Sari la conținut

Din|interior. Telurul, metalul rar pe care România îl are în subsol, dar nu îl poate valorifica

Telurul este un metal rar folosit la fabricarea învelișului bombelor atomice, în industria aero-spațială și în cea energetică. România, alături de Suedia, sunt singurele țari din Europa cu potențial natural în domeniu. Autoritățile, care au parafat afacerile cu investitorii canadieni, susțin astăzi că nu știau că în perimetrele concesionate se aflau și resurse de telur, ci doar aur și argint. Paradoxal, funcționarii statului care au girat înțelegerile cu investitorii canadieni lucrează astăzi pentru canadieni.

Învelișurile primelor bombe atomice, detonate de americani, în anul 1945, asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, au fost fabricate din telur, un metal rar, cu rezistență excepțională, descoperit în Romania, în secolul al XVIII-lea , la mina Fața Băii de lângă Zlatna.

„Aici este o concentrație excepțională de aur, argint, telur, deci telurururi de aur și argint cum nu se găsește niciunde în Europa și în foarte puține locuri din lume”, susține Gheorghe Popescu, profesor de geologie.

Pe glob, doar marile puteri, China, SUA, Canada și Australia dețin resurse naturale de telur, iar în Europa acest metal se găsește numai în România și în Suedia. Anul trecut, Comisia Europeana l-a clasat ca "metal critic", adică foarte valoros și greu de obținut, în contextul creșterii cererii în industria energetică, aero-spațială, militară și IT. Necesarul, anual, de telur este de 500 de tone, iar estimările arată că, în anul 2020, cererea s-ar putea dubla.

În timp ce marile puteri sunt preocupate să își securizeze zăcămintele, România a cedat, de mai bine de cinsprezece ani, cele mai importante resurse de telur companiilor canadiene, Deva Gold și Roșia Montană Gold Corporation. Canadienii au intrat în controlul zacamintelor bogate telur, aur și argint în anul 1997, atunci când s-au asociat cu compania de stat Minvest Deva și au obținut accesul la perimetrele sale "Certej-Săcărâmb" șI "Roșia Montană-Bucium".

Ce nu s-a spus niciodată este că în zăcământul Săcărâmb, cedat Deva Gold, telurul se găsește în același minereu cu aurul și argintul, iar în zăcământul Bucium-Tarnița, cedat Roșia Montană Gold Corporation, metalul rar este asociat cu cuprul.

„Nu cunoșteam rezervele! Nu se făcuse analize, nici nu aveam cu ce să facem analizele de telur”, spune Mihai Ianăș, fost președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.

„E o componentă care crește, dublează conținutul aurului din zăcământ. Nu e separat sau să stea acest telur undeva să nu fie în asociere cu minereul aurifer”, declară Nicolae Stanca, director general Deva Gold.

Și tot în perimetrele cedate canadienilor se găsesc și haldele, adică depozitele de steril rezultate în urma activității miniere, de zeci de ani, a Minvest. Studiile recente au demonstrat că materialul rezidual conține cantități ușor exploatabile de telur, aur și argint.

„Într-o haldă, care este foarte ușor accesibilă, efortul de extracție este minim, iei cu excavatorul, pui în camion și cu asta ai terminat”, explică Gheorghe Popescu.

Investitorii au profitat de un vid legislativ

Începuturile afacerilor dintre canadieni și compania de stat Minvest se pierd în negura anilor '90, atunci când România nu avea o lege a minelor care să permită investitorilor privați să obțină, transparent, în baza unor licitații, licențele de exploatare asupra perimetrelor miniere.

„Exista, la momentul respectiv, un vid legislativ încât investitorii au profitat din plin și s-a mers de cele mai multe ori, spunem noi, pe mica înțelegere cu reprezentanți ai statului”, spune Roxana Pencea, reprezentant MiningWatch Romania.

În anul 1997, compania canadiană "Gabriel Resources", controlată, la acel moment, de omul de afaceri de origine romana Frank Timiș, s-a asociat cu Regia Aurului și Cuprului Deva, actuala Minvest. Regia avea licențele de exploatare asupra perimetrelor "Certej-Săcărâmb" și "Roșia Montană-Bucium". Canadienii erau interesați de aurul și argintul din munții Apuseni, iar Minvest avea nevoie de un partener strategic, pentru că se afla în pragul falimentului.

„O companie de stat cu probleme foarte multe, cu datorii mari la bugetul de stat, cu datorii mari la Electrica”, afirmă Daniel Andronache, director general Minvest Deva.

„La 1.000 de lei producție, cheltuiau 3.450 și nu aveau fonduri și atunci pe anumite perimetre s-au asociat cu diverse companii străine”, susține Mihail Ianăș, fost președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.

