Sari la conținut

SPECIAL. Milionari doar pe hârtie - peste 8 milioane de români au acţiuni listate la bursă de care nu mai ştiu nimic


Peste 8 milioane de români dețin o adevărată avere de care nu s-au interesat niciodată: acțiunile listate la Bursa de Valori București.

Ludwik Sobolewski, director general al Bursei de Valori București: „De fapt milioane din ei nici măcar nu știu că sunt acționari!”.

Valoarea totală a acestor acțiuni este uriașă, de peste 350 de milioane de euro.

Silvia Buicănescu, director general al Depozitarului Central: „Important este să se ducă să își ridice acești bani pentru că sunt ai lor și nu beneficiază de ei!”.

Cum am devenit o țară de acționari și de ce milioane de români nu știu acest lucru? Ca să aflăm răspunsurile trebuie să ne întoarcem în anii `90.

Cei peste 8 milioane de români au devenit acționari, la societățile listate la bursă, în urma procesului de privatizare în masă, inițiat de Guvernul Văcăroiu, în anul 1995. Atunci, toată populația adultă a primit, gratuit, cupoane nominative de privatizare, în valoare de 975.000 de lei vechi. Ulterior, oamenii au schimbat cupoanele în acțiuni, la fabricile și uzinele de stat. "Marea Cuponiadă" nu a adus, însă, niciun beneficiu românilor.

Mihai Radu, fost vicepreședinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare: „S-a zis, domne am dat populației fiindcă a muncit. Le-am dat și lor ceva fiindcă au muncit în comunism. Păi nu a fost niciun câștig! Ce câștig pentru oameni?”

Mihai Chișu, broker: „Cei 8 milioane au fost făcuți acționari, fără să li se explice ce înseamnă să fii acționar”.

Mircea Ursache, vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară: „Fără nicio educație financiară, nu au înțeles că aceste cupoane reprezintă titluri de valoare și care produc dividende”.

În ultimii 20 de ani, majoritatea românilor nu s-au mai interesat de soarta titlurilor de valoare. Cei mai mulți dintre acționari nu au știut că acestea au produs dividende de milioane de euro. Pe înțelesul tuturor, dividendele reprezintă bani pe care companiile îi acordă, anual, acționarilor, din profit. Potrivit legii, dacă timp de trei ani sumele nu sunt revendicate, acestea rămân în conturile societăților emitente. Așa se face că din neștiință, cei mai mulți dintre acționari nu au văzut niciun ban.

Printre marii beneficiari ai acestei situații au fost și sunt cele cinci Societăți de Investiții Financiare (S.I.F). Acestea au milioane de acționari în urma procesului de privatizare în masă.

Adrian Simionescu, broker: „Au fost pușculițe pentru partide, în esență cam asta au constituit S.I.F-urile! Ca urmare din averea pe care o aveau la început în administrare, a mai rămas foarte puțin”.

S.I.F-urile sunt de fapt fostele Fonduri ale Proprietății Private care au fost înființate de Guvern în anul 1992. Acestea au primit, gratuit, în administrare, 30% din acțiunile tuturor companiilor de stat pentru a acorda dividende. Deși, în ultimii ani, SIF-urile au avut administratori privați, tot parlamentarii sunt cei care stabilesc, prin lege, că nicio persoană nu poate deține mai mult de 5% din acțiunile acestor coloși financiari. S.I.F-urile au fost conduse de persoane care au fost condamnate la închisoare sau care sunt anchetate pentru fraudă.

Dragoş Cabat, analist financiar: „Sunt oameni care, în mod evident, nu aveau niciun fel de capacități profesionale de a conduce aceste entități. Aceste entități au fost conduse politic și mi-e teamă că încă mai sunt”.

Gabriel Filimon este directorul general al S.A.I Muntenia Invest, societate care administrează S.I.F Muntenia. Societatea deține peste 6 milioane de acționari. În anul 2014, Gabriel Filimon și Dragoș Bîlteanu, administratorul S.I.F Banat-Crișana, au fost anchetați de D.I.I.C.O.T. Procurorii acuză conducerile celor două SIF-uri de manipulare a pieței de capital, delapidare și spălare de bani. Surse judiciare susțin că prejudiciul cauzat S.I.F Banat Crișana și S.I.F Muntenia se ridică la peste 12 milioane de euro. Gabriel Filimon susține că jumatate din acționarii S.I.F Muntenia, peste 3 milioane de persoane, nu s-au mai interesat de dividendele care li se cuvin.

Gabriel Filimon, director general S.A.I Muntenia Invest: „Nu am considerat niciodată că este o acțiune bună aceea de a trimite dividendele prin poștă la 6 milioane de acționari și să mă trezesc că nu e bună adresa, că nu sunt acasă”.

Mai mult, S.I.F-urile au calculat dividende și pentru acționarii lor decedați. Cum acești bani nu au fost revendicați, au rămas tot în conturile S.I.F-urilor.

Gabriel Filimon, director general S.A.I Muntenia Invest: „Eu nu am cum să număr, nici morții, nici vii!”

De vină pentru această situație absurdă este însă Depozitarul Central. Instituția gestionează Registrul Acționarilor, adică baza de date în care sunt trecuți toți posesorii de titluri de valoare din România.

Silvia Buicănescu, director general al Depozitarului Central: „O să încercăm să găsim o modalitate să intrăm în contact cu Evidența Populației”.

Începând cu acest an, românii care vor să afle câte acțiuni au în cont și cum pot încasa dividendele o pot face, contra cost, la sediul Depozitarul Central din București. Din 2015, Depozitarul Central este instituția care distribuie dividendele.

Silvia Buicănescu, director general Depozitarul Central: „Avem zilnic peste 100 de solicitări de extrase de cont sau interogări cu privire la deținerile lor”.

Unul din milioanele de români care nu mai știe nimic de acțiunile lor este Ștefan Șerbănescu, în vârstă de 88 de ani, din București. După ce a plătit Depozitarului Central taxe de 19 lei, a aflat că deține 15 acțiuni. Domnul Serbanescu a apelat la serviciile unui broker pentru a-și vinde acțiunile la bursă. Brokerii sunt singurele persoane autorizate prin intermediul cărora puteți realiza operațiuni de vânzare-cumpărare.

Atenție însă ce broker vă alegeți! Reporterii Digi24 au filmat, cu camera ascunsă, persoane care se ofereau să intermedieze tranzacții la bursă, deși nu erau brokeri.

Dacă optați pentru un broker străin trebuie să știți că autoritățile române nu vă pot despăgubi în cazul unei fraude. Fraude au fost posibile şi în România.

Aurel Marinescu, în vârstă de 73 de ani, din Râmnicu Vâlcea, acuză angajații casei de brokeraj Harinvest că i-au furat un milion de acțiuni Fondul Proprietatea, în valoare de peste 200.000 de euro.

Aurel Marinescu a intrat în posesia unui milion de acțiuni Fondul Proprietatea în anul 2008. Guvernul l-a despăgubit pentru casa pe care comuniștii i-au demolat-o abuziv. De fapt, Fondul Proprietatea a fost înființat de Executiv, în anul 2005, tocmai pentru a-i despăgubi cu acțiuni, pe toți românii expropiați ilegal de regimul comunist și cărora nu le-a putut restitui imobilele în natură.

În august 2013, Aurel Marinescu a aflat că Fondul Proprietatea răscumpăra acțiuni. Atunci, a vrut să le vândă pe ale sale. Așa că s-a dus la casa de brokeraj Harinvest, din Râmnicu Vâlcea, și a scos un extras de cont prin care i se confirma că deține un milion de acțiuni. Șase luni mai târziu, în februarie 2014, Aurel Marinescu a venit la București, la Depozitarul Central, pentru a se asigura că acțiunile sunt în siguranță. A fost momentul când a aflat că brokerii Harinvest îi vânduseră tot portofoliul, fără să-l anunțe, chiar în ziua în care le călcase pragul.

Aurel Marinescu nu înțelege cum a fost posibil acest furt chiar de sub nasul experților Depozitarului Central. Barbatul spune că nu a semnat, niciodată, un contract cu Harivest pentru servicii de brokeraj. Recent, a depus o plângere la D.N.A și suspectează că furtul nu ar fi fost posibil fără complicitatea unor angajați ai instituției. În replică, directorul Depozitarului Central, susține că nu este vina salariaților din subordinea sa.

