Sari la conținut
News Alert

Cea mai scurtă zi a acestui an. Cum ne afectează trecerea la ora de vară

România a trecut în noaptea de sâmbătă spre duminică la ora oficială de vară, astfel că ceasurile au fost date înainte cu o oră. Ora 03:00 a devenit ora 04:00, iar 26 martie este cea mai scurtă zi din 2017, având, practic, 23 de ore.

Britain Prepares For Change To British Summer Time

Foto: Gulliver/GettyImages

Din 26 martie până în 29 octombrie, perioada orei de vară, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore

În acest an, ora de vară se aplică din 26 martie până în noaptea de 28 spre 29 octombrie, când se va reveni la ora oficială de iarnă, iar ceasurile vor fi date înapoi cu o oră.

Trecerea la ora de vară ne poate afecta, dar nu pe termen lung, în cazul tinerilor şi oamenilor sănătoşi. În schimb, persoanele care suferă de anxietate si depresie, precum şi vârstnicii ar putea simţi un disconfort crescut ca urmare a acestei modificări, au explicat medici citați de News.ro.

„Cei mai mulţi dintre noi ne adaptăm repede ceasul biologic la această trecere şi o asimilăm cu o senzaţie pozitivă, respectiv cu venirea verii, mai mult soare, mai multă lumină... Totuşi,  cercetările spun că persoanele care suferă de anxietate şi depresie ar putea simţi un disconfort crescut ca urmare a acestei modificări”, spune dr. Cătălin Luca, psiholog clinician principal.

Trecerea la ora de vară afectează ritmul biologic zilnic, mai ales în cazul vârstnicilor,  explică şi chirurgul Gabriela Dascăl, de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa.

„Organismul este o constantă şi este legat de foarte mulţi factori. Cu cât îl modifici mai puţin, este mai bine. Nu cred că poate dovedi un stat care sunt economiile făcute prin trecerea la ora de vară, dar pot spune că pentru organism nu este benefic, iar cu vârsta te adaptezi şi mai greu”, a declarat, pentru News.ro, chirurgul pediatru Gabriela Dascăl, membru în Biroul Executiv al Colegiului Medicilor din România. Potrivit medicului, după trecerea la ora de vară durează un timp până când organismul se adaptează la noul program. „Cred că fiecare dintre noi resimţim acest lucru. Eu simt la personalul cu care lucrez. Simt la mine, medic, acest lucru”, mai spune Gabriela  Dascăl.

La rândul ei, Oana Deleanu, preşedintele Secţiunii de Somnologie din cadrul Societăţii Române de Pneumologie, precizează că modificarea programului de somn cu o oră în minus se recuperează într-o zi. „Orice modificare a programului de somn ne afectează pentru o perioadă. De exemplu, modificarea cu oră a programului de somn ne ia o zi de adaptare. Dacă modificarea este de şapte ore, de exemplu, când plecăm în SUA, ne ia cam o săptămână să ne adaptăm. Astfel, cea mai grea zi va fi luni pentru salariaţi, apoi se vor adapta. Sigur, vorbim de oameni sănătoşi şi cu program ordonat de somn”, a explicat medicul Deleanu.

Potrivit psihologului Cristina Fulop, cei mai mulţi oameni nu simt nicio schimbare la schimbarea orei, dar se pare, totuși, că organismul se adaptează mai greu decât toamna, când trecem la ora de iarnă.

Activitatea sistemului nervos empatic este accelerată. Putem avea tulburări de ritm cardiac și variații ale tensiunii arteriale. Creșterea orelor de lumină influențează dispozițiile noastre. E foarte posibil ca, în urma acestei deteriorări a calității și cantității somnului să ne concentrăm mai greu, să fim mai puţin vigilenţi”, spune psihologul.

Cristina Fulop a explicat că, într-o săptămână, organismul uman se adaptează acestei schimbări, cu condiția să fie respectate orele de somn și de masă. Sportul, de asemenea, are un rol important. „Cu cât avem un stil de viaţa mai sănătos, cu atât orice schimbare ne va influenţa mai puţin”, a mai spus specialistul.

De ce se folosește ora de vară

Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală a Soarelui și de reducerea folosirii luminii artificiale.

Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră, în care menționa că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineață a soarelui. Ideea folosirii orei de vară este atribuită neozeelandezului George Vernon Hudson, entomologul care a susținut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele și a venit cu această idee în 1895, relatează Agerpres.

În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Ora oficială de vară, ora Europei Orientale la care a trecut țara noastră în noaptea de sâmbătă spre duminică, a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932. Până în 1939, a funcționat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, și prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată.

În 1979, România a semnat Convenția fusurilor orare, iar, în 1997, prin ordonanță guvernamentală, orarul de vară a fost corelat cu cel practicat în țările UE.

Pe continentul european, schimbarea se face în toate țările, cu excepția Islandei, Belarusului și Rusiei. Schimbarea nu este însă simultană în toate țările, din cauza diferenței de fus orar. În unele țări, trecerea se realizează în prima duminică a lunii aprilie.

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva țări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie — 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai — 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă și în Statele Unite. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 și 30 septembrie 1945.

La data de 13 aprilie 1966, legislativul american a impus respectarea orei de vară la nivel național ("Daylight saving time" — DST sau "summer time"), din ultima duminică a lui aprilie, până în ultima duminică din luna octombrie. Douăzeci de ani mai târziu, președintele Ronald Reagan a semnat un act federal pe probleme de mediu, ce conținea și o prevedere care solicita conservarea energiei și respectarea orei de vară. De atunci, ora de vară a rămas stabilită pe o perioadă de șapte luni, între echinocțiul de primăvară și cel de toamnă.

Printre țările care au reintrodus recent ora de vară se află Haiti, în 2017, renunțase ultima dată în 2015; Tonga, în 2016, renunțase în 2002, Chile, în 2016, după ce renunțare în 2015; Mongolia, în 2015, renunțase în 2016, Iordania, în 2014, după ce renunțase în 2012. Alte țări care au renunțat, fără a reveni sunt: Armenia (2011), Libia (2013), Rusia (2014), Egipt (2015), Uruguay (2015), Azerbaidjan (2015).

Există multe state care au folosit sau folosesc doar experimental acest sistem orar, potrivit www.timeanddate.com. China a utilizat experimental ora de vară în perioada 1986-1991.

De asemenea, țările ecuatoriale și tropicale nu aplică această oră, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului.

 

Pe aceeași temă