DIN|INTERIOR. Dracula Park: ţeapă în numele lui Ţepeş

Data publicării:
dracula park captura

O pensiune în construcție și o pagină de Internet care nu funcționează. Doar atât a rămas din Dracula Park, un megaproiect de peste 30 de milioane de dolari, inițiat de Guvern, în anul 2001. Planul prevedea construcția celui mai spectaculos complex de agrement din România.

Peste 13.000 de români nu știu, nici astăzi, ce s-a întâmplat cu banii pe care i-au investit, în urmă cu 13 ani, în acțiuni la Dracula Park.

„Ei au luat banii și nu se știe unde sunt banii! Banii s-au mâncat, s-au terminat!”, spune Mihuț Raveca, investitor în Dracula Park.

„Nici dobândă, nici nimic, mă simt înșelată!”, spune Alina Ioana, investitor în Dracula Park.

Dracula Park ar fi trebuit să atragă, anual, peste un milion de turiști și să aducă încasări de peste 27 de milioane de dolari. Parcul de distracții nu a fost construit nici până astăzi din cauza scandalurilor politice și a intereselor imobiliare ce au dus la schimbarea repetată a amplasamentului, de la Sighișoara, la Snagov, și de la Brașov spre... nicăieri.

„Asta, am pățit, un Guvern ne-a dat terenul, alt Guvern a venit și ni l-a luat”, spune Sorin Marica, administrator Dracula Park.

Despre cei care și-au investit banii, Sorin Marica spune: „Ei au fost carne de tun, cum spuneam, au fost victime colaterale ale unei bătălii politice.”

Astăzi, ceea ce s-a dorit a fi cel mai spectaculos proiect turistic al României zace îngropat în sertare. De la bun început, Dracula Park a înghiţit peste 1,5 milioane de euro pentru studii de fezabilitate care nu au folosit la nimic.

„Din păcate, dintr-un proiect care ar fi putut să fie transformat într-o investiție care să atragă turiști în România, lucrurile au degenerat. S-a tranformat într-o înșelătorie de atragere, de aspirare a banilor cetâțenilor, într-o mega afacere care nu avea sorți de izbândă”, spune Nicolae Vlad Popa, senator PNL.

„Nu a fost o înşelătorie, nu a fugit nimeni cu banii, nu a băgat nimeni banii în buzunarul cuiva, da? A fost o investiție care, din păcate, nu s-a realizat. Există un risc al unei investiții peste tot în lume. (...) Pierzi sau câștigi. Din păcate aici s-a pierdut. Deocamdată!”, spune Dan Matei Agathon, fost ministru al Turismului.

Afacerea Dracula Park a fost inițiată, în anul 2001, de Guvernul PSD condus de Adrian Năstase. Ideea construcției unui complex de agrement, după modelul Disneyland, i-a aparținut ministrului Turismului de la acea vreme, Dan Matei Agathon.

„A fost prima dată când România a fost în prime-time pe marile posturi de televiziune din lume, nu cu SIDA, cu orfelinate, cu ștergătorii de parbrize, cu prostituție”, spune el.

Proiectul a fost prezentat cu mare fast la marile târguri internaționale de turism de la Berlin și Viena.

„Am luat un coșciug de la un teatru din Berlin care scârția foarte frumos!”, spune Dan Matei Agathon.

Sincron, actor, interpret Dracula

„Sigur că era șocant! Au trecut pe lângă standul nostru, au văzut un sicriu! Au! Ce o fi cu ăsta? La un moment dat s-a deschis sicriul și a apărut Dracula!”, spune actorul Petre Moraru, care l-a a jucat rolul lui Dracula.

„Ieșea ăla și se ducea și le mușca pe nemțoaice de gât!”, spune Dan Matei Agathon.

Apreciat peste hotare, proiectul Dracula Park a fost însă criticat în țară, de preoți și de academicieni. Aceștia erau intrigați de faptul că imaginea voievodului Vlad Țepeș, considerat apărătorul creștinătății, era asociată cu cea a unui personaj demonic. Proiectul mai prevedea și construcția unui institut internațional unde urmau să fie organizate congrese cu teme inspirate din vampirologie.

