele penale ale lui Dan Gheorghe Misăilă, Constantin Oprea a declarat: „Am aflat şi eu, ulterior, de necazurile domnului. Deci expira atunci şi, ăsta (contractul pe 2016 – n.r.) fiind sub pragul de licitaţie, pentru opt luni sau cât era, s-a mers tot cu el. (...) S-au depus şi alte oferte. Diferenţele sunt minore. Cu toate necazurile lui personale, nouă ne-a asigurat paza, nişte gardieni prezentabili, mă rog, ca pentru o instituţie”.

Serviciul de ambulanță fără mașini și personal, dar cu pază de 68.000 de euro

Dintre puținele servicii județene de ambulanță (șase la număr) care au considerat că au nevoie de servicii de pază, se remarcă Serviciul de Ambulanță Județean Iași, condus de directorul Florin Agapi. În primele șase luni ale anului 2016, Serviciul a încheiat trei contracte pentru servicii de pază și protecție. Toate prin cumpărare directă offline. Primul contract, din 1 februarie, a fost în valoare de 74.898 lei, al doilea, din 29 aprilie, în valoare de 24.966 lei. Cel mai mare contract, valabil până la sfârșitul anului și parafat pe 1 iunie, a fost de 204.480 lei. În total, instituția a scos din buget 308.344 lei pentru servicii de pază (circa 68.300 euro). Toate cele trei contracte au fost atribuite MTS Securitate SRL, firmă înființată în 2013, de Dragoș Ionuț Darie.

Din datele declarate la Ministerul Finanțelor Publice, MTS Securitate SRL a avut în 2013 și 2014, doar doi angajați și 0 lei cifră de afaceri, înregistrând pierderi de circa 35.000 lei. În 2015, firma ia avânt: crește numărul angajaților la șase și prinde, prin negociere, un contract tot cu Serviciul de Ambulanță Județean Iași, în valoare de 231.848 lei. Mai trebuie spus că Dragoș Ionuț Darie este fiul lui Vergil Darie, patronul unei alte firme de pază, Molid Trust Securitate, propusă de lichidatorul judiciar spre intrarea în faliment, după ce a acumulat datorii la Direcția Regională de Finanțe de peste 1 milion de lei.

Revenind la SAJ Iași, reprezentanții Serviciului arătau, în iunie 2016, că 51 din cele 65 de ambulanțe ar trebui casate, iar anul trecut, problema arzătoare o reprezenta deficitul a 64 de angajați. Tot lipsa de personal a fost invocată și pe 2 noiembrie 2016, când simularea de cutremur desfășurată la nivel național a produs „perturbări” în activitatea Serviciului, iar o femeie care căzuse în drum a trebuit să aștepte, la 4 grade Celsius, mai mult de patru ore pentru ca ambulanța să vină.

Contactat de digi24.ro, pentru a clarifica modul în care a ajuns să atribuie, prin cumpărare directă, cele trei contracte firmei MTS Securitate, managerul SAJ Iași, Florin Agapi a răspuns: „A fost oferta cea mai avantajoasă pentru noi”. Societatea de pază ar asigura ordinea la trei obiective, din Iași, Pașcani și Târgu-Frumos, dar managerul a mărturisit că nu știe exact numărul agenților. Întrebat de ce nu a apelat la Poliția Locală, Florin Agapi a răspuns succint: „Nu are Poliţia Locală forţa”.

Și mai zgârcit în detalii, inclusiv în ceea ce privește numărul de angajați ai firmei, s-a dovedit a fi administratorul MTS Securitate, Ioan Grancea: „Dumneavoastră îmi solicitaţi nişte date pe care eu le consider de strictă uzanţă aici, în cadrul firmei noastre. (...) Eu nu sunt în măsură să vă spun această cifră, per total câți angajaţi are firma”.

Cadrul legal

Legea privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor (nr. 333/2003) lasă unităților din sistemul sanitar posibilitatea să aleagă: pază cu polițiști locali sau pază proprie. Polițiștii locali sunt dotați cu uniformă, însemne distinctive și, după caz, arme letale de apărare și pază sau arme neletale, potrivit Legii poliției locale (nr. 155/2010). Ei pot legitima și stabili identitatea persoanelor care încalcă dispozițiile legale și îi pot conduce la sediul poliției locale sau al Poliției Române pe „cei care prin acțiunile lor periclitează integritatea corporală, sănătatea sau viața persoanelor, ordinea publică ori alte valori sociale”.

În cazul pazei proprii, aceasta se realizează (art. 12 din Legea nr. 333/2003) cu „personal calificat, angajat al unității beneficiare”. Personalul de pază proprie (paznici, portari, controlori de acces) poate fi dotat cu arme de foc, bastoane de cauciuc, spray-uri lacrimogene și alte mijloace doar cu avizul poliției.

Citește și: Banii risipiți din sănătate. Până la 99% din achiziții sunt făcute prin cumpărare directă

Banii risipiți din sănătate. O firmă cu un singur angajat consiliază nouă spitale

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri