Copilărie cu palma | Tribunalul pentru minori şi familie, un proiect abandonat

Data actualizării: Data publicării:
jude

„Fetița de 12 ani, care timp de 9 ani a crescut în 3 familii de asistență maternală. Vă dați seama ce instabilitate produce trecerea unui copil de la un asistent maternal la altul? Își pierdea vederea de la o zi la alta, avea nevoie de îngrijiri speciale”, spune Azota Popescu, preşedintele Asociaţiei "Catharsis" Braşov.

Este povestea Rodicăi, o fată de 16 ani. Până în urmă cu doi ani, viaţa sa a fost un chin. A fost abandonată la naştere şi a crescut într-un centru de plasament din Braşov. S-a născut cu probleme la ochi şi boala a avansat atât de mult încât fata îşi putea pierde vederea complet. Nu avea nicio şansă să se facă bine dacă nu intervenea o Asociaţie din Braşov care a făcut apel la Tribunalul pentru minori şi familie.

După ce au reuşit să câştige în instanţă dreptul ca adolescenta să poate fi adoptată, reprezentanţii Asociaţiei au mers cu ea la o clinică specializată din Italia. Acolo, fata a scăpat de probleme şi a fost adoptată chiar de doctorul care a tratat-o.

Eu am cerut-o în plasament la mine. Procurorii de caz, la ambele cazuri, ne-au ajutat, au făcut chiar ei înșiși recurs. În acest moment se află într-o familie de plasament familal pe teritoriul italian”, adaugă Azota Popescu.

George, un băiat tot de 16 ani, este un alt caz fericit rezolvat de Tribunalul pentru minori şi familie din Braşov. A fost abandonat de mama lui în maternitate, iar în certificatul de naştere nu apare numele tatălui. Mama, diagnosticată cu probleme psihice, a fost internată într-un spital de specialitate. Aşa a ajuns copilul într-un centru de plasament, iar la cinci ani, Tribunalul l-a dat în grija unui asistent maternal.

Este un copil frumos, minunat, cu multe probleme, încapățânat, dar drăgălaș”, spune Ana Beţa, asistent maternal.

Acestea sunt doar două cazuri din cele peste 8.000 rezolvate de Tribunalul pentru minori şi familie din Braşov.

Înfiinţat în 2004, este singura instituţie de acest gen din ţară. Guvernul României s-a angajat atunci în faţa forurilor europene să înfiinţeze astfel de instanţe specializate în toate judeţele.

Însă, în 2007, statul a abandonat ideea din lipsă de bani şi oameni. Aşa că minorii abuzaţi sau neglijaţi sunt judecaţi acum de complete nespecializate şi sunt triaţi pe holuri pline de deţinuţi.

Este instanță de control judiciar dar și de fond. În fond sunt judecate măsuri de protecție specială privind copiii și adopțiile, iar în materia penală sunt judecate infracțiuni pe competența tribunalelor, deci infracțiuni mai grave”, spune Alina Pădurariu, președintele Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov.

A fost nevoie de 15 ani pentru ca țara noastră să respecte, parțial, ceea ce și-a asumat în 1989, în fața Adunării Generale a Națiunilor Unite. Atunci am fost printre cei 200 de semnatari ai Convenţiei ONU cu privire la Drepturile Copilului. Dreptul la viaţă, la un nume, la educaţie, protecţie împotriva abuzurilor sau pur şi simplu dreptul la joacă. Aceste drepturi fundamentale sunt, însă, un lux în multe zone ale României.

La nivelul anului 2015 am avut în jur de 250 de cauze în care am dispus plasamentul copiilor,. Plasamentul se impune atunci când copiii sunt lipsiți de ocrotire părintească fie din cauza abuzurilor, fie neglijenței”, spune Izabela Ilie, purtătorul de cuvânt al Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov.

În România sunt 10.200 de copii, victime ale părinţilor, iar cifrele sunt în creştere.

Ele cresc procentual cu cinci-zece procente în fiecare an, deci toate cazurile. Dar alarma avem la abuzul sexual anul acesta, deci acolo a crescut vertiginos”, spune Daniela Luca, director adjunct DGASPC Braşov.

Aceşti copii ar putea fi salvaţi mult mai repede cu ajutorul instanţelor specializate în astfel de cauze. Cel mult în două luni şi nu în câţiva ani cum se întâmplă în cazul dosarelor de la instanţele generale.

La Tribunalul pentru minori şi familie, analiza şi citarea părţilor durează o lună, termenele proceselor sunt foarte scurte, iar pronunțările vin şi în două zile.

În procesele de natură penală, copiii nu sunt puși față în față cu agresorii, ci sunt ținuți într-o cameră separată, în prezenţa unui psiholog care poate interveni direct.

„Pentru siguranța copilului-victimă, acesta este audiat fără a fi nevoit să fie prezent în sala de judecată, prin intermediul unui sistem audio-video”, relatează Ruxandra Morar, reporter Digi24.

Slavă Domnului că este un tribunal specializat pentru că au fost cauze cu minori judecate în instanțe care nu aveau legătură și cu complete care nu aveau specializări și nu știau foarte bine și s-a simțit chestia asta pentru că există un pericol de reabuzare secundară”, explică Adrian Badea, psiholog DGASPC Braşov.

Mai mult, toți judecătorii respectă recomandările din Convenţia ONU şi iau în calcul impactul emoțional pe care procesele le au asupra fiecărui copil. Părerile minorilor sunt luate în considerare, iar copiii sunt ascultaţi în orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește.

Drepturile fundamentale ale copilului

- dreptul la viaţă;

- dreptul la un nume şi o naţionalitate;

- dreptul la educaţie;

- dreptul de a-şi exprima liber ideile;

- dreptul la îngrijire medicală;

- dreptul de a fi protejat împotriva oricărei forme de violenţă, abuz sau neglijenţă;

- dreptul la joacă şi timp liber.

Recomandările ONU pentru tratamentul minorilor: „În orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani dacă autoritatea competentă apreciază că audierea lui este necesară pentru soluţionarea cauzei.”


Copilărie cu palma

Neglijaţi. Înfometaţi. Bolnavi. Umiliţi. Bătuţi. Exploataţi. Sunt 10.200 de copii abuzaţi în familie în România. Alte 4.600 de sesizări sunt în curs de verificare.

Din cauza părinţilor care le puneau în pericol viaţa şi sănătatea, 2.200 de copii au fost scoşi de urgenţă din familie. Pentru ei nu iese nimeni în stradă, nu se fac mitinguri, nu se trimit scrisori de protest autorităţilor naţionale şi europene. Şi aceşti copii au dreptul la o viaţă normală, la îngrijire, la jucării şi educaţie. Lucruri de care suntem cu toţii răspunzători. Este apelul lansat de Digi24 prin campania intitulată Copilărie cu palma. Ca să nu mai existe palme date copilăriei.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri