Sari la conținut

Malpraxisul medical. Legea pe care Ministerul Sănătăţii a încălcat-o în mod repetat, timp de 10 ani

Peste 1850 de reclamaţii de malpraxis au fost aduse în ultimii 10 ani în atenţia colegiilor județene ale medicilor, fiecare caz în parte creionând practic o dramă personală şi echivalând cu o situaţie extremă: decesul persoanei sau producerea de leziuni ireparabile. Cum, însă, nu toate suspiciunile de culpă medicală sunt şi reclamate de pacienţi sau de familiile lor, iar autosesizările pe linia colegiilor medicilor nu reprezintă nici ele un punct forte, e dificil de conturat cu precizie tabloul malpraxisului medical în România.

În Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, malpraxisul este definit drept "eroarea profesională săvârşită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice".

Şi totuşi, în ciuda gravităţii lor, în România asemenea dosare sunt tratate cu lentoare, de multe ori superficial, ori pe fundalul unor complicităţi mai mult sau mai puţin făţişe între medici - fie ei reclamaţi, membri în colegiile medicilor sau legişti. Nu este de mirare, deci, că prea puţine sunt exemplele în care pacientului sau aparţinătorilor li s-a făcut dreptate.

Aşa se face şi că decesul şi mutilarea din culpă medicală s-au adăugat în ultimii ani listei bogate de motive pentru care România este dată în judecată la CEDO şi chiar condamnată de Curtea de la Strasbourg, după cum digi24.ro a relevat în articolele referitoare la cazurile Cojocaru, Mihu şi Romila.

Obligaţiile MS

Dar, cum ar putea sta lucrurile altfel din moment ce tocmai instituţia care ar trebui să asigure buna funcţionare a sistemului medical ignoră constant legea, afectând, implicit, drepturile pacientului?

În speţă, este vorba de Ministerul Sănătăţii (MS), ale cărui atribuţii sunt clare din perspectiva legii: centralizează datele în materie de malpraxis primite din teritoriu, elaborează anual un raport detaliat şi, tot anual, prezintă acel raport Parlamentului, Guvernului şi opiniei publice.

Iată, în doar patru paşi, esenţa cadrului legal:

*Art. 679, alin. 1: "La nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti se constituie Comisia de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis, denumită în continuare Comisia".

*Art. 679, alin. 3: "Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei se elaborează de Ministerul Sănătăţii (...)"

*Art. 686. alin. 1: "Comisia întocmeşte un raport anual detaliat pe care îl prezintă Ministerului Sănătăţii".

*Art. 686, alin. 2: "Pe baza datelor astfel obţinute, Ministerul Sănătăţii elaborează un raport anual naţional asupra malpraxisului medical, pe care îl prezintă Parlamentului, Guvernului şi opiniei publice".

Subliniem că Ministerul Sănătăţii ar trebui să colecteze de la comisiile de specialitate din teritoriu informaţiile despre cazurile de malpraxis, ar trebui să întocmească un raport, pe care să-l prezinte inclusiv publicului, şi ar trebui, dacă se impune, să ajusteze legislaţia şi/sau politicile în materie astfel încât sistemul să funcţioneze tot mai bine.

Tăcerea ministrului Cadariu

Din documentarea realizată de digi24.ro, rezultă însă o stare de fapt dezastruoasă, cu breşe mari în asumarea la vârf a responsabilităţilor, ceea ce pune în pericol drepturile românilor care ajung să apeleze la serviciile sistemului medical naţional.

De 10 ani, de când au intrat în vigoare Legea nr. 95/2006 şi, implicit, prevederile sus-menţionate, niciun ministru al Sănătăţii nu şi-a pus semnătura pe vreun raport privind malpraxisul. Concluzia a venit după ce jurnaliştii digi24.ro au contactat Ministerul Sănătăţii, condus până de curând de Patriciu Achimaş-Cadariu, şi toţi miniştrii din perioada 2007-2015 (fără interimari).

Solicitarea transmisă MS a fost simplă: "Vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie rapoartele anuale naţionale asupra malpraxisului medical prezentate de Ministerul Sănătăţii, în intervalul 2007-2015, Parlamentului, Guvernului şi opiniei publice".

Ministerul Sănătăţii nu ne-a răspuns timp de peste o lună, deşi, în teorie, sarcina ar fi fost una uşoară. Dacă acele rapoarte ar fi existat, Biroul de presă al ministerului n-ar fi avut de făcut decât să le ia dintr-un folder şi să ni le trimită pe e-mail.

Mai departe, şase dintre miniştrii Sănătăţii din perioada 2007-2015 nu au putut confirma elaborarea rapoartelor anuale naţionale privind malpraxisului medical. Unii au spus clar că nu s-a făcut aşa ceva, alţii, că nu-şi aduc aminte.

Nicolăescu: "Nu am prezentat raportul", "nu au fost semnalate asemenea cazuri"

Eugen Nicolăescu (PNL) a condus Ministerul Sănătăţii de două ori: august 2005 - decembrie 2008, respectiv decembrie 2012 - februarie 2014. El a jucat un rol major în configurarea legislaţiei privind malpraxisul medical în România, iar cele două mandate ale sale acoperă, practic, aproape o treime din intervalul pentru care ar fi trebuit întocmite rapoartele anuale pe malpraxis.

Nicolăescu recunoaşte însă că, atât timp cât a fost ministru, asemenea documente nu au fost elaborate. Implicit, că Legea sănătăţii nu a fost respectată tocmai de minister.

"Nu (am prezentat un asemenea raport) pentru că nu au fost semnalate asemenea cazuri şi, în consecinţă, nu avea ce să fie prezentat. Dacă nu ai informaţii, nu ai ce să prezinţi", conchide domnia sa. "Vă aduc aminte că cea mai mare parte a acestor cazuri erau trimise către Colegiul Medicilor din România, singurul în măsură să spună dacă acolo e sau nu e malpraxis, iar Colegiul Medicilor nu a transmis niciodată niciun raport, nicio informare în acest sens", se disculpă Nicolăescu.

În replică, preşedintele Colegiului Medicilor, doctorul Gheorghe Borcean, respinge afirmaţia lui Nicolăescu. "Sunt două activităţi distincte. Colegiul Medicilor face judecata pe care o veţi vedea în raportul anual al Adunării Generale şi în raportul Comisiei de disciplină, care spune: au fost atâtea sute de speţe, s-au dat avertismente, atâtea mustrări, atâtea ridicări de liberă practică. Aceste date nu merg nicăieri, ţin de jurisdicţia profesională. Noi le facem publice în Adunarea Generală, nu le dau nimănui", explică Borcean.

Pentru a spori şi mai mult confuzia, Eugen Nicolăescu invocă drept motiv pentru neîntocmirea raportului şi neprimirea informaţiilor de la "consiliu": "Ministerul nu a primit aşa ceva, că dacă ar fi primit ar fi avut o bază. Dar neprimind nimic de la acel consiliu, n-a avut ce să informeze mai departe şi ne-am mulţumit toţi cu informaţiile care au circulat în mass-media. Acest consiliu, probabil, a considerat că nu are niciun fel de caz pe care să-şi poată întemeia o informare oficială".

Doar că legea nu vorbeşte de vreun "consiliu", ci doar de comisiile de la nivelul direcţiilor judeţene de sănătate.

Cseke Attila: "Pur şi simplu nu îmi aduc aminte"

Între cele două mandate ale lui Nicolăescu, Ministerul Sănătăţii a fost condus de Cseke Attila (decembrie 2009 - august 2011), Ladislau Ritli (august 2011 - aprilie 2012) şi Vasile Cepoi (mai 2012 - octombrie 2012).

* "M-aţi pus în dificultate, nu îmi aduc aminte, vă spun sincer", a fost prima reacţie a lui Cseke Attila (UDMR), la întrebările adresate de digi24.ro.

I-am spus domnului Cseke ceea ce am aflat de la omologul său, fostul ministru al Sănătăţii Eugen Nicolăescu. Anume că MS nu a întocmit vreun raport privind malpraxisul în cele două mandate Nicolăescu şi că nici din teritoriu nu ar fi ajuns la centru informaţiile necesare. "Probabil aceeaşi situaţie era şi pe timpul meu. Acuma, eu ştiu puţinele sau marile mele lupte pe problema malpraxisului, dar de un raport de genul acesta pur şi simplu nu îmi aduc aminte. Probabil este aceeaşi situaţie, că nu am primit", a explicat fostul ministru Cseke Attila.