"Gabriel Resources" și Minvest au pus bazele a două companii public-private Deva Gold, pentru perimetrul "Certej-Săcărâmb", și "Euro Gold", pentru perimetrul "Roșia Montană-Bucium". În cadrul "Deva Gold" și "Euro Gold", Minvest a primit 40% din acțiuni, iar diferența de 60% a revenit firmelor reprezentate de Frank Timiș, "European Goldfields" și "Gabriel Resources Ltd". Canadienii au obținut, astfel, accesul în perimetrele de aur și argint ale statului în care sunt însă și cele mai importante resurse de telur.

„Conținuturile de telur în aceste minereuri variau de la 20 la 40 de grame pe tonă, deci un conținut asemănător sau apropiat de conținutul aurului”, apreciază Jack Goldstein, inginer chimist.

Reprezentații statului, care au semnat parteneriatele cu canadienii, lucreaza, astăzi, pentru canadieni, sau pentru firme controlate de Frank Timiș. Omul de afaceri s-a retras din proiectele miniere din România în anul 2006, dar își continuă investițiile în Africa.

„Acel angajat al statului care se află în poseia unor informații deosebit de importante și confidențiale a ajuns să își favorizeze viitorul angajator”, spune Roxana Pencea.

În anul 1997, Nicolae Stanca era directorul Regiei Aurului și Cuprului Deva, actuala Minvest. În prezent, Nicolae Stanca este directorul general al Deva Gold. „Dar ce ați fi vrut să mă apuc, să fac? (...) E un domeniu care îl stăpânesc, îl știu, și sunt mândru că mi-au recomandat bunicii să mă fac inginer minier”, afirmă acesta.

Mihai Ianăș a fost președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale în perioada 1997-2000. Agenția a fost și este responsabilă cu getiunea bogățiilor subsolului. În anul 1999, Ianăș a acordat companiei Minvest licențele de exploatare asupra perimetrelor "Certej-Săcărâmb" și "Roșia Montană-Bucium" pentru a porni mineritul în parteneriat cu canadienii. În prezent, este reprezentantul în Romania al firmei "Regal Petroleum", al cărui acționar este Frank Timiș.

În anul 2001, canadienii au preluat controlul total în companiile public-private "Deva Gold" și "Euro Gold", redenumită "Roșia Montană Gold Corporation". Compania de stat Minvest și-a pierdut calitatea de titular al licențelor asupra perimetrelor "Certej-Săcărâmb" și "Roșia Montană-Bucium" și a rămas doar cu 20% din acțiuni pe motiv ca nu și-a respectat clauzele din contractul semnat cu canadienii.

„Nu au venit cu aportul de capital, nu au venit cu niciul leu”, susține Nicoale Stanca.

Acces restricționat de canadieni

În prezent, accesul la resursele de telur din perimetrele "Certej- Săcărâmb" și "Roșia Montană-Bucium Tarnița" este condiționat de canadieni, cel puțin până în anul 2018, atunci când expiră licențele care au aparținut Minvest.

Nici după 14 ani de la primirea licențelor, statulul român nu le-a dat voie companiilor canadiene să înceapă exploatarea aurului în perimetrele concesionate "Certej-Săcărâmb și Roșia Montană-Bucium". Fostul președinte al Agenției pentru Resurse Minerale, Mihai Ianăș, consideră că situația poate fi deblocată prin negocieri.

Actuala conducere a Agenției Naționale pentru Resurse Minerale recunoaște că cele mai importante resursele de telur se află acum în perimetrele cedate canadienilor. Experții agenției consideră că o variantă pentru deblocarea situației ar fi să le acorde canadienilor...și dreptul de a exploata telur, alături de aur și argint.

„Printr-un act adițional la licență să fie trecut pe lângă aur și argint, ca produs minier, și concentratul sau știu eu de telur”, afirmă Stefan Hârșu, expert la Agenția Națională pentru Resurse Minerale.

Singurele zăcăminte neconcesionate

Singurele zăcăminte de aur, argint și telur care nu a fost concesionate canadienilor sunt cele de la Baia de Arieș și Zlatna. Însă niciunul dintre acestea nu mai poate fi exploatat pe motiv că au fost închise de Guvern. Zăcământul de la Baia de Arieș, al doilea ca importanță după Săcărâmb după conținuturile de aur, argint și telur, a fost închis de Guvern în anul 2004, în urma unor lucrări ce au costat 8 milioane de euro. Motivul oficial a fost că mina devenise nerentabilă.

Mineri și geologii de la Baia de Arieș consideră însă că mineritul putea continua.

Mina Zlatna, unde a fost descoperit telurul, a fost închisă tot în anul 2004, în urma unor lucrări în valoare de peste 4 milioane de euro, pentru că era nerentabilă. Și aici, ca și la Baia de Arieș, foștii lucrători cred că mineritul putea continua.

