VIN DIN BASARABIA. Summitul de la Vilnius – UE avansează spre Rusia
În ultimul deceniu, blocul comunitar s-a extins progresiv, de la 15 membri în 2003, la 28 anul acesta şi a ajuns să înglobeze ţări fost comuniste. Acum, Uniunea Europeană merge mai departe. Îşi deschide porţile spre ţările Parteneriatului Estic şi speră să-şi extindă influenţa într-o zonă în care până acum, Rusia era cea care făcea jocurile. Sunt şase ţări rupte din fosta Uniune Sovietică pe care Moscova ar vrea să şi le ţină aproape, nu doar ca ideologie politică, ci şi la nivel de cooperare economică: Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Belarus.
Pe unele a reuşit să le convingă să renunţe la calea occidentală. Azerbaidjan şi Belarus au ales noul proiect al Rusiei: Uniunea Economică Euroasiatică. Armenia a cedat şi ea în septembrie, după ce purtase negocieri intense cu Uniunea Europeană. Au rămas în cărţi, pentru semnarea acordului de asociere şi liber schimb, Republica Moldova, Georgia şi Ucraina.
(Declaraţiile făcute de Bogdan Aurescu)
„Prin acea semnare, Republica Moldova va evada din fostul spaţiu sovietic, din punct de vedere geopolitic şi va face un pas major în apropierea de UE”, apreciază Armand Goşu, analist de politică externă.
Coaliţia pro-europeană, aflată la guvernare la Chişinău, tratatează summitul de la Vilnius ca pe un moment de răscruce, ce va aduce beneficii enorme Moldovei de peste Prut.
„Integrarea europeană este o șansă pentru a ne reface economia, pentru a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor și pentru a clădi o societate care să aibă un sens și o viziune”, susţine Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova.
Acordul de la Vilnius este un prim pas spre integrare
Concret, odată cu semnarea acordului de asociere, între Uniunea Europeană şi Republica Moldova va exista o zonă de liber schimb. Acest lucru înseamnă reducerea tarifelor vamale, accesul nelimitat şi fără restricţii tarifare aplicate produselor moldoveneşti pe piaţa Uniunii Europene, dar şi trasformarea Republicii Moldova într-o piaţă nouă pentru producătorii din spaţiul comunitar.
În plus, piaţa internă va fi supravegheată şi supusă controalelor de calitate, la standardele impuse de Bruxelles.
„La Vilnius vom primi un nou semnal de încredere din partea Uniunii Europene. Şi va trebui să muncim mai mult şi cu mai multă încredere pentru a ne alinia la standardele comunitare”, declară Nicolae Timofti.
Beneficiile apropierii Republicii Moldova de blocul comunitar sunt evidente. Ce are, în schimb, de câştigat Uniunea Euroopeană prin prisma acestui acord de asociere?
„Orice e în jurul tău care poate crea probleme de stabilitate... E bine să rezolvi aceste probleme. Noi suntem mult mai interesaţi ca la graniţele noastre estice să avem prosperitate, să avem securitate, să nu existe riscuri de conflict, să nu existe potenţial pentru trafic de persoane, trafic de narcotice”, afirmă Armand Goşu.
Pentru Uniunea Europeană, importantă cu adevărat este atragerea Ucrainei în sfera sa de influenţă, lucru ce pare imposibil odată cu refuzul Kievului de a permite transferul fostului premier Iulia Tomosenko din închisoare la un spital din Europa. Iniţial, Ucraina şi-a arătat disponibilitatea pentru semnarea acestui acord de asociere, însă relaţia cu Rusia, principala piaţă de desfacere pentru produsele sale, a contat mai mult.
Condamnarea şi întemniţarea fostului premier Iulia Timoşenko, în 2011, au fost un nou prilej de dispută diplomatică între Bruxelles şi Kiev. Uniunea Europeană nu-şi doreşte doar colaborare economică, ci vrea să se asigure că viitorul său partener de discuţie este un stat de drept.
Începând de luni, 18 noiembrie, Digi24 difuzează campania „Vin din Basarabia”. Este o campanie care precede parafarea de către Republica Moldova a Tratatului de liber-schimb cu Uniunea Europeană, eveniment care va avea loc în perioada 28-29 noiembrie, la Vilnius, unde corespondenții Digi24 vor fi prezenți.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