* Contactat de digi24.ro, Vasile Cepoi (nu a fost membru de partid, propus ministru de PSD) a declarat, la rândul său, că în cele şase luni cât s-a aflat la cârma instituţiei nu a fost elaborat raportul anual privind malpraxisul. Iată şi explicaţia lui Vasile Cepoi: "Eu nu am fost (ministru) decât până în septembrie, nu am avut când să fac raport anual. Pentru anul anterior se depune în primul trimestru al anului în curs, până în luna martie, atunci era ministru doctorul Ritli. Eu de la Ritli am preluat mandatul".

* Fostul ministru Ladislau Ritli (UDMR), în schimb, nu ne-a putut comunica un răspuns clar: "Eu în general mi-am făcut sarcinile, dar în mod concret nu îmi aduc aminte".

Bănicioiu, zgârcit în explicaţii

Contactat de digi24.ro, Nicolae Bănicioiu (PSD, ministru în perioada martie 2014 - noiembrie 2015) a evitat să spună clar dacă, în mandatul său, instituţia a elaborat raportul anual privind malpraxisul medical în România. În schimb, a încercat să ducă discuţia pe mai familiarul teren al colaborării Guvern-Parlament.

Redăm, mai jos, discuţia cu fostul ministru social-democrat al Sănătăţii:

Digi24.ro: În perioada mandatului dumneavoastră de ministru, a depus Ministerul Sănătăţii la Parlament raportul anual naţional privind malpraxisul medical?

Nicolae Bănicioiu: Eu mergeam întotdeauna la Comisia de sănătate (din Parlament - n.r.) şi am fost prezent de mai multe ori, nu anual, în care am discutat despre toate problemele din sistem.

Digi24.ro: Dar, era depus acest raport? Legea prevede că Ministerul Sănătăţii primeşte din teritoriu date şi întocmeşte un raport pe care îl înaintează mai departe la Parlament. Aceasta este întrebarea.

Nicolae Bănicioiu: Eu v-am spus că eu am mers acolo de câte ori m-au chemat.

Digi24.ro: Eu am înţeles, dar...

Nicolae Bănicioiu: Mulţumesc!

Arafat: "Nu am auzit vreodată în minister de aşa ceva"

La cârma Ministerului Sănătăţii s-au aflat şi Ion Bazac (PSD, decembrie 2008 - octombrie 2009) şi Raed Arafat (noiembrie - decembrie 2012).

Pe Bazac l-am contactat prin consilier, dar până la publicarea acestui material nu ne-a trimis un punct de vedere.

Raed Arafat, în schimb, a fost tranşant: "Eu nu cred că vreodată s-a făcut raportul. (...) Nu era problema mea să urmăresc, dar nu am auzit vreodată în minister de aşa ceva, aşa că nu ştiu dacă vreun ministru a făcut (raportul anual naţional privind malpraxisul - n.r.) vreodată".

"Afacerea Medicamentul" - alt exemplu de încălcare flagrantă a Legii sănătăţii

În campania "Afacerea Medicamentul. Drumul banilor", digi24.ro a dezvăluit, pe parcursul mai multor episoade, cum Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii este ignorată de mii de medici, fără ca Ministerul Sănătăţii însuşi să se arate deranjat de acest lucru.

De exemplu, alin. 1 lit. a) al art. 389 spune că „exercitarea profesiei de medic este incompatibilă cu calitatea de angajat sau colaborator al unităților de producție ori de distribuție de produse farmaceutice sau materiale sanitare”. În continuare, același articol prevede că „pe timpul stării de incompatibilitate se suspendă dreptul de exercitare a profesiei” și că medicul este obligat să anunțe colegiul al cărui membru este în termen de 10 zile de la apariția situației de incompatibilitate.

Cu toate acestea, mii de medici au ignorat prevederile în vigoare şi au continuat să accepte bani de la companiile de medicamente. Listele cu prestaţiile în beneficiul firmelor farma şi cu sumele primite, în 2014, de medici, unităţile medicale şi asociaţiile profesionale din domeniul sănătăţii pot fi consultate pe site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a dispozitivelor Medicale.

În ciuda celor semnalate de digi24.ro la vremea respectivă, recent demisionarul ministru al Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, a refuzat să ne acorde un interviu pe marginea subiectului, arătând că nu este el "cel în măsură să emită opinii în acest sens".