Sari la conținut

ANALIZĂ. Clase supraaglomerate, elevi cu rezultate sub medie

Bogdan este unul dintre cei 3,2 milioane de copii din România care merg la şcoală, în fiecare zi. Îi place să înveţe chiar dacă are 36 de colegi. Cazuri similare sunt în toate judeţele. Elevii studiază în clase supraaglomerate, cu 35 şi chiar 40 de copii! Ce prevede însă Legea Educaţiei?

"În învăţământul preşcolar grupa cuprinde în medie 15 preşcolari, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20. În învăţământul primar clasa cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 25".

Aceeaşi Lege a Educaţiei este şi un "colac de salvare" pentru mulţi directori de şcoli din România, care duc lipsă de personal didactic calificat.

"În situaţii excepţionale, formaţiunile de preşcolari din grupa mare sau de elevi pot funcţiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, pe baza unei justificări corespunzătoare”.

Kristof Lajos, psiholog: „Este alarmant din punct de vedere educaţional să ceri unei grădiniţe că într-o grupă să nu se depăşească 20-25 de copii. Gândiţi-va că un copil la trei ani poate dezvoltă abilităţi de geniu. Un copil la trei ani poate avea aptitudini extraordinare. O inteligenţă superioară peste medie. Aceşti copii când sunt supuşi la lecţii secvenţiale, în care să stea la măsuţe, să coloreze, să picteze, să facă lucruri plictisitoare pentru ei, aceşti copii transformă plictiseala într-o frustrare şi atunci actul educaţional nu mai este acela pe care ar trebui să îl aştepte un părinte”.

În mediul online există numeroase forumuri unde profesorii se plâng de numărul mare de elevi, în sălile de curs.

Potrivit EUROSTAT, organismul care se ocupă cu statistica la nivelul Comisiei Europene, în anul 2014, în România, unui cadru didactic i-au revenit 15,4 elevi, în timp ce în multe ţări ale Uniuniii Europene valorile sunt mult mai mici. Spre exemplu, în Ungaria sunt 11,3 elevi per cadru didactic, 10,5 în Belgia şi 8,1, în Lituania.

Anca Boalcă, psiholog: „Pe o parte profesorul nu reuşeşte să acorde atenţia pentru toată clasa, pe partea cealaltă copilul poate să rămână cu acel deficit de informaţie. Copiii sunt în acea perioadă de adaptare, nu au încă un autocontrol emoţional-comportamental foarte bun şi atunci evident că, cu cât sunt mai puţini, cu atât este mai uşor şi pentru cadrul didactic să gestioneze clasa respectivă”.

Kristof Lajos, psiholog: „Lucrul acesta din păcate nu îl ajută pe copil să îşi dezvolte talentul”.

În momentul de faţă, 90% dintre cadrele didactice din învăţământul primar sunt femei. Procentul este şi mai mare, de 99%, în învăţământul preşcolar. Experţii în educaţie spun că explicaţia este simplă. Doamnele au abilităţi care le permit să predea mult mai uşor decât bărbaţii. Din nefericire însă nu toate cadrele didactice găsesc motivaţie atunci când sunt la catedră.

Kristof Lajos, psiholog: „Profesorii care nu sunt motivaţi să facă educaţie atunci preferă să facă strict ce le cere Ministerul Educaţiei. Mai rău, să devină oameni care să meargă după principiul supunere, ascultare, memorare şi cam atât”.

Acesta este unul dintre motivele pentru care la nivelul Uniunii Europene, ţară noastră este penultima, după Bulgaria, la capitolul "rezultate slabe ale elevilor la citire, lectură, matematică şi ştiinţe".

Potrivit Education and Training Monitor, 40% dintre elevii români sunt sub nivelul mediu la matematică, în timp ce media în Uniunea Europeană este în jurul valorii de 20%.

Anca Boalcă, psiholog: „Profesorul trebuie să fie atent la nevoile copilului. Fiecare copil este construit în felul lui, are capacităţile şi nevoile lui. Un profesor care are 30, chiar şi 40 de copii nu are capacitatea asta de a înţelege ce se întâmplă cu fiecare copil, cum funcţionează. Automat în momentul în care nu reuşeşti să împărţi atenţia în mod echilibrat, tuturor din clasă, este posibil că profesorul să se canalizeze pe un copil, pe doi, pe zece şi ceilalţi să rămână izolaţi. Sau să nu li se acorde atenţie în mod special.”.

Kristof Lajos, psiholog: „Gândiţi-va că acel profesor se va ocupa doar de acei copii care învaţă foarte repede, au memorie foarte bună şi care sclipesc”.

Monica Bolocan, psiholog: „Este normal ca sistemul de învăţământ şi curricula să se adreseze mediei. Nu se poate adresa nici celor cu abilităţi scăzute, nici celor cu abilităţi înalte. Ori media înseamnă uniformizare. Or, aşa este normal să fie. Ca să acoperi un număr cât mai mare de copii te adresezi la un nivel mediu”.

Kristof Lajos, psiholog: „Păi dacă trimiţi acel copil de patru ani care deja ştie să scrie, citeşte, face calcule matematice, îl trimiţi în clasa I şi o ia de la zero - face bastonaşe, liniuţe... îl nenorocesti!”.

Situaţia devine alarmantă dacă ne gândim la numărul elevilor care nu reuşesc să termine ciclul gimnazial. La nivelul anului 2013, ultimul pentru care există date la nivel de România, 19% dintre elevi abandonează şcoală înainte de clasa a VIII-a. În mediul rural situaţia este şi mai gravă. Trei din zece elevi nu termină ciclul V-VIII.

Anca Boalcă, psiholog: „Poate avem un copil ce merge în ritmul lui, mai încet ori poate avem un copil stângaci şi el nu poate fi ajutat. El nu reuşeşte să înţeleagă informaţia şi să o dezvolte mai departe”.

La polul opus sunt elevii supradotaţi, care, nemulţumiţi de ceea ce li se predă, se transformă în viitori adulţi cu dificultăţi atunci când vine vorba de integrarea în societate.

Kristof Lajos, psiholog: „În societatea românească copilul supradotat este în cel mai mare pericol, pentru că aceşti copii au abilităţi superioare iar potrivit statisticilor 50% dintre ei se pot piede. Adică îşi pot ascunde abilităţile, devin subrealizati sau mai grav sunt etichetaţi de medici că fiind copii cu problema, ADHD, autism şi desigur că pentru aceşti copii statul român nu face absolut nimic”.

Anca Boalcă, psiholog: „Cu clasele mixte iar nu este un aspect potrivit. Pentru că copiii au vârste diferite sunt în etape diferite de viaţă. Au contact cu informaţii diferite şi informaţiile nu se pot sedimenta într-un mod organizat şi benefic pentru copil. Pot rămâne la un moment dat cu carenţe educaţionale”.

În anul 2014, peste 200 de elevi români s-au impus la olimpiadele internaţionale. La polul opus sunt însă câteva sute de mii de copii care au dificultăţi în a citi un text, la prima vedere. Experţii în educaţie spun că supraaglomerarea sălilor de clasă este una dintre cauzele acestei discrepanţe uriaşe în rândul elevilor.

Kristof Lajos, psiholog: „Dacă un părinte acceptă să îşi trimită copilul la grădiniţă şi să accepte să i se dea pe gât doar poezii, pregătiri pentru serbări, înseamnă că noi societatea acceptăm să distrugem lent şi destul de violent copilul”.

Monica Bolocan, psiholog: „Nu poţi avea pretenţii foarte mari în condiţiile date”.