„Noi ținem foarte mult la istoria noastră. În schimb, lăsăm să ne scape o industrie cum este industria Dracula, să aducă un profit de 3 miliarde de dolari în lume”, spune Dan Matei Agathon.

În ciuda protestelor din țară, Guvernul Năstase a hotărât să construiască parcul de distracții la Sighișoara. În această cetate medievală, în anul 1431, s-a născut Vlad Țepeș.

„Prin acel proiect puteam continua tradiția în Sighişoara, istoria și, sigur că da, locurile de muncă care ne interesau foarte tare”, spune Radu Moldovan, fost viceprimar al Sighişoarei.

În anul 2001, Primăria Sighișoara a pus la dispoziție, pentru construcția parcului, un teren de 120 de hectare, numit platoul Breite. Suma de 31,5 milioane de dolari necesară investiției urma să fie strânsă, de la populație și de la companii, prin vânzarea de acțiuni la Fondul pentru Dezvoltare Turistică Sighișoara, firma care administra proiectul. O altă sursă de finanțare era bugetul de stat.

„Am zis că dacă mă bag cu acțiunile Dracula Park, am zis că oi avea și eu noroc în viață. Mă retrag la pensie mai devreme, iau un ban nemuncit”, spune Florin Cincă, investitor Dracula Park.

Afacerea le-a inspirat încredere multor români, mai ales că printre primii cumpărători ai acțiunilor se numarau premierul Adrian Năstase și ministrul Dan Matei Agathon. În anul 2002, Fondul pentru Dezvoltare Turistică Sighișoara a adunat peste 3 milioane de dolari, de la peste 15.000 de acționari. Administratorul Fondului a fost numit Sorin Marica, consilierul ministrului Dan Matei Agahton.

„Imediat după închiderea ofertei publice s-au făcut niște plăți către contractori, furnizori pe care îi avea societatea de proiectare, de consultanță de promovare. Și, dacă nu mă înșel, valoarea totală a proiectului a fost de aproape un milion de euro”, spune Sorin Marica.

Deși Fondul plătise peste un milion de euro pe studii tehnice, proiectul avea să eșueze tocmai din cauza problemelor de amplasament. ONG-urile au acuzat faptul că Dracula Park urma să fie construit într-o zonă protejată prin lege, rezervația de stejari seculari de pe platoul Breite.

„În lege se spunea clar că e interzisă orice activitate umană care aduce un impact asupra rezervației!”, spune Alexandru Goța, președintele Fundației Sighișoara Durabilă.

„Stejarii ăia nu mă apucam eu să îi tai pe toți, că nu eram nebun. Deci erau și ei prevăzuți să intre cumva în atmosfera misterioasă care a fost necesară unui parc de tipul ăsta!”, spune Dan Matei Agathon.

Pe platoul Breite nu se putea construi nici din motive de securitate națională. Reporterii Din Interior au intrat în posesia unui raport al Curții de Conturi care arată că studiul de fezabilitate al proiectului Dracula Park nu a fost aprobat de Guvern.

„După aproape un an de muncă am avut surpriza, în 2003, ca Ministerul Apărării să ne dea aviz nefavorabil, motivul fiind prezența în zonă a unui depozit de armament”, spune Sorin Marica.

Sorin Marica, administratorul Fondului pentru Dezvoltare Turistică Sighișoara, susține că vina pentru blocarea proiectului aparține primăriei care nu a pus la dispoziție un teren adecvat.

Sincron Sorin Marica, administrator Dracula Park

„Când am întrebat pentru prima dată ce se va întâmpla cu acel depozit, cu acea unitate militară, ni s-a zis, da, noi o mutăm, dar ne costă 60 de miliarde! 40 să facem alt depozit cu planșe de beton, cu tot ce trebuie și 20 să mutăm obuzele și ce mai era pe acolo. Cine dădea acești bani? Nimeni!”, spune Sorin Marica.

Dincolo de problemele legate de amplasament, inițiativa a ridicat semne de întrebare și în ceea ce privește corectitudinea sa. Partidele din opoziție au susținut că planul de afaceri era plin de exagerări.

„Era vorba de câteva milioane de vizitatori care trebuiau să plătească în jur de 20, 25 de euro biletul. Lucrul acesta pentru un român a fost la vremea respectivă - și este la vremea aceasta – imposibil”, spune Nicolae Vlad Popa, senator PNL.

„Puteau să vină un milion de turiști pe an? Da, sigur, care era problema? Sighișoara avea posibilitatea să îi cazeze? În primul rând se putea caza foarte bine în Târgu Mureș. În al doilea rând proiectul, așa cum fusese conceput, însemna și un lanț de hoteluri”, spune Dan Matei Agathon.

ONG-urile au acuzat că Dracula Park era o amenințare și pentru Sighișoara, una dintre puținele cetăți medievale locuite din Europa. Pe lângă tiribombe, localuri, magazine și hoteluri, proiectul prevedea amplasarea unui atelier pentru ascuțirea dinților chiar în turnul cetății. Tot în cetate urma să fie construită o bază sportivă pentru menținerea în formă a vampirilor.

„Se intenționa să se construiască din cetate, din vârful cetății, o telegondolă până pe parcul de distracții. Era ridicol!”, spune Alexandru Goța, președintele Fundației Sighișoara Durabilă.

„Interesele turismului românesc nu erau o construcție kitschoasă, ci un parc care realmente să aducă turiști”, spune Nicolae Vlad Popa.

Fostul ministru al Turismului, Dan Matei Agahton, susține că ONG-urile nu aveau argumente serioase să conteste proiectul. În opinia sa, Dracula Park a fost victima ,,agenturilor străine”, a unor cercuri de interese străine care urmăreau ca România să nu devină o destinație turistică de succes.

„Erau o grămadă de ONG-uri care strângeau bani din Germania. (...) Și sub pretextul că vor să repare turnul cu ceas din cetate apăreau ba un han, ba o cârciumă, ba un hotelaș, ba mai știu eu ce. În momentul în care s-ar fi transformat într-un proiect industrial cum era Dracula Park, cu atâția și atâția turiști, toate acele mici afaceri și mici combinaţii pe care le făceau băieții ăia ar fi dispărut!”, spune Dan Matei Agathon.

Scandalul provocat de ONG-uri a făcut înconjurul lumii. Cele mai mari trusturi de presă au relatat că patrimoniul istoric al Sighișoarei era în pericol. Casa Regală a Marii Britanii a luat atitudine. Printre cei mai influenți contestatari a fost însuși prințul Charles.

„Charles era președintele de onoare al unei fundații Eminescu Trust. Fundația era condusă de văduva unui excepțional ministru de externe britanic și visa Sighișoara să rămână așa, un loc plin de tradiții și fără industria turismului. (...) Eu nu sunt adeptul să tranformăm România într-un uriaș parc natural ecologic în care să vină nobili britanici să se plimbe cu trăsurile și să admire cum se ară cu plugul de lemn!”, spune Dan Matei Agathon.

Din cauza scandalului creat, în anul 2003, Guvernul Năstase a mutat amplasamentul parcului la Snagov. Eșecul afacerii a adus prejudicii atât Fondului pentru Dezvoltare Turistică, firma care gestiona banii acționarilor, cât și primăriei locale. Peste 1200 de acționari, printre care bănci, corporații și SIF-uri, și-au retras banii investiți în acțiuni.

„S-a restituit aproape un milion de dolari celor care s-au retras”, spune Sorin Marica.

În urma eșecului afacerii de la Sighișoara, Fondul pentru Dezvoltare Turistică a pierdut, în decurs de un an, 2 din cele 3 milioane de dolari, cât avea în buget după momentul înființării. Un milion au reprezentat cheltuielile de proiectare şi celălalt milion, retragerea deponenţilor.

Primăria Sighișoara s-a retras din acționariat, iar Fondul și-a schimbat denumirea în Dracula Park S.A. Și statul român și-a luat partea leului din banii acționarilor. Curtea de Conturi a impus Fondului să restituie bugetului de stat suma de 34,4 milioane lei, bani rămași nefolosiți de la plata studiului de fezabilitate. Curtea de Conturi a calculat și despăgubiri de 18,7 milioane lei pentru neplata la timp a datoriei.

„Practic. Dracula Park a plătit taxe statului, din 2002 și până în prezent, nu vreau să fac o estimare, dar câteva milioane bune de euro!”, spune Sorin Marica.

„Țeapă” și-au luat și investitorii din domeniul imobiliar care au pariat că Sighișoara va deveni o destinație turistică de succes. Mutarea proiectului la Snagov i-a lăsat faliți. Astazi, orașul este plin de anunțuri de vânzare a proprietăților.

După ce a fost cheltuit un milion de dolari cu primul proiect, în anul 2004, Guvernul Năstase a comandat un al doilea, care urma să stabilească viitorul amplasament al parcului de distracții. Cercetarea a fost realizată de consultații britanici ai companiei Pricewaterhouse Coopers. Ei au propus construcția parcului la Snagov.

„Cu Price și cu celelalte costuri, în jur de 800.000 de dolari”, spune Sorin Marica.

Legenda spune că la mănăstirea Snagov a fost îngropat capul lui Vlad Țepeș. Dincolo de argumentele istorice, noul amplasament a prezentat avantaje de poziționare. Orașul se afla în vecinătatea Bucureștiului și a aeroportului internațional Henri Coandă.

„Cum am pronunțat cuvântul Snagov, prețurile terenurilor din zona Snagov s-au ridicat la 600 de dolari metrul, de la 6!”, spune Dan Matei Agahton.

Proiectul nu a avut însă sorți de izbândă din cauza intereselor imobiliare. În anul 2004, în baza unei hotărâri a Guvernului Năstase, Regia Autonomă a Protocolului de Stat, RA-APPS, a semnat un contract de asociere cu Dracula Park S.A. Regia a pus la dispoziție, pentru construcția parcului, un teren de 460 de hectare. Dracula Park S.A. a participat cu documentația tehnică și cu studiul de fezabilitate.

„Era acolo un hiprodom, era un teren de golf, era România în miniatură, era un Aqua Magic, erau trenulețe, vă dați seama, pe 460 de hectare, un cinema în aer liber, era o zonă de cazare, era un oraș acolo, practic se construia un oraș!”, spune Sorin Marica.

Terenul, cu o valoare estimată la aproape 200 de milioane de euro, făcea parte din ferma Vlăsia, fosta fermă de vaci a lui Nicolae Ceaușescu. Însă, de ani buni, această suprafață se afla în litigiu. Localnicii din Snagov își revendicau pământurile confiscate de regimul comunist la momentul construcției fermei. Ionel Paniș a fost consilier pe probleme de urbanism în cadrul Primăriei Snagov.

„Problema de la început a fost că aceste hotărâri de guvern erau întemeiate pe un fals evident. Și anume că aici erau de fapt terenurile oamenilor”, spune el.

Spre deosebire de varianta Dracula Park de la Sighișoara, în care municipalitatea era unul dintre acționarii principali, la Snagov, primăria a fost exclusă din afacere. Apostol Mușat era primarul Snagovului in acel moment.

„Când au început să ne ceară avize, noi ne-am mai deșteptat. Eram noi de la țară, dar ne-am mai deșteptat”, spune fostul primar.

Primăria Snagov a cerut 25% din acțiunile Dracula Park pentru ca localnicii să renunțe la litigii, însă a fost refuzată. În schimb, Guvernul Năstase a adoptat o nouă hotărâre prin care a înființat firma Parc Turistic și de Agrement Snagov. Societatea urma să administreze activitatea complexului de agrement constituit prin asocierea RA-APPS cu Dracula Park S.A. În consiliul de administrație al acestei firmei au fost numiți câțiva oameni de afaceri: Ion Stan, Bartolomeu Finiș, Dan Paul, Mihai Ancuța, Alexandru Popescu, dar și Fundația pentru Turism România.

Discuție reporter- Dan Matei Agahton:

Reporter: Cum se explică faptul că principalii acționari ai companiei de proiect, mă refer la Parcul Turistic și de Agrement Snagov S.A, erau apropiați ai PSD, prieteni de-ai dumneavoastră, ai domnului Adrian Năstase? Dan Matei Agahton : Da, companiile multinaționale care erau atunci și sunt și acum erau prieteni de-ai mei? Sau ai domnului Adrian Năstase? Nici vorbă! Acolo a intrat cine a dorit și cine a crezut în acel proiect.

Reporterii Din Interior l-au contactat telefonic pe omul de afaceri Bartolomeu Finiș, considerat a fi cel mai important membru al consiliului de admninistrație, pentru a-i solicita un punct de vedere despre afacerea de la Snagov. Finiș ne-a transmis, prin intermediul soției, că ne va contacta domnia sa.

Exclusă din proiect, Primăria Snagov a dat în judecată RA-APPS și i-a solicitat terenul fermei Vlăsia. Demersul urma să ducă, în cele din urmă, la blocarea proiectului.

„Am câștigat terenul! Dar și câștigând terenul, dacă ei veneau cu o ofertă, sigur că strângeam, luam oamenii care aveau drepturi, îi puneam cu acțiuni acolo și mergea înainte proiectul. Ce, care era problema? Schimbat proprietarul, în loc de RA-APPS puneam oamnii din comună!”, spune Apostol Mușat.

Guvernul Năstase a mai adoptat o hotărâre prin care investitorii de la Dracula Park beneficiau de facilitățile unui parc industrial, precum energie electrică ieftină. Un raport al Autorității de Control a Guvernului, din anul 2006, arată însă că demersul a fost ilegal. Documentul, intrat în posesia reporterilor Din Interior, a scos la iveală că de avantajele unui parc industrial puteau beneficia numai platformele industriale, nu și parcurile de distracții.

„De ce a fost ilegal? Că se încerca să creem o piață, să creștem o zonă care și acum e plină de ciulini?”, spune Sorin Marica.

Parlamentarii PNL Nicolae Vlad Popa și Eugen Nicolaescu au depus plângeri penale pe numele lui Adrian Năstase și Dan Matei Agathon pentru modul în care au gestionat afacerea. Procurorii DNA au dispus neînceperea urmăririi penale pe motiv că nu există indiciile unei infracțiuni.

„Nu m-a chemat nimeni la audieri. Doar mi s-a adus la cunoștiință că a fost o plângere penală făcută de doi distinși colegi”, spune Dan Matei Agathon.

Proiectul Dracula Park, blocat în timpul guvernului Năstase, avea să fie desființat în mandatul Guvernului Tăriceanu. În anul 2006, ministrul Cristian David a coordonat un control care a scos la iveală faptul că statul român nu a obținut niciun beneficiu în urma asocierii dintre RA-APPS și Dracula Park S.A. Guvernul PNL a adoptat o hotărâre prin care a anulat statutul de parc industrial și a decis rezilierea contractului dintre RA-APPS și Dracula Park S.A.

„Adevărata problemă, din punctul meu de vedere, este că niște băieți deștepți probabil au pus ochii pe acel teren. Când au văzut că prețurile explodează, eram în vârf de bulă imobiliară, s-au gândit că poate e mult mai interesant să faci altceva decât parc turisic care ar fi adus zeci de milioane de euro, de data asta României”, spune Dan Matei Agathon.

RA-APPS a semnat un nou contract de administrare al terenului cu o firmă despre care presa a relatat că în spatele ei s-ar fi aflat un om de afaceri apropiat al PNL, Răzvan Petrovici. Fostul primar al Snagovului, Apostol Mușat, susține că Petrovici l-a căutat, personal, pentru a discuta despre situația terenurilor din Snagov.

„Adică să îi dai unui om toată puterea asupra unui teren de 460 de hectare și să nu lași RA-APPS să judece, nu văd bine!”, spune fostul primar.

În replică, Răzvan Petrovici spune: „Țin să subliniez că Dracula Park este un proiect de care nu m-a legat niciun interes specific, în afara - cel mult - a unei firești curiozități pe care am împărtășit-o cu nenumărați oameni de afaceri sau cetățeni obișnuiți din aceasta țară”.

În urma dezvăluirilor din presă, RA-APPS a renunțat și la această afacere. În schimb, PNL a comandat un nou studiu de fezabilitate prin care a urmărit să mute Dracula Park în județul Brașov, județul de origine al senatorului PNL Nicolae Vlad Popa. Însă și această inițiativă a fost abandonată.

Firma Dracula Park S.A, cu peste 13.000 de acționari, a fost lăsată de izbeliște. Guvernul Tăriceanu nu a pus la dispoziție un alt teren pentru continuarea proiectului. Nici, PSD, ca partid de opoziție, nu a mai luptat pentru continuarea afacerii.

„Sigur că nu mă simt confortabil. Aș putea să spun de 1000 de ori că nu e vina mea, dar nu are importanță”, spune Dan Matei Agathon.

Reporterii Din Interior i-au solicitat un interviu fostului premier Călin Popescu Tăriceanu. Președintele Senatului ne-a transmis, prin intermediul consilierei sale, că nu își amintește detalii despre Dracula Park.

Eșecul afacerii de la Snagov nu a rămas fără urmări. Studiul de fezabilitate și cheltuielile de proiectare, în valoare de peste 800.000 de dolari, s-au dovedit inutile. Cine a avut cel mai mult de pierdut? Cei câţiva zeci de investitori care au cumpărat case și terenuri în speranța că Snagovul va deveni o destinație turistică de succes.

„Au cumpărat, să zicem așa, într-o veselie și vând amărăciune acum. Nu îi interesa poziția terenului”, spune Apostol Mușat.

Păgubiți sunt și cei care au achiziționat acțiuni la Dracula Park. Printre aceștia, Raveca Mihuț și fiica sa Alina. În anul 2002, doamna Mihuț a cumpărat 100 de acțiuni în valoare de un milion de lei vechi. La vremea respectivă, suma reprezenta aproape jumătate dintr-un salariu minim pe economie. S-au dus în vizită la un alt acționar să discute despre ce s-a întâmplat cu banii lor.

Florian Cincă a cumpărat acțiuni în valoare de 3.600.000 lei vechi, adică două salarii minime pe economie. Suma reprezenta economiile sale de la C.E.C.

Șansele acţionarilor de a-si recupera astăzi banii sunt nule. Firma Dracula Park S.A a înregistrat o pierdere de 234.000 de lei, conform ultimului bilanț contabil din anul 2013. Legea 31 a societăților comerciale le interzice să își ceară banii investiți în acțiuni atâta vreme cât firma nu își schimbă domeniul principal de activitate.

„Evident că nu mai avem profit de câțiva ani de zile, pentru nu că nu mai am din ce. Da? Mai mult decât atât, am avut niște cheltuieli foarte mari cu procesele!”, spune Sorin Marica.

În anul 2007, firma a cumpărat un teren în localitatea Fundata, din județul Brașov, pe care va construi o pensiune turistică cu 20 de camere. Marica estimează că afacerea va fi profitabilă și va putea să acorde dividende acționarilor. Investitorii sunt sceptici.

„Pentru mii de oameni mi se pare neprofitabil, adică nu ai cum, din acea pensiune cu 20 de camere la mii de oameni care au investit”, spune Alina Raveca.

Dintr-un complex uriaș de distracții, Dracula Park a ajuns o mini pensiune. Singura destinație turistică pentru străinii dornici să cunoască legendele contelui Dracula a rămas castelul Bran.

„La Castelul Bran vin turiști japonezi, chinezi, americani, întreabă unde e Dracula, i se spune că nu are legătură, Dracula nu a fost pe aici... A, nu e castelul lui? Nu! Aaa, da?”, spune Sorin Marica.

În prezent, promovarea brandul Dracula nu reprezintă o prioritate pentru oficialități. În anul 2005, însă, Autoritatea Națională pentru Turism a cheltuit peste 1,5 milioane de euro pentru cinci spoturi publicitare a căror durată medie este de 40 de secunde. Mai simplu spus, un buget de Oscar pentru două minute de film de promovare.

Procurorii DNA au acuzat Autoritatea Natională pentru Turism că a atribuit ilegal contractul pentru realizarea campaniei media ce avea drept scop promovarea României cu imaginea contelui Dracula. Pentru această afacere, cei doi foști directori ai autorității, Cristina Motorga şi Dumitru Samson, au fost condamnaţi, în anul 2014, la cinci ani de închisoare pentru fals intelectual, abuz în serviciu şi, respectiv, complicitate la abuz în serviciu.

În Occident, parcurile tematice Disneyland din Franța și Portaventura din Spania atrag, anual, milioane de vizitatori și obțin încasări de sute de milioane de euro. În România însă, Dracula Park a înghițit milioane de euro de la mii de acționari. Din cauza intereselor politice și imobiliare, cel mai spectaculos parc de distracții s-a stins înainte să se nască. Ţeapa lui Vlad Ţepeş continuă să facă victime, în cel mai pur stil românesc.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri