Sari la conținut
News Alert

Din|interior. Clima, subiectul fierbinte al zilei de mâine

Ghețarii se topesc în ritm alert. Metropole ca New York, Tokyo, Rio de Janeiro sunt înghițite de ocean, în timp ce în alte țări resursele de apă sunt aproape epuizate. Încep războaie pentru controlul resurselor vitale. Sute de milioane de oameni migrează pentru a supraviețui. Incendiile distrug ce-a mai rămas din păduri și zeci de mii de specii sunt pe cale de dispariție. Printre ele, omul. Acestea sunt, deocamdată, doar frânturi ale celui mai pesimist scenariu înaintat de oamenii de știința pentru un viitor nu chiar atât de îndepărtat: generația copiilor și a nepoților noștri.

Pe de altă parte, nici prezentul nu pare rupt din rai. 2015 a fost cel mai călduros an înregistrat vreodată. Numai în India și Pakistan valurile de caldură fără precedent au luat mii de vieți. California a fost lovită de cea mai cumplită secetă din ultimul mileniu, iar în Oceanul Pacific are loc unul dintre cele mai intense fenomene „El Nino" de când se efectuează măsurători. Acum zece ani, cercetătorii nu se puteau pune de acord dacă planeta se încălzește sau se răcește. Astăzi, dovezile incontestabile i-au convins până și pe cei mai sceptici ca "încălzirea globală" nu mai este doar terenul de joacă al ecologiștilor.

Roxana Bojariu, climatolog Agenția Națională de Meteorologie: „Toate aceste observații vin să aducă informații ca într-un puzzle și piesele puzzleului nu pot fi îmbinate altfel decât cu această imagine a încălzirii globale, oricât ai încerca.”

Paris, orașul îndrăgostiților de mediu

Barack Obama: „Acest secol va fi mai dramatic decât orice am trăit până acum.”

Anglea Merkel: „E o chestiune de umanitate și mai mult decât atât, e un lucru de care depinde viitorul umanității.”

La sfârşitul anului trecut, lideri din toate statele lumii s-au reunit la Paris pentru cea de-a douăzeci și una Conferință a Părților. A fost probabil cea mai importantă întâlnire din istoria recentă a lumii, cu un singur subiect pe agendă: schimbările climatice. De la Barack Obama și Vladimir Putin, până la președinții insulelor Vanuatu sau Noua Caledonie, toţi politicienii au părut să înțeleagă miza. Acordul negociat la Paris este poate ultima șansă a civilizației umane, așa cum o știm noi. România a fost reprezentată de ministrul Mediului, Cristiana Pașca Palmer. Mai mult decât atât, ministrul român a fost vocea Uniunii Europene în negocierile cu celelalte state ale lumii.

Cristiana Pașca Palmer, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: „Atmosfera a fost extraordinară şi foarte entuziastă într-un fel. Am participiat efectiv în negocieri nopţi în şir până la şapte dimineaţa şi a fost o reuşită istorică, cum s-a spus.”

Pentru prima dată în istorie, negocierile au fost finalizate cu succes. Toate cele 195 de state ale lumii, inclusiv Statele Unite ale Americii și China, cei mai mari poluatori la nivel global, au fost de acord cu scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră. Practic, fiecare stat trebuie să adopte măsuri care, împreună, să păstreze tendința de încălzire globală sub două grade celsius față de perioada pre-industrială.

Cristiana Pașca Palmer: „Am simţit că pentru prima dată comunitatea globală a reuşit să se pună de acord asupra unui subiect care practic ne priveşte pe toţi. Schimbările climatice nu cunosc graniţe, ne vor afecta mai tare pe unii decât pe alţii, dar în mod real toţi vom fi foarte afectaţi.”

O schimbare unică în istorie

În prezent, conform ultimelor date furnizate de departamentul pentru climă al NASA, temperatura medie la nivel planetar a crescut cu aproape un grad față de anul 1890. Cele mai pesimiste scenarii arată că, dacă emisiile poluante nu vor scădea, temperaturile medii riscă să crească cu până la patru grade celsius în următoarele secole. Consecințele unei astfel de modificări ar putea duce la un dezastru.

Roxana Bojariu, climatolog Agenția Națională de Meteorologie: „Dacă faci referință la nivel global e foarte mult pentru că, gândiți-vă, între un maxim glaciar și o perioadă interglaciară, diferența temperaturii medii globale este de câteva grade. Patru, cinci grade, vă dați seama. Între aceste perioade de obicei ai zeci și sute de mii de ani diferență. Ori noi practic în 200 și ceva de ani am ajuns aproape la un grad.”

Roxana Bojariu este unul dintre cei mai respectați climatologi din România și face parte din Grupul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice, care a câștigat în 2007 Premiul Nobel pentru pace.

Roxana Bojariu, climatolog Agenția Națională de Meteorologie: „Factorul principal în această schimbare climatică a devenit omul, acest ucenic - vrăjitor, necontrolat, a reuşit să îşi pună amprenta pe sistemul climatic, şi lucrul acesta l-a facut prin emisia necontrolată de gaze cu efect de seră.”

Rapoartele NASA arată că nivelul de dioxid de carbon a ajuns la cel mai mare nivel din ultimii 650.000 de ani. Iar cea mai accentuată creștere a avut loc în ultimul deceniu.

Roxana Bojariu, climatolog Agenția Națională de Meteorologie: „Ar trebui să fim îngrijorați pentru că schimbarea actuală are o dinamică extraordinar de rapidă. Dacă celelalte schimbări climatice aveau scări de timp de la 100.000 chiar la milioane de ani, acum practic în 200 și ceva de ani avem o creștere a concentrației de CO2 cu peste 40% fața de nivelul preindustrial.”

Dioxidul de carbon sau, după formula sa chimică, CO2. Este principalul gaz cu efect de seră regăsit în atmosfera terestră. Într-o concentrație normală, are un rol benefic, deoarece stochează o parte din energia solară şi creează astfel condiţiile pentru dezvoltarea vieţii pe pământ. Într-o concentrație mai mare, păstrează din ce în ce mai multă caldură în interiorul sistemului. Acest lucru duce la încălzirea oceanelor, la dezechilibre atmosferice majore și la amplificarea efectului de seră. Dioxidul de carbon este produs în mare parte prin arderea combustibililor fosili: cărbune, petrol și gaze naturale.

Roxana Bojariu, climatolog: „Și în 200 și ceva de ani noi am ars combustibili fosili care au fost generați de natură în sute de milioane de ani. Vă dați seama cum am ieșit din scara geologică?”

Cărbunii încălzesc planeta

În România, sectorul energetic a devenit principalul emiţător de gaze cu efect de seră. Acum, aproximativ 56% din dioxidul de carbon emis în țara noastră este produs de termocentralele pe bază de cărbuni, păcură sau gaze naturale. O echipă Digi24 a filmat la complexul energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbuni din România.

Ion Pisc, director sucursala ROVINARI: „Sunt cele mai mari grupuri clasice termo din industria producătoare de energie a României.”

Cărbunele este în momentul de față cea mai ieftină sursă de energie convențională, dar și cea mai poluantă. În ciuda investițiilor de sute de milioane de dolari care s-au făcut în ultimii ani pentru a scădea cantitatea de noxe, la Turceni, Rovinari, Ișalnița și Craiova, zeci de milioane de tone de dioxid de carbon sunt emise în fiecare an. Asta pentru că instalațiile moderne de purificare captează doar sulful și azotul rezultat în urma arderii, nu și carbonul.

Un simplu calcul arată că, într-un singur an, doar centrala de la Rovinari arde aproximativ șase milioane de tone de lignit. Ceea ce înseamnă că în atmosferă se degajă o cantitate de CO2 echivalentă cu cea eliberată de un milion de mașini care înconjoară Terra pe la ecuator.

Ionel Ilie, director Direcția Oferte Vânzare CE Oltenia: „Nu pot să nu fiu subiectiv pentru că eu lucrez în domeniul ăsta de 34 de ani şi trebuie să-mi apăr meseria, nu? Dar în acelaşi timp înţeleg că şi eu am copii şi aştept nepoţi, şi eu vreau ca în continuare să aibă resurse să trăiască bine, să aibă un mediu sănătos, să nu fie poluat.”

Ar putea fi rezolvată problema dioxidului de carbon?

Ionel Ilie, director Direcția Oferte Vânzare CE Oltenia: „CO2-ul nu poate fi redus decât prin reducerea consumului de combustibil. Înca nu s-a inventat o metodă de a capta CO2 din aer, pentru că el este ca și sifonul, se amestecă cu apa după care se degajă din nou în atmosferă.”

În lunile de iarnă, aproximativ o treime din necesarul de curent electric este asigurat de centralele pe lignit. Dacă s-ar închide, independența energetică a României ar fi compromisă.

Ionel Ilie, director Direcția Oferte Vânzare CE Oltenia: „De unde să vină energia asta? De unde? Când astăzi, de exemplu, noi am dat energie în Ungaria, dăm energie către Turcia prin Bulgaria, dăm catre Serbia. De unde să vină această energie?”

Energia produsă prin tehnologii verzi, panouri solare, parcuri eoliene sau hidrocentrale, asigură maximum un sfert din consumul intern. Asta în condițiile în care România are un mix energetic peste media europeană. Țintele stabilite la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2020 cer ca energia verde să aibă o pondere de 20% din totalul consumat, iar la noi în țară s-a ajuns deja la 24%. Doar că, în perioade de secetă prelungită, în lipsa soarelui sau a vântului, cărbunele este singurul care poate suplini cererea din piață.

Ionel Ilie, director Direcția Oferte Vânzare CE Oltenia: „Cu siguranţă dacă desfiinţăm termocentralele astăzi, nu vom mai avea ziua de mâine. Nu veţi mai avea traiul de astăzi, mâine.”

Deși rezultatele financiare estimate pentru anul 2015 sunt dezastruoase, cu o pierdere de aproape un miliard de lei, la Rovinari există planuri pentru construcția unui nou grup energetic în colaborare cu un consorțiu din China. În ciuda faptului că organizațiile pentru protecția mediului sunt din ce în ce mai vocale împotriva folosirii combustibililor fosili în energie.

Ioana Ciută, Bankwatch România: „Suntem înverșunați ca organizație de protecția mediului pe producția de energie pe bază de carbune în anul în care lumea întreagă a ajuns la concluzia că încălzirea globală nu mai e deloc nesigură, e o certitudine, efectele sunt vizibile deja. Sigur, nici noi, nici o altă organizație din lume nu spune că această trecere ar trebui să aibă loc peste noapte. Vorbim de un orizont de timp până in 2050.”

Ioana Ciută coordonează campaniile în domeniul energiei ale ONG-ului Bankwatch. De câțiva ani urmărește atent situația din zona Olteniei, care nu se limitează doar la efectele schimbărilor climatice.

Ioana Ciută, Bankwatch România: „Un studiu din 2013 al Alianței pentru Sănătate și Mediu din Europa a arătat că pentru România, în fiecare an se înregistrează peste 8.000 de decese premature din cauza expunerilor la emisiile din termocentralele pe lignit.”

Chiar dacă s-ar găsi soluții pentru a renunța de tot la cărbune, rămâne problema celor peste 15.000 de oameni care lucrează în minierit. O problemă pe care România trebuie, dar nu este încă în stare să o gestioneze.

Ioana Ciută, Bankwatch România: „Cred ca o să sune cinic ce spun, 15.000 de oameni care lucrează într-un sector, dar dacă ne uităm la nivel global, impactul acestor schimbări climatice se răsfrânge asupra milioane chiar miliarde de oameni. Există soluții, s-au închis mine și în trecut, s-au dezvoltat noi tehnologii înlocuindu-le pe cele vechi, important e să existe o strategie în acest sens, ceea ce lipsește la nivel național.”

În lipsa unor soluţii viabile atât pentru sectorul energetic, cât şi pentru oamenii care lucrează aici, zilele centralelor pe bază de cărbuni nu par să apună prea curând.

Românul nu mai e frate cu codrul

Un aliat natural împotriva dioxidului de carbon în exces este vegetaţia. Un hectar de pădure de conifere absoarbe 50 de tone de CO2 într-un singur an. Spre exemplu, pentru a echilibra efectele centralei de la Rovinari, ar fi nevoie de aproximativ 116.000 de hectare împădurite. Doar că, în România, situația pădurilor este atât de gravă încât în ianuarie 2016 a fost promulgată o lege prin care defrişările ilegale au devenit un atentat la siguranţa naţională. Asta deoarece, anual, 25.000 de hectare de pădure sunt rase de pe fața pământului. O echipă Digi24 a fost împreună cu ministrul Mediului în Parcul Național Piatra Craiului, o zonă în care 2.000 de hectare de pădure au fost defrișate ilegal.

Cristina Palmer, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: „Ce se întâmplă cu pădurile în România este o situație pe care o văd în clipa de față destul de gravă, și ca atare măsurile pe care le vom lua anul acesta, în care pădurile sunt una din prioritățile mele, e să continuăm, sau să întărim foarte mult partea de reglementare și de control.”

Una dintre primele măsuri care vor fi implementate anul acesta se referă la sporirea atribuțiilor de control ale Gărzilor Forestiere.

Cristiana Pașca Palmer, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: „În ministerul Mediului în clipa de față, ce am găsit, este că nu există o direcție de control pe partea de păduri, de regim silvic, dar mi se pare foarte important ca cel puțin departamentul de păduri să aibă un directorat general strict pe partea de control. Și atunci toate aceste gărzi forestiere vor raporta aici, și se va putea asigura și coordonarea și controlul dânșilor dacă își respectă atribuțiile de serviciu.”

Doru Mitrana este directorul asociației Mai Mult Verde, o organizație care are drept scop protejarea pădurilor, plantarea de puieți în zonele defrișate și educația ecologică.

Doru Mitrana, director Mai Mult Verde : „Daca România avea în 1990 cam o treime din suprafața țării era acoperită de păduri, acum vorbim de mai puțin de un sfert. Toată această suprafață a fost pierdută în ultimii zece ani.”

Una dintre primele păduri plantate de membrii asociației se află la periferia Ploieștiului.

Doru Mitrana, director Mai Mult Verde: „A fost plantată în 2009, sunt zece hectare de pădure. Zona a fost aleasă din două motive. O dată pentru a contribui la o barieră verde în jurul orașului Ploiești, cu rol pe de o parte de îmbunătățirea calității aerului, viciat de rafinăriile din zonă, pe de altă parte de folosire într-un mod util a terenului respectiv.”

O schimbare, deocamdată, reversibilă

Totuși, există lucruri pe care fiecare dintre noi le-am putea face pentru ca generațiile următoare să poată locui în continuare pe Terra. Scăderea risipei ar fi primul pas. Un raport al WWF arată că mâncarea aruncată în fiecare an este produsă pe o suprafață de teren cât China, Kazahstan și Mongolia la un loc. În România, unul din cinci pachete alimentare este aruncat fără ca vreodată să fie desfăcut. În medie, un român aruncă 100 de kilograme de mâncare pe an. Trăim ca și când am avea la dispoziție o planetă și jumătate.

Doru Mitrana, director Mai Mult Verde: „De exemplu, foarte multă din energia pe care o folosim e de fapt energie risipită. Nu cred că este foarte greu pentru cineva, de exemplu, dupa ce și-a încărcat telefonul, să scoată încarcătorul din priză. În măsura în care el ramâne în priză, consumă în continuare. Poziția de stand-by a televizorului sau a calculatorului consumă în continuare cam 80% din energia pe care ar consuma-o dacă ar fi pornit. Sunt lucruri pe care le considerăm firești, fac parte din confortul nostru zilnic, dar dacă vrem să atingem țintele alea mari, globale și ambițioase, trebuie să facem schimbări.”

O astfel de schimbare a făcut și Gabriel Decu, director de operațiuni la cea mai mare firmă de distribuție din România. La începutul anului 2015 a decis ca întreaga flotă de 450 de turisme a companiei să fie schimbată în decurs de trei ani cu autovehicule hibrid.

Gabriel Decu, director de operațiuni firmă de distribuție: „Am ales ținând cont în primul rând de cât sperăm să fie de fiabile, cât sperăm să ne ajute să ne facem treaba. Am ales în funcție de cât sperăm să ne ajute să economisim, să consumăm mai puțin, să ne coste mai puțin și nu în ultimul rând am ales și gândindu-ne la viitor, pentru că noi credem că tehnologia asta va fi dominantă nu în foarte mult timp.”

Jumătate de milion de euro în plus costă o asemenea investiție, dar impactul redus pe care noile tehnologii îl au asupra mediului fac din mașinile hibrid o soluție viabilă. Într-un singur an, sunt economisiți 160.000 de litri de combustibil.

Gabriel Decu, director de operațiuni firmă de distribuție: „Din datele pe care le prezintă producătorii, o mașină de genul ăsta față de echivalentul ei cu motor diesel, așa cum foloseam pâna acum, are emisii reduse cu peste 30%. Deci una peste alta, înmulțind asta cu 450 de mașini credem că impactul este semnificativ.”

Pământul, o moștenire toxică

Felul în care va arăta Pământul în viitor, depinde foarte mult de modul în care ne vom gestiona resursele.

Doru Mitrana, director Mai Mult Verde: „Am încredere în umanitate, să-i spun așa, și poate în spiritul ei de conservare și supraviețuire.”

Roxana Bojariu, climatolog: „Schimbarea climei și adaptarea nu trebuie să ne forțeze să ne ducem înapoi în peșteri. Nu. Va trebui să trăim chiar cu o calitate mai bună în condițiile schimbate.”

Bătaia de aripi a unui fluture astăzi, poate produce mâine un uragan în cealaltă parte a lumii. Acest concept se numeşte efectul fluturelui. Transpus în realitate ar putea însemna că şi cel mai mărunt gest al fiecăruia dintre noi contează. Fie doar că scoatem televizorul din priză sau călătorim mai mult cu tramvaiul, în detrimentul maşinii personale. Orice bătaie din aripi poate însemna enorm pentru felul în care va arăta planeta noastră peste 100 de ani.