Sari la conținut
News Alert

Declarații controversate ale ambasadorului Valeri Kuzmin. Precizările Ambasadei

Ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin, a făcut zilele trecute, la o conferință la Suceava, declarații pe tema unui referendum privind eventuala unire a Republicii Moldova cu România şi a intervenţiei ruse în Georgia. După ce aceste declarații au stârnit reacţii în rândul opiniei publice din România, Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti vine cu precizări și susține că afirmațiile au fost greşit interpretate, posibil din cauza traducerii „nu tocmai precise” şi a citării selective, relatează News.ro.

„Ambasada consideră necesar de a expune cuvintele autentice rostite de diplomatul rus, deoarece greşita interpretare a acestora ar putea fi rezultatul unei traduceri nu tocmai precise în limba română, precum şi a citării selective a unor fraze separate prin extragerea lor dintr-un context mai amplu”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a ambasadei cu titlul de „comentariu urgent”.

Referendumul din Crimeea şi situaţia României şi a Republicii Moldova

Conform News Bucovina, la conferinţă, diplomatul rus a declarat: „În România, nu de puţine ori am auzit care ar fi partea legală, sau cum ar trebui să se unească România cu Republica Moldova: în baza dreptului istoric sau cu ajutorul referendumului. Având în vedere că aveţi aceste detalii eu v-aş propune să mergeţi pe ideea referendumului, ţinând cont că o astfel de situaţie s-a întâmplat în Crimeea”, a spus Kuzmin.

De asemenea, după ce a invocat situaţia din Crimeea şi referendumul pentru independenţa Cataloniei, ambasadorul rus a fost întrebat cum vede situaţia privind situaţia Bucovinei care a fost împărţită în două, răspunsul fiind, conform News Bucovina: „Având în vedere aceste elemente puteţi analiza şi situaţia din Bucovina”.

Ambasada prezintă contextul în care a fost abordat acest subiect, spunând că „ambasadorul a făcut punctual referire la o analiză a factorilor favorabili şi nefavorabili pentru dezvoltarea cooperării comercial-economice cu România, la etapa actuală”, făcând şi o analiză a esenţei şi a consecinţelor sancţiunilor ilegale introduse de UE şi câteva alte ţări împotriva Rusiei în legătură cu presupusa „anexare ilegală a Crimeei.“

În acest context, susţine misiunea diplomatică, Kuzmin „a demonstrat că în Crimeea în martie 2014 a fost efectuat un referendum democratic, la care au participat peste 83% din populaţia peninsulei, din care peste 90% s-au pronunţat în favoarea intrării Crimeei în componenţa Federaţiei Ruse în calitate de subiect al său”, ceea ce face ca sancţiunile UW împotriva Rusiei să fie nu doar ilegale, ci ignoră voinţa democratică a locuitorilor din Crimeea.

„Exact în acest context, V.I.Kuzmin a exprimat presupunerea că toate aceste circumstanţe şi argumente pot fi percepute în modul destul de adecvat în România, deoarece el a observat în mod repetat, în mass-media şi blogosfera românească discuţii despre „care poate fi baza pentru a efectua unirea Basarabiei cu România: pe baza rezultatelor unui referendum sau pe baza unui anumit drept istoric pentru acest teritoriu”, explică Ambasada.

De asemenea, conform postării, lui Kuzmin i s-au pus „întrebări persistente” în ceea ce priveşte „perspectivele unirii României cu Moldova, precum şi cu unele teritorii ale altor ţări vecine”, acesta răspunzând că „la un moment dat, şi Rusia, şi România au recunoscut independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, ce a fost îndeosebi remarcat în Tratatul de prietenie şi cooperare între Federaţia Rusă şi Republica Moldova din 19 noiembrie 2001”.

„În orice caz, poporul Republicii Moldova are dreptul de a-şi determina propriul destin în acea forma pe care o consideră de cuviinţă", este concluzia Ambasadei.

Intervenţia Rusiei în Georgia

Incomplet şi incorect consideră reprezentanţa diplomatică şi modul în care ar fi fost reflectate afirmaţiile lui Kuzmin cu privire la evenimentele din Georgia din august 2008, diplomatul obiectând faţă de interpretarea lor, ca o invazie a tancurilor ruseşti într-un stat suveran. Rectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava ar fi replicat ironic lui Kuzmin că încă se mai văd urmele tancurilor ruseşti la 25 de kilometri de Tbilisi şi că poate ar trebui reparat sistemul de frânare al acestora. 

El (n.r. ambasadorul) a subliniat că forţele armate ruse au efectuat o operaţiune „de constrângere a Georgiei la pace după ce preşedintele de atunci a ţării, care manifestează acum în centrul oraşului Kiev, Mikhail Saakashvili, a ordonat bombardarea cu sisteme de lansare multiplă de rachete a liniştitului oraş Ţhinval...”, susţine reprezentanţa diplomatică.

Despre dezinformare şi manipulare a opiniei publice

Conform News Bucovina, tot rectorul Universităţii din Suceava i-ar fi spus ambasadorului că discursul său a fost mai puţin despre economie şi a fost construit din apărări, felicitându-l că vizita sa seamănă mai mult cu o vizită de îmbunătăţire a imaginii Federaţiei Ruse în regiune.

„În universitate suntem obişnuiţi să ascultăm toate punctele de vedere şi astăzi trebuie să învăţăm şi chiar să facem cursuri pentru a ne feri de manipulare pentru că suntem conştienţi să suntem înconjuraţi de tehnici de manipulare din toate părţile”, a spus rectorul Valentin Popa.

„În legătură cu replicile din partea publicului cum că în prezent apar adesea cazuri de dezinformare şi manipulare a opiniei publice, V.I.Kuzmin a constatat că această este greşeala deseori făcută tocmai de mass-media din România şi reţelele sociale. Cea mai obişnuită metodă pe acest plan este de a inversa locurile cauzelor unui eveniment sau a unui fenomen şi a consecinţelor acestuia. De exemplu, reacţia critică a părţii ruse la orice provocare politică se transformă într-o ocazie pentru un nou val de atacuri asupra Rusiei, a politicii sale externe şi a liderilor săi. O astfel de practică, potrivit estimării ambasadorului, otrăveşte inevitabil atmosfera relaţiilor bilaterale", menţionează Ambasada.