Una dintre puținele țări care a exportat telur

Zăcămintele de telur, aur și argint, astăzi cedate canadienilor sau închise de Guvern pe motiv că sunt nerentabile au produs bani mulți în perioda regimului comunist. Puțină lume știe că România a fost una dintre puținele țări din lume care a avut uzine capabile să producă și să exporte telur. Minereul extras din perimetrele Munților Apuseni, inclusiv "Certej-Sacaramb" și "Roșia Montană-Bucium" a fost prelucrat la uzina de la Baia Mare, astăzi o ruină. Chimiști băimăreni au extras telur și seleniu din concentratele de aur și de cupru.

„Toate minereurile de aur și argint ale țării, dar absolut toate, inclusiv minereurile de cupru, plumb și zinc (...) conțin cantități mai mari sau mai mici de telur. Aceste cantități variază între 10 și 40 grame la tonă”, explică Jack Goldstein.

Vârful producției de telur, la uzina de la Baia Mare, a fost atins în anii '70. Atunci, metalul rar era folosit în țara noastră în metalurgie, la fabricarea componentelor din industria auto, și nu numai.

„Sunt date de literatură care spun că ajungeau în industria militară”, afirmă dr.ing. Liliana Gherghe, de la Institutul Național pentru Metale Neferoase și Rare

Inginerul chimist Jack Goldstein a lucrat la proiect.

„Cantitățile de telur realizate, în paralel cu producția de seleniu (...) au condus la producții de circa 7-10 tone seleniu anual și cam atât și de telur”, spune Jack Goldstein.

Productia de telur a uzinei, de 10 tone pe an, a reprezentat aproape 10% din necesarul mondial de la acea vreme. România a exportat telur, pe bani grei, în Occident.

Producția s-a oprit în 1992

Productia uzinei de la Baia Mare a fost oprită în anul 1992, în contextul reducerii activității miniere. Uzina a fost privatizată și în cele din urmă astăzi a ajuns o ruină. În prezent, Romania nu mai poate să realizeze produse finite din telur pentru ca nu mai are uzine capabile să prelucreze acest metal rar.

După închiderea industriei, au rămas resursele naturale de telur care se află în perimetrele administrate de companiile canadiene "Deva Gold" și "Roșia Montană Gold Corporation".

"Deva Gold" deține licența de exploatare în perimetrul "Certej-Sacaramb" și vrea să extragă aurul din zona Certej, mai precis din cariera Dealul Coranda. Însă, în perimetrul său, statul le-a concesionat și zona Săcărâmb, unde se afla cel mai mare zăcământ de aur, argint și telur din României. Săcărâmb a fost și este numit Cămara cu comori a Transilvaniei.

În cei peste 250 de ani de minerit, de la Săcărâmb s-au scos peste 30 de tone de aur, 55 de tone de argint și 60 de tone de telur, potrivit unui studiu realizat de Gheorghe Udubașa, fost director al Institutului Geologic al României. Cercetările sale au scos la iveală că în zăcămant se găsește de doua ori mai mult telur decât aur.

„Este o mină uriașă. Pe verticală sistemul filonian de la Săcărâmb se întinde pe o diferență de nivel de vreo 450 de metri. Sunt sute daca nu mii de filioane acolo”, afirmă Justin Andrei, fost director științific al Institutului Geologic al României.

În secolul al XVIII-lea, Săcărâmbul a fost unul dintre cele mai prospere orașe miniere din Europa și primul care a avut o școală superioară de minerit. Pentru prima dată în lume studiile asupra mineralelor de aici a scos la iveală că aurul se poate lega chimic cu un alt element, telurul.

„Era legat de aur dar nu îl puteau separa ți i-au spus aurum problematicum”, precizează Rodica Ciobanu, șef secție la Muzeul Național Brukenthal.

În prezent, Săcărâmbul a ramas doar un sat pustiu de munte, cu mai puțin de 200 de locuitori. Mina a fost închisă de Guvern în anul 2001 pe motiv ca ar fi devenit nerentabilă.

Furnicularul, care transporta minereurile de la Săcărâmb la uzina de la prepare de la Certej, a fost demontat de hoții de fier vechi. Lemnul a fost preluat de primărie și folosit la încâlzirea școlii.

Minerii susțin însă că închiderea minei fost o greșeală. În opinia lor, mina mai conține resurse de aur și telur care puteau fi exploatate daca Minvest ar fi investit, la timpul oportun, în extinderea sa.

Și tot la Săcărâmb, pe lânză zăcământ, canadienii mai au în perimetrul lor și haldele de steril rezulate în urma vechii activități miniere a Minvest. Cum uzina de preparare de la Certej a avut un randament de extracție de 70% nu este exclus ca o treime din bogații să se găsească, astăzi, la groapa de gunoi. În anul 2008, profesorul Gheorghe Popescu a studiat compoziția haldelor de la Săcărâmb și a constatat că sterilul poate fi exploatat cu succes.

Studiile sale au vizat și iazul de decantare, un loc ce ascunde o tragedie aproape uitată. În anul 1971, digul de protecție al iazului s-a rupt, iar steriul și cianuara s-a revărsat asupra centrului comunei Certej și a ucis peste 100 de oameni. Cazul a fost îngropat de fosta securitate, nimeni nu a fost tras la răspundere pentru producerea catastrofei. La baza iazului, geologii caută astăzi minerale.

„Se presupune că resturile care sunt în această zonă din acest iaz mai conțin ceva urme de germaniu, de telur și mineralizații aurifere”, spune geologul Ioan Refec.

Directorul general al "Deva Gold", Nicolae Stanca, admite că firma sa este interesată și de bogățiile din zona Săcărâmb.

Comoara de la Bucium-Tarnița

În timp ce canadienii de la "Deva Gold" dețin în perimetrul lor cel mai cunoscut zăcământ de aur, argint și telur din România, ceilalți canadieni, de la Roșia Montană Gold Corporation, au în perimetrul lor un zăcământ bogat în cupru și telur, Bucium-Tarnița, care nu a fost, niciodată, exploatat. Comuniștii l-au pastrat ca pe o rezervă strategică și au extras cuprul din cariera vecină de la Roșia Poieni.

„Ca și conținut, Tarnița e mai bun ca Roșia de două ori și jumătate. Cantitatea e într-adevar mai micuță, dar oricum se putea exploata pe o perioadă de minim 50 de ani”, spune geologul Nicolae Moldovan.

Licență pentru RMGC

În anul 1999, Rosia Montană Gold Corporation a obținut licența de explorare asupra perimetrului Bucium, în urma unei asocieri cu compania de stat Minvest Deva. Canadienii erau interesați de zăcământul de aur de la Roșu-Frasin. Și tot în perimetrul lor, statul le-a cedat și zăcământul de cupru de la Bucium-Tarnița despre care nu s-a spus, niciodată, că ar conține și telur.

Reporterii Din|interior au intrat în posesia unui raport care arată că începând cu anul 1964, combinatul chimic de la Târnaveni a extras telur, la nivel experimental, din concentratul de cupru de la Bucium.

Combinatul de la Târnăveni, astăzi o ruină, a dovedit că telur de la Bucium-Tarnița ar putea fi valorificat economic. Fostul președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Mihai Ianăș, recunoaște că la Bucium-Tarnița există telur: Da, dar nu spune ce rezervă !Eu degeaba am o concentrație care este extractibilă dacă nu am și rezerva geologică. Și asta a fost calculată până acum? Nu, nicăieri!

Concret, cât telur conține zăcământul de la Bucium-Tarnița rămâne un mister. Cert este că Roșia Montana Gold Corporation a solicitat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale licențe de exploatare atât asupra zăcământului Bucium-Tarnița precum și pentru cel de la Roșu-Frasin.

Ce spun reprezentanții RMGC

Reporterii Din|interior au solicitat un punct de vedere companiei Rosia Montana Gold Corporation pentru a afla dacă este interesată și de exploatarea telurului de la Bucium Tarnița.

Ofițerul de presă ne-a transmis că societatea trece printr-un proces de restructurare și că nu ne poate pune la dispoziție nicio informație.

Carton - punct de vedere Rosia Montana Gold Corporation

„Din păcate, RMGC se află într-o perioadă de reducere substanțială a costurilor și a activității societății. De aceea, vă invităm să reveniți cu propunerea de interviu la sfârșitul lunii ianuarie a anului 2015”, a transmis RMGC.

În timp ce în Romania resursele strategice de telur nu mai sunt exploatate, Suedia, cealaltă țară europeană cu potențial natural în domeniu, a deschis în anul 2012 o mină de aur și telur la Kankberg.

Giganți ai industriei mondiale precum lntel sau Samsung au început să fabrice componente IT și pentru telefonia mobilă din telur.

Deși Comisia Europenă atrage atenția asupra importanței tot mai mari a acestui metal rar, în Strategia României pentru minerit 2012-2035 nu se face nicio referire la telur.

O singură strategie a autorităților a rămas în picioare de-a lungul timpului. Acea de a prezenta aceste minerale valoroase ca piese de muzeu.

„Numărul de eșantioane ajunge în total la 500. Ele rămân și sunt dovezi de necontestat ale prezenței acestui mineral în zăcămintele care poate astăzi nu mai sunt accesibile”, spune Rodica Ciobanu, șef-secție la Muzeul Național Brukenthal.

În timp ce pentru țările dezvoltate telurul a devenit tot mai important, în Romania, statul unde a fost descoperit acest metal strategic, nu este valorificat deloc și rămâne doar „aurum problematicum”.