Efectele neașteptate ale legii supermarketurilor. Noile categorii de „produse românești”

Data actualizării: Data publicării:
lege supermarket

Efect nedorit al legii supermarketurilor. Teoretic, ar trebui s ă găsim, în magazine, mai multe produse româneşti. Practic, sunt și mai puţine decât erau. Producătorii dau vina pe scăderea comenzilor comercianţilor. La rândul lor, aceştia se plâng că legea e ambiguă şi, din cauză că termenul de produs românesc nu este clar definit, apar situaţii bizare. De exemplu, producătorii de sucuri şi energizante cer să beneficieze de prevederile legii.

Din iulie, marile magazine sunt obligate să plătească marfa în termen de șapte zile, aşa că nu-şi mai permit să facă stocuri pe care ulterior nu mai apucă să le vândă.

Aurel Popescu, preşedinte Rompan: „Sunt fabrici pline de stocuri de marfă, pentru că au scăzut comenzile comecianţilor. Nu își permite să cumpere marfa pe care sa o plătească în șapte zile şi pe care să o vândă într-un an.”

Vlad Gheorghe, preşedintele Asociației Producătorilor de Legume și Fructe din România: „Faptul că în momentul acesta avem roşia căzută la 80 de bani şi ardeiul gras la 80 de bani şi avem pe raft din Spania şi Italia, de ce dă comenzi la capacitatea de consum a poporului.”

Valer Hancaş, reprezentantul unui lanţ de supermarketuri: „Finanțând piețe străine precum Grecia, Spania, sau alte producătoare mari de legume fructe nu facem altceva decât să trimitem bani altor popoare şi să creştem puterea de cumpărare a acelor producători.”

Adrian Nicolaescu, directorul de marketing al unui lanţ de supermarketuri: „În momentul de faţă toate roşiile sunt din România, cele verzi sunt din Spania.”

În schimb, supermarketurile cer reexaminarea legii pentru că este ambiguă şi a dus deja la situaţii cel puţin...bizare.

Adrian Nicolaescu, directorul de marketing al unui lanţ de supermarketuri: „Sunt companii, sunt produse din zona de energizante, sunt companii din zona de băuturi care conform legii se califică la noua lege, ce înseamnă asta? Plăţi la șapte zile şi nu sunt produse româneşti, nu sunt produse proaspete.”

Nu sunt singurele probleme. Magazinele cer discounturi din ce în ce mai mari pentru a suplini lipsa taxelor de raft, care acum sunt interzise prin lege. Afectaţi sunt tot consumatorii. În ciuda eliminării taxelor, preţurile alimentelor nu scad.

Mihai Vişan, director executiv Romalimente: „Dacă mergem pe preţul net eu cobor preţul net până jos şi s-ar putea să nu am nici serviciile pentru că ele nu sunt în niciun act.”

Cornel Dănilă, vicepreședinte APRIL: „Retailul astăzi este blocat, magazinele spun stai puțin că vine ANAF-ul peste trei luni de zile şi ne dă amendă că eu ţi-am facturat servicii logistice.”

George Bădescu, directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale: „Când s-a adoptat s-a vorbit despre scăderea preţurilor, pe astfel de abordări, daca facem mai multe legi ca aceasta, poate scade preţul cu 100.”

Piaţa produselor alimentare este estimată la 14,4 miliarde de euro anual, iar mai mult de jumătate e controlată de marile magazine.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri