Sari la conținut

Povestea bisericii asamblate precum un puzzle

Mergem acum până în satul hunedorean Tisa, unde aflăm istoria singurei biserici ortodoxe de aici. A fost adusă în preajma anului 1780, din judeţul Arad. A trecut graniţa dintre judeţe cu pluta pe Mureş. pe bucăţi. Odată ajunsă la destinaţie, a fost asamblată bucată cu bucată, exact ca într-un puzzle. Poveştile nu se opresc aici. Pe bolta interioară este o pictură unică în țară.

Tisa. Judeţul Hunedoara. Un sat aşezat la o aruncătură de băţ de Deva. De cum păşeşti pe uliţele sale intri nemijlocit în anii dulci ai copilăriei. La fiecare pas dai de localnici primitori şi calzi, gata să-ţi povestească legendele aşezării. Toate poveştile se învârt însă în jurul bisericii din lemn. Domnul Iosif are 90 de ani şi şi-a petrecut întreaga viaţă în apropierea lăcaşului sfânt. Zi de zi, fără nicio excepţie, trage clopotul şi bate toacă. Ne dezvăluie cu răbdare povestea bisericii.

Iosif Nistor: „Bătrânii spuneau că ar fi adus-o pe plută, pe Mureș. Greu a fost, foarte greu a fost, da, au tras la ham, cum ziceau din bătrâni”.

Se întâmpla acum mai bine de 230 de ani. Biserica aparţinea unei comunităţi din judeţul Arad. Devenise neîncăpătoare pentru oamenii de acolo aşa că au vândut-o sătenilor din Tisa. Greul abia acum începea: construcţia din lemn a fost demontată, urcată pe plute şi transportată pe apă cale de 70 de kilometri, contra curentului râului Mureş.

Amprenta trecerii secolelor e vizibilă pe pereţii bisericii. Chiar şi-aşa se pot încă vedea icoanele originale. Mândria enoriaşilor e alta: e unica biserică unde există o pictură care înfăţişează execuţia brutală a lui Horea.

Florin Dobrei, preot: „Pe bolta naosului acestei biserici este redată scena martirizării unui sfânt mucenic din primele secole creștine, prin tragere pe roată, evident așadar, o reflexie a evenimentelor petrecute cu un deceniu înainte, moartea, tot mucenicească, de ce nu, a lui Horea și Cloșca”.

Poveştile din jurul bisericii nu se opresc aici.

La începutului secolului trecut, biserica avea două clopote. În timpul Primului Război Mondial, comunitatea l-a donat armatei pe cel mai mare dintre ele, pentru ca militarii să facă din el muniție de război.

În tot județul Hunedoara sunt 120 de biserici de lemn. Cea din Tisa face parte din categoria monumentelor istorice de clasă A.

Gabriel Miricescu, purtător de cuvânt la Episcopia Devei: „57 dintre aceste edificii sunt înscrise pe lista monumentelor istorice, ele fiind considerate de o valoare deosebită, unele dintre ele de clasă A, adică de importanță națională”.

Tocmai pentru că vorbim de un lăcaş de importanţă naţională, autorităţile au grijă ca poveştile să nu dispară. În 2004, au accesat fonduri de la Banca Mondială şi au recondiţionat biserica.