Aurel Marinescu, păgubit: „Acțiunile au fost la ei! Ei trebuia să aibă grijă, să vadă cum se poate ca, în câteva ore, deci dimineața să apară milionu, iar în câteva ore să dispară un milion de acțiuni. Cine le-a vândut?”

Silvia Buicănescu, director Depozitarul Central: „În cazul în care brokerul a efectuat operațiuni pentru care nu era îndreptățit (...) trebuie să răspundă”.

În anul 2014, procurorii D.I.I.C.O.T au început o anchetă în acest caz. Alături de Aurel Marinescu, alte 100 de persoane, clienți ai Harinvest, au reclamat că brokerii le-au vândut acțiunile, fără voia lor. Prejudiciul în acest dosar este estimat la peste un milion de euro. Și tot anul trecut, Harinvest a intrat în insolvență.

Constantin Tudor, administrator judiciar Harinvest: „Mersul normal e spre faliment, dar ideea e că nu prea avem ce valorifica, ce lichidități să dăm creditorilor”.

Până când procurorii vor finaliza ancheta, toate speranțele păgubiților de a-și recupera prejudiciul se leagă de Fondul de Compensare al Investitorilor. Acest fond poate acorda, conform legii, fiecărui păgubit, o compensație de maximum 20.000 de euro. Cum în cazul lui Aurel Marinescu prejudiciul este de zece ori mai mare, acesta a rămas și...fără casă...și fără bani.

Cristian Beze, președinte la Asociația Investitorilor pe Piața de Capital: „Este de neconceput și este o rușine imensă a instituțiilor pieței de capital că la doi ani de la acest eveniment, să nu avem o rezolvare a acestui caz”.

Adrian Simionescu, broker: „Astfel de lucruri se petrec peste tot. (...) Deosebirea este că acolo autoritățile intervin imediat. În trei luni dacă îmi amintesc bine, Madoff, era deja arestat și s-a început deja recuperarea pierderilor. Ori la noi dacă ne uităm cât a durat finalizarea procesului F.N.I, nici nu știu, s-a terminat?”.

Cazul Harinvest a scos la iveală probleme grave de securitate existente la Depozitarul Central. Concret, instituția nu este obligată să verifice dacă între brokeri și posesorii acțiunilor există un contract de intermediere, înainte de realizarea tranzacțiilor.

Silvia Buicănescu, director Depozitarul Central: „Nu avem cum să facem noi poliție, nu este în atribuțiile noastre și nu avem cum să facem așa ceva”.

În urma cazului Harinvest, Autoritatea de Supraveghere Financiară susține că a înăsprit monitorizarea celor 38 de case de brokeraj. Vicepreședintele instituției, Mircea Ursache, admite însă

că nu poate garanta că nu vor mai fi furturi de acțiuni.

Mircea Ursache, vicepreședintele Autorităţii de Supraveghere Financiară: „Bun, niciodată nu fac niciun fel de pronosticuri. Spun însă este din ce în ce mai greu ca infracțiunile în piața de capital românească să se întâmple”.

Reporterii Digi24 au vrut să afle cum poate un broker să vândă acțiuni, fără acordul clientului, chiar din evidențele Depozitarului Central. Jurnaliștii au stat de vorbă, prin Skype, cu un broker controversat, Cristian Sima. Sima este urmărit penal pentru înșelăciune și spălare de bani, într-un dosar în care prejudiciul este de 2,5 milioane de euro.

Cristian Sima, broker: „Deci bursa română e total atipică. Cei care controlează și reglementează bursa română habar nu au cu ce se mănâncă bursa”.

Cristian Sima a plecat din România în anul 2012, dupa ce a pierdut la bursă mai multe milioane de euro ale clienților săi, politicieni, oameni de afaceri și vip-uri.

