REPORTAJ. Crucea de pe Caraiman, povestea unui monument
Sunt 85 de ani de când Crucea de pe Caraiman veghează asupra oraşului Buşteni şi a Văii Prahovei. Ridicată la o altitudine de 2.291 de metri, Crucea Eroilor are o înălţime de 28 de metri, și două braţe a câte şapte metri fiecare. Este montată pe un soclu din beton armat, îmbrăcat în piatră. Privind-o de la poalele munţilor, turiştii se întreabă cu mirare: cine a construit-o şi cu cât efort?
„Gândiţi-vă că toate profilele laminate erau aduse în gara din Sinaia, urcate în care cu boi şi cărate până în apropierea monumentului. Unui cărăuş îi lua două zile să facă dus – întors, o altă parte din materiale au fost urcate cu funicularul, ajungeau în zona cantonului Schill, de acolo au fost preluate cu sprijinul nemislocit al batalionului de vânătorii de munte din Sinaia”, povesteşte arhitectul Dan Manea.
La un aşa efort colosal s-au încumetat muncitorii de la Direcţia de Poduri din Sinaia, dar şi mulţi voluntari.
Crucea a fost ridicată la iniţiativa Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand I al României, în memoria eroilor ceferişti, căzuţi în timpul primului Război Mondial. Lucrările au durat doi ani, între 1926 şi 1928. Legenda spune că planul a apărut după un vis al Reginei, care şi-a dorit ca monumentul să fie văzut de la o distanţă cât mai mare.
„Tot ce vedeţi la Crucea eroilor de pe Caraiman este românesc, oţelul a fost produs la Reşiţa, produsele laminate la fel, s-a folosit o tehnologie de avangardă la acel moment cu oţel moale, acelaşi ca la turnul Eiffel din Paris. Construcţia metalică a fost făcută de Căile Ferate, aceleaşi care au făcut şi podul lui Anghel Saligni”, explică Dan Manea.
Soclul de beton a fost construit doi ani mai târziu de meşteri locali şi de italieni, veniţi să lucreze la Castelul Peleş. Adăpostea un generator electric care alimenta o instalație cu 120 de becuri, realizată de companiile petroliere din zona Prahova.
Multă vreme, Crucea de pe Caraiman a fost cea mai înaltă construcţie de acest gen din lume, ridicată în vârf de munte. Acum îşi mai păstreză recordul doar în Europa.
Este comparată cu Turnul Eiffel, Statuia Libertăţii din Statele Unite sau Statuia lui Iisus din Rio de Janeiro.
„În Turnul Eiffel regăsim material românesc produs la Reşiţa, dar şi tehnologie românească. Dacă ne referim la Statuia Libertăţii puteţi face un exerciţiu de imaginaţie şi să mixaţi pe acel soclu Crucea noastră şi invers, şi veţi vedea că cele două monumente sunt perfect compatibile. Dacă ne gândim la Rio, Iisus cu braţele deschise în formă de cruce, veghind asupra oraşului din vale, aşa cum şi aici crucea veghează asupra Buşteniului şi asupra Văii Prahovei”, adaugă arhitectul.
Comuniştii au vrut să-i taie braţele şi chiar să monteze o stea roșie în vârful coloanei metalice. Dar nu și-au mai dus planul la capăt.
Ziua, silueta înaltă apare şi dispare printre norii albi. Monumentul are însă nevoie de lucrări de restaurare. Soclul de beton este degradat de vreme şi de turiştii vandali. La fel și instalaţia electrică. Tocmai de aceea, sunt rare ocaziile când luminile se aprind noaptea.
Primăria, împreună cu un grup de arhitecţi, a lansat un proiect de refacere a monumentului.
Turiştii pot admira monumentul de pe Drumul Național 1. Cum se încălzeşte vremea, din iunie, traseul montan care duce la monumentul eroilor este deschis tuturor amatorilor de drumeţii. Cei care se încumetă să meargă pe jos, trebuie să ştie că traseul de la poalele muntelui până la Vârful Caraiman durează cinci ore. Este mai uşor de ajuns cu telecabina, din Buşteni la Cabana Babele, iar de acolo pe jos, preţ de o oră jumătate-două. Dar efortul merită: de pe platoul de beton al Crucii, peisajul se vede extraordinar.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
