Sari la conținut

Bulina roșie, afacere pentru investitorii străini

Investitorii străini sunt interesaţi de investiţii în clădiri cu risc seismic din Bucureşti, deşi riscurile asumate sunt mari, deoarece de obicei sunt clădiri situate ultracentral, a căror valoare poate să crească după consolidare chiar şi de trei ori.

”Astfel, investitorii au creat o listă ‘neoficială’ de preţuri de vȃnzare pentru aceste proprietăţi. Ei cumpără, ȋn special, apartamente nerenovate, de mari dimensiuni, situate ultracentral, pe care le ȋmpart ȋn locuinţe mai mici, le renovează la standarde ȋnalte şi le ȋnchiriază", arată un studiu realizat de platforma imobiliară Wizmo.ro şi agenţia Bucharest Imobiliare, potrivit News.ro.

De cele mai multe ori, pe termen lung, ȋn regim hotelier, prin AirBNB sau alte reţele, cu un grad de ȋntoarcere a investiţiei situat ȋntre 6 şi 10%, ȋn fiecare an.

“Personal, consider o reală oportunitate investiţia ȋn astfel de clădiri, ȋn special datorită poziţiei lor ultracentrale. Pentru un preţ de 500-600 euro pe mp, a avea o locuinţă ȋn inima Bucureştiului, reprezintă o afacere, pe care multi o percep foarte riscantă, dar pe care unii investitori o găsesc foarte atractivă şi o exploatează. O astfel de proprietate poate fi amortizată ȋn opt-zece ani, iar după consolidare, poate să ȋi crească valoarea chiar şi de trei ori”, a declarat Daciana Petrov, proprietarul Bucharest Imobiliare.

Ȋn ceea ce priveşte ȋnchirierile de imobile “cu bulină” ȋn scop comercial, acestea au scăzut dramatic după adoptarea legii nr. 282/2015, care interzice desfăşurarea de activităţi ce implică aglomerări de persoane în clădirile cu risc seismic.

”Actul normativ a avut un impact semnificativ pe această piaţă, mai ales ȋn Centrul Vechi din Bucureşti, şi a cauzat pierderi uriaşe ale proprietarilor de afaceri din zonă, care s-au trezit ‘ȋn stradă’, după ce au făcut investiţii de zeci şi chiar sute de mii de euro ȋn amenajarea spaţiilor evacuate peste noapte”, mai arată comunicatul.

Actul normativ interzice desfășurarea activităților permanente și/sau temporare în aceste clădiri. Investitorii folosesc astfel o slăbiciune legislativă căci interdicția privește doar spaţiile publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, realizate pentru desfăşurarea de activităţi ce implică aglomerări de persoane. Aici sunt încadrate spaţiile pentru comerţ, sălile de spectacol, sălile de expoziţii, sălile de lectură, structurile turistice de cazare şi alimentaţie publică şi prestări de servicii, asistenţă socială şi medicală, administraţie publică şi altele asemenea.

Jucătorii care au avut resurse financiare să se repoziţioneze ȋn piaţă (lanţuri de restaurante, francize, farmacii, sedii de bănci etc.), şi-au relocat afacerile pe marile bulevarde comerciale, cum ar fi Bulevardul Decebal din Capitală, de exemplu, ȋn mall-uri, precum şi la parterul clădirilor nou construite, ȋn diverse zone de interes ale oraşelor.

“Interesul pentru acest tip de imobile este, se pare, din ce ȋn ce mai mare şi ȋn rȃndul utilizatorilor din mediul online, judecȃnd după numărul căutărilor din Google. Dacă ȋn iulie 2016 sintagma “clădiri cu risc seismic” a fost căutată de aproximativ 46.000 de ori, anul acesta, ȋn iulie, numărul s-a dublat, ajungȃnd la 92.680, conform datelor Google Keyword Planner”, a declarat Maarten Deboo, director general Wizmo.ro.

Conform celor mai recente date, din aproximativ 3.000 de clădiri de locuit expertizate tehnic ȋn Bucuresti şi ȋn 26 de judeţe, 600 au fost ȋncadrate ȋn clasa I de risc seismic, 383 dintre acestea aflȃndu-se ȋn Capitală. 125 de clădiri sunt multietajate, construite ȋnainte de anul 1940 şi au fost identificate ca prezentȃnd pericol public. Acestea au fost declarate de către autorităţi ca reprezentȃnd prioritatea numărul unu ȋn reducerea riscului seismic.