Sari la conținut

DECES REGE. Mihai I al României - aproape un secol de istorie într-un singur om

Odată cu moartea Regelui Mihai dispare ultimul șef de stat din timpul celui de-al Doilea Război Mondial care se mai afla în viață. Ultimul rege al României a fost și ultimul rege din spatele Cortinei de Fier. Viaţa Regelui Mihai poate fi rezumată ca fiind una împărţită între zbuciumul şi controversele trăite în ţara natală, pe de o parte, şi, de cealaltă parte, noul început, tihna şi respectul de care s-a bucurat în deceniile de exil de după abdicare.

regina mama mihai

Regele Mihai și Regina-mamă

S-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, ca fiu legitim al Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-mamă Elena. A avut două domnii: prima domnie a început în 1927, după moartea bunicului său, Ferdinand I, și a durat până în 1930. Ca urmare a faptului că Principele Carol a renunţat la statutul de Principe Moştenitor, Principele Mihai a fost proclamat Rege. Fiind minor, s-a instituit o Regenţă, compusă din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea şi Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie, Gheorghe Buzdugan.

După venirea pe tron a Regelui Carol al II-lea, în iunie 1930, şi după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui său. La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea abdică, iar Mihai a devenit Rege; începe a doua domnie, care a durat până în 1947.

La 23 august 1944, Regele Mihai I a hotărât trecerea României în tabara inamicilor Germaniei naziste (întoarcerea armelor). A fost considerat un act de curaj care a scurtat războiul cu șase luni şi a salvat vieţile a sute de mii de oameni.

La 21 august 1945, Regele Mihai I începe „greva regală”, adică a refuzat să mai promulge decretele-legi ale guvernului Groza, instalat la 6 martie 1945.

În 30 decembrie 1947, sub presiunea autorităţilor comuniste, este obligat să abdice. Potrivit Casei Regale a României, actul abdicării, semnat sub ameninţarea uciderii a 1.000 de tineri aflaţi în închisori, este ilegal şi lovit de nulitate; actul nu a fost niciodată sancţionat de Parlamentul României.

Își începe exilul la 3 ianuarie 1948. Va merge în Italia, Elveţia, Anglia.

În iunie 1948 – are loc căsătoria cu prinţesa Ana de Bourbon-Parma; o cunoscuse la Londra, în noiembrie 1947, la nunta viitoarei regine Elisabeta a II-a. Regele Mihai şi Regina Ana vor avea cinci fiice.

În 1948, autorităţile române comuniste i-au retras cetăţenia română.

În aprilie 1990, Regele Mihai a încercat pentru prima oară să revină în România, dar guvernul de la Bucureşti i-a refuzat viza de intrare în ţară.

În 1992 reuşeşte să se întoarcă acasă, pentru sărbatorirea Paştelui. Revenirea în ţară a fost salutată de circa 1 milion de oameni.

În 1997, după victoria lui Emil Constantinescu în alegerile prezidenţiale, Regele îşi recapătă cetăţenia şi dreptul de a vizita din nou România.

La 10 mai 2011, Regele Mihai I a făcut public un document regal care prevede că începând cu această dată, toate legăturile dinastice dintre Casa Regală a României şi Casa de Hohenzollern Sigmaringen au luat sfârşit.

La 25 octombrie 2011, Regele Mihai I a susţinut în faţa Parlamentului României primul său discurs de după 1947.

Pe 19 noiembrie 2014, Regele Mihai I i-a invitat pe toți românii din țară și din Republica Moldova la evenimentul „Porți Deschise” de la Palat. Pe 25 octombrie împlinise 93 de ani. (Când a împlinit 94 de ani în 2015 nu a revenit în ţară, alegând să rămână cu Regina Ana care era bolnavă). De trei ori a ieşit regele să îi salute pe cei care au umplut curtea Palatului Elisabeta ca să-l felicite.

În acea zi, Regele a avut un prânz privat cu Klaus Iohannis, proaspăt ales în funcţia de preşedinte al României. A fost prima întalnire dintre cei doi.

Regele Mihai şi Regina Ana

  • Regele Mihai I şi Regina Ana sunt cel mai longeviv cuplu regal din istoria României.

  • Regele şi Regina s-au cunoscut pentru prima oară în Londra în 1947, cu ocazia căsătoriei principesei Elizabeth a II-a a Marii Britanii cu principele Philip, duce de Edinburgh.

  • Regele Mihai I i-a cerut mâna principesei Ana de Bourbon-Parma la numai o săptămână de la prima lor întâlnire. Devotamentul faţă de ţară, simţul datoriei şi sprijinul logodnicei sale l-au determinat pe rege să se întoarcă în România după încoronarea reginei Elisabeta.

  • A urmat abdicarea forţată din 30 decembrie 1947, astfel încât Regina Ana a călcat pe pământ românesc abia la sărbătoarea de Paşti din 1992.

  • Căsătoria Regelui Mihai I şi a Reginei Ana a marcat şi începutul unui exil de 44 de ani.

  • Nunta a avut loc pe 10 iunie 1948, în Grecia, la invitaţia regelui Pavlov şi a reginei Frederica ai Greciei.

  • La ceremonie au fost prezenţi, printre alţii, regina-mamă Elena a României, principele Erik al Danemarcei, unchiul reginei Ana, şi rude din partea familiilor de Hanovra şi Hesse. Regina Sofia a Spaniei şi regele Constantin al elenilor, prezenţi la nunta de diamant din 10 iunie 2008, au fost paji la nunta regelui şi reginei, la Atena.

  • familia+regala

    Foto: Familia Regală

  • Regele Mihai I şi Regina Ana au cinci fiice: Principesa Moştenitoare Margareta, Principesa Elena, Irina Walker, Principesa Sofia şi Principesa Maria.

  • Regele Mihai şi Regina Ana au locuit din 2004 la Aubonne, în Elveţia.

  • De marile sărbători creştine şi, în funcţie de angajamentele lor publice, Regele Mihai şi Regina Ana au ales să fie alături de cei dragi, fie la Castelul de la Săvârşin, fie la Palatul Elisabeta.

  • Regina Ana s-a stins din viață la 1 august 2016

    (Material realizat cu sprijinul Departamentului documentare al Digi24)