Cristian Sima, broker: „Tot ce s-a vorbit la mine în birou a fost înregistrat. Deci un client care mâine vrea să mă acuze, trebuie să își aducă foarte bine aminte ce i s-a spus cand a deschis contul (...) Să știți că puteți să pierdeți tot! Deci nu pot să spună că nu au fost avertizați!”

În prezent, Sima locuiește în Elvetia, țară care, susține el, îi oferă protecţie. Brokerul spune că se teme pentru viața lui dar nu din cauză ca a pierdut banii clienților, ci pentru că știe prea multe. Printre altele susține că are informații de top despre conturile din străinătate ale politicienilor care i-au fost clienți.

Cristian Sima, broker: „Eu în momentul în care am plecat, deja cu 2 săptămâni înainte luasem toată arhiva, și aveam de gând să spun toate conturile, de unde îmi veniseră banii, unde au plecat banii. Dacă acele conturi vor fi anchetate, și dacă DNA-ul vrea (...) în momentul ăla se văd nu afacerile pe care le-a făcut clientul X cu Sima, care i-a dat 200.000 sau 1.000.000 să joace în bursă. Ci și restul afacerilor! Mulți bani? Foarte mulți evident! Cât? Peste un miliard!”.

Pentru moment, Sima a fost audiat de o comisie rogatorie în Elveția. Este în continuare anchetat de procurori. Din cauza lipsei de educație financiară, a scandalurilor repetate, și a furturilor

de acțiuni, bursa românească a rămas mult timp în urma unor instituții similare din Europa. Din cei peste 8 milioane de acționari, doar 20.000 sunt investitori activii, adică vând și cumpără acțiuni.

Mircea Coșea, fost ministru al Reformei: „Încă nu avem o cultură, așa cum vă spuneam, a acționariatului. Adică, nu avem încredere în așa ceva, nu avem încredere în acțiuni”.

În anul 2014, în România, valoarea medie zilnică a tranzacțiilor bursiere a fost de 11,7 milioane de euro, un record negativ pentru Europa.

Mihai Chișu, broker: „Ca un exemplu care poate este edificator, Polonia tranzacționează 2-300 de milioane de euro pe zi”.

Mircea Coșea, fost ministru al Reformei: „În România bursa nu funcționează și nu își îndeplinește rolul pe care ar trebui să îl aibe”.

La marile burse precum New York Stock Exchange, London Stock Exchange, Shanghai Exchange Group sau Deutche Boerse, investesc cei mai puternici oameni de afaceri ai planetei, cele mai mari corporații și cele mai importante fonduri de investiții. Zilnic, valoarea tranzacțiilor depășește mii de miliarde de dolari.

Conexiunile între marile economii ale lumii sunt atât de puternice, încât dacă o bursă mare se prăbușește, unda se șoc se întinde, rapid, către celelalte piețe.

Pe 24 august, din cauza problemelor economice ale Chinei, Bursa de la Shanghai a închis în cădere cu 8,5%. În doar câteva ore, investitorii chinezi au pierdut sute de miliarde de dolari. Aceasta a fost cea mai mare prăbuşire a cotațiilor din ultimii opt ani. Turbulențele s-au resimțit și la New York, Londra, Paris sau Frankfurt. Aceste piețe au închis și ele pe minus. Unda de șoc s-a resimţit şi la Bucureşti. Bursa noastră a închis şedinţa de tranzacționare în scădere cu 6%. De teamă să nu-și piardă banii, investitorii români au realizat un număr record de tranzacții, aproape 16.000. Din cauza volumului mare de accesări, site-ul Bursei de Valori București s-a blocat.

Mihai Chișu, broker: „În România cred că bursa este prea puțin cunoscută pentru cât ar merita să fie cunoscută ca instituție, în general, într-o lume civilizată”.

Puțină lume știe că România este o țară săracă și pentru că nu are o bursă dezvoltată. Marii investitori străini evită însă să investească la noi tocmai pentru că bursa este mică, iar oferta de a cumpăra acțiuni este redusă. În anul 2014, bursa a reprezentat doar 12,3% din P.I.B-ul României. În ierarhia piețelor financiare, țara noastră are un statut inferior, de "piață de frontieră".

Dragoș Cabat, analist financiar: „Vorbim despre fonduri de pensii care ar putea veni și fonduri mari de investiții, cele care au sub administrare zeci și sute de miliarde de dolari. Acum ele nu pot intra pentru că nu avem statut de piață emergentă”.

Stere Farmache, fost președinte al Bursei de Valori București: „România nu beneficiază de aceste fluxuri de finanțare, de aceste fonduri potențiale”.

Dumitru Beze, președintele Asociației Investitorilor pe Piața de Capital: „Este una din imensele șanse ratate pentru dezvoltarea României”.

În "ringul" bursier sunt și români care câștigă. Un exemplu este profesorul universitar Nicolae Volonciu, în vârstă de 88 de ani.

Nicolae Volonciu, investitor: „Valoarea portofoliului este aproximativ în jur de 350.000, ceea ce nu însemna nici 100.000 de euro. Deci nu sunt un mare investitor, cum dracu să fii cu banii ăștia”.

"Asul său din mânecă" este că știe tainele bursei, încă din tinerețe.

Nicolae Volonciu, investitor: „La cumpărare, euforia e mare, dar la vânzare e nenorocire! Când vine un val de vânzare și toată lumea vinde, se cheamă panică! Și când am panică la bursă e nenorocire pentru că atunci cotele se prăbușesc și în trei zile se duce jumătate din investiție”.

Între anii 1946 și 1948, a lucrat, ca ucenic, la casa de brokeraj Shapira, deținută de o familie de magnați evrei.

În acei ani, Bursa de Valori București își desfășura activitatea într-un palat din centrul istoric al Capitalei și era una din cele mai prestigioase instituții.

Nicolae Volonciu, investitor: „Se spunea, între Viena și Constantinopole, dacă ai o afacere să faci sau ai nevoie de o bursă, să te duci la București pentru ca e cea mai buna bursă din zonă”.

Acțiunile vechi ale companiilor petrolifere sau ale băncilor au o grafică deosebită și tocmai de aceea nu și-au pierdut valoarea nici până astăzi. Sunt foarte căutate de colecționarii din întreaga lume și sunt chiar mai valoroase decât cele care se tranzacționează acum.

Adrian Obregia, colecţionar: „Cea mai interesantă dintre acțiuni este într-adevăr acțiunea Băncii Moldovei, pentru că este și cea mai veche acțiune cunoscută în domeniul băncilor. Într-o licitaţie din Germania (...) a fost cotată la 1500 de euro”.

Bursa de Valori București a fost desființată de comuniști în anul 1948.

Bursa a fost reînființată abia în vara anul 1995, în timpul guvernului Văcăroiu, într-o sală din incinta Băncii Naționale a României. Însă, începutul a fost cu stângul. Ceremonia s-a desfășurat în mare grabă din motive politice. La Chișinău, autoritățile anunțaseră că vor deschide bursa de valori pe 26 iulie. La București, autoritățile au inaugurat bursa pe 23 iulie, deși instituția nu era funcțională.

Mihai Radu, fost vicepresedinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare: „Noi trebuia să înființăm bursa, fiind țara mamă ca să zicem așa, înaintea lor. A fost drăguț pentru că nu era nicio societate listată pe bursă la acel moment, iar când s-a inaugurat bursa de către președintele României s-au făcut numai simulări. Altceva nu a mai existat în timp ce la Chișinău s-a început cu societăți tranzacționate”.

Bursa de Valori București și-a început efectiv activitatea, în septembrie 1995. Atunci au fost listate 11 societăți, pe o piață reglementată. Un an mai târziu, a fost înființată și piața secundară Rasdaq, la care au fost listate, alte 6000 de companii de stat. Pentru înființarea pieței Rasdaq, autoritățile române au beneficiat de un ajutor de 24 de milioane de dolari din partea U.S.A.I.D, o agenție de stat a guvernului S.U.A.

Mircea Coșea, fost ministru al Reformei: „Interesul era de natură politică dar și economică. (...) Deși nouă ni se pare că târziu americanii au fost interesați de noile economii est-europene, americanii au fost chiar de la început interesați”.

Mihai Radu, fost vicepresedinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare: „Aveam mai multe societăți la momentul ăla listate chiar decât bursele străine din alte țări, inclusiv S.U.A”.

Mihai Chișu, broker: „Nu cred că a existat vreo țară în lumea asta care a privatizat într-o singură dată 6000 de companii”.

Deși România a avut toate premisele necesare să își dezvolte o bursă puternică, de tot acest patrimoniu uriaș s-a ales praful. În pofida consultanței americane, piața Rasdaq a fost înființată abuziv, cu încălcarea Legii 31/1990 a societăților comerciale. Cele 6000 de societăți de stat au fost listate la bursă fără să existe acordul Adunării Generale a Acționarilor cum era normal și legal.

Stere Farmache, fost director al Bursei de Valori din Bucureşti: „Din 6000 de societăți, care au fost listate pe această piață, nicio societate nu își dăduse acordul să fie listată”.

Mihai Radu, fost vicepreședinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare: „S-a făcut atunci o forțare artificială și poate chiar pe undeva nelegală”.

În fața abuzului comis de Guvern, autoritățile de reglementare au închis ochii. Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, instituția care avea rolul să supravegheze piața Rasdaq, nu a impus celor 6000 de societăți să respecte regulile stricte, specifice unei burse. Printre acestea, să își publice trimestrial rezultatele financiare sau să își informeze toți acționarii în privința deciziilor majore. În lipsa unei legislații stricte, cei care au condus cele 6000 de societăți au făcut ce au vrut.

Mircea Coșea, fost preşedinte al Consiliului de Reformă: „A permis distrugerea unor active prin demontare, tăiere și vindere ca fier vechi”.

Mihai Radu a fost vicepreședinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare în perioada 1994-2000.

Mihai Radu, fost vicepreședinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare: „Nu cred deloc că s-au făcut greșeli pentru a se fura. S-au făcut greșeli din necunoștință de cauză”.

Așa s-a distrus o parte din industria României. În 2014, piața Rasdaq a fost desființată prin lege pe motiv că nu era reglementată și intră în contradicție cu directivele europene. Bilanțul celor 20 de ani de funcționare a acestei piețe este cutremurator. Din cele 6000 de societăți listate inițial, la momentul desființării, mai funcționau 911.

Dintre acestea, doar 300 de companii și-au manifestat intenția de a rămâne la bursă și a se transfera pe piața reglementată. Un exemplu este I.A.R Brașov, compania de stat specializată în reparația și întreținerea aeronavelor. Recent, I.A.R s-a listat pe piață principală a Bursei de Valori București. Compania și-a propus să atragă finanțare pentru a se implica în producția de elicoptere, în colaborare cu gigantul Airbus.

Neculai Manea, director IAR Braşov: „Dacă I.A.R va fi implicat în fabricația de subansambluri și instalații electrice, bine înțeles asta va însemna investiții pentru societatea noastră”.

În ultimii ani, și Guvernul a apelat la bursă pentru a obține finanțare pentru companiile de stat. Rând pe rând, giganții din domeniul energetic precum Romgaz, Transgaz, Transelectrica și Nuclearelectrica s-au listat pe piața reglementată a Bursei de Valori București și au obținut finanțare pentru a-și dezvolta afacerile. În prezent, numărul companiilor listate pe piața reglementată este de 82. Prea puțin, comparativ cu potențialul, spune fostul directorul al Bursei de Valori București, Stere Farmache.

Stere Farmache, fost președinte al Bursei de Valori București: „Probabil ar fi trebuit să am o atitudine mai incisivă (...) și ar fi trebuit să apăs mai tare pe această pedală a criticii și a impulsionării Parlamentului și a Guvernului să se uite spre această bursă”.

În schimb, nicio mare companie privată din România nu a reușit să facă acest pas. Ultima tentativă de listare, pe piața reglementată, a avut loc în anul 2013. Atunci, oferta celui mai mare producător de materiale de construcții din România, Adeplast, nu a atras investitori.

Directorul companiei, Marian Bărbuț susține ca firma sa voia să obțină finanțare pentru a construi o fabrică. Însă, în rândul investitorilor circula zvonul că adevăratele intenții erau plata datoriilor la bănci. Bărbuț acuză S.I.F Muntenia că i-a făcut reclamă proastă pentru a favoriza alți producători de materiale de construcții care erau deja listați la bursă. Conducerea S.I.F Muntenia neagă acuzațiile.

Marian Barbut, patron Adeplast: „Ne-au lucrat într-un hal fără de hal și ne-au blocat listarea la bursă. Investitorii au fost prelucrați de către S.I.F Muntenia și de Filimon”.

Marian Filimon, director S.I.F Muntenia: „Nu văd cum ar putea cineva de la S.I.F Muntenia să determine investitorii. (...) Dacă nu se participă e clar, e sancționat pe caz de încredere cel care gestionează bussines-ul”.

Pe o piață măcinată de scandaluri, autoritățile au găsit o soluție de import. Pentru dezvoltarea bursei, au apelat la ajutorul unor specialiști polonezi. În anul 2010, Guvernul a cedat administrarea Fondului Proprietatea în favoarea grupului american de investiții Franklin Templeton. Manager la Fondul Proprietatea, care deține active de peste trei miliarde de dolari, a fost numit economistul polonez Gregory Konieczny.

Gregory Konieczny, manager Fondul Proprietatea: „Cum este să conduceți active de 3 miliarde de dolari? O groază de oameni ar spune că este un job super, că sunt atât de mulți bani, dar de fapt noi doar manageriem acest portofoliu. Adevărații proprietari sunt acționarii, deci noi trebuie să avem grijă că ei fac bani”.

În anul 2011, Greg Konieczny a reușit să listeze Fondul Proprietatea pe piața reglementată a Bursei de Valori din București. Mii de români au avut posibilitatea să își vândă, într-un mod transparent și organizat, acțiunile pe care le-au primit drept compensație de la Guvern pentru casele demolate de comuniști. De asemenea, Fondul Proprietatea a devenit unul dintre cei mai importanți acționari minoritari ai companiilor de stat.

Gregory Konieczny, CEO Fondul Propietatea: „Treaba noastră a fost și este să creștem valoarea companiilor de stat pe care o avem în portofoliu. Doar așa putem crea valoare pentru acționarii noștri”.

În anul 2013, un alt polonez, Ludwik Sobolewski a fost numit director general al Bursei de Valori București. De profesie jurist, Sobolewski a condus, în perioada 2006-2013, Bursa de la Varșovia. Obiectivul său este să ridice Bursa de la București, la nivelul celei din Varșovia.

Ludwik Sobolewki, director general al Bursei de Valori București: „Este o piață aş zice una din cele mai complexe din Europa cu peste 1000 de companii listate”.

Polonia a fost singura țara europeană care nu a intrat în criză economică tocmai datorită modului în care Guvernul a înțeles rolul Bursei de la Varșovia. În timp ce, Executivul de la București majora taxe și tăia salariile bugetarilor cu 25%, guvernul polonez a obținut peste 37 de miliarde de dolari din privatizarile la bursă.

Una din principalele realizări ale lui Ludwik Sobolevski, în calitate de director general al Bursei de Valori București, este înființarea unei noi piețe, A.e.R.O. Această piață a fost deschisă, anul acesta, special pentru I.M.M-uri. Firmele mici și mijlocii reprezintă peste 95% din economie și nu aveau, până în prezent, posibilitatea să se finanțeze prin bursă. Pe piața A.e.R.O, s-au listat 115 societăți. Un exemplu este Bittnet Systems, prima companie de IT din Romania listată la bursă.

Firma, specializată în susținerea de cursuri în domeniul IT, este deținută de doi frați, Cristi și Mihai.

Ei spun că listarea la bursă le-a adus numai avantaje.

Marea provocare a polonezilor rămâne însă să rezolve problema celor 8 milioane de acționari care nu au cunoștiințe despre bursă.

Ludwik Sobolewki, CEO Bursa de Valori București: „Este unul din obiectivele noastre ale reformei să activăm această masă de acționari”.

Până când cei 8 milioane de români vor intelege ce este bursa și cum pot câștiga din tranzacțiile cu acțiuni va mai trece timp. Pentru moment, aproape jumătate din populația țării, rămâne milionară. Doar pe hârtie.