Sari la conținut

Cele mai de succes modele europene de învățământ

Colaborare şi socializare în loc de competiţie acerbă. Fericire în loc de stres şi teamă. Sunt principiile de bază ale sistemului de educaţie din Finlanda, lăudat de mai toată lumea. Pentru elevii finlandezi, şcoala nu mai este locul unde merg pentru că trebuie. Abia aşteaptă să îi reîntâlnească pe colegii de clasă şi pe profesori. În loc de lecţii aride, copiii au parte de discuţii captivante şi experimente care îi ţin departe de plictiseală şi rutină.

Vă amintiţi orele de matematică de care se temeau mulţi dintre noi? Sau cele de istorie, pe care mulţi le considerau plictisitoare pentru că păreau un şir nesfârşit de ani şi domnitori pe care nu îi cunoşte nimeni? Finlandezii au eliminat aceste temeri. În centrul şcolii lor nu este materia, ci elevul. El trebuie să se simtă bine şi să vrea să stea la şcoală, nu să aştepte cu disperare clopoţelul.

Pentru finlandezi, cel mai important câştig al şcolii este când elevii termină cursurile şi ştiu ce vor să facă în viaţă: să fie sportivi, profesori, medici sau avocaţi. Reuşesc asta fără să fie obligaţi să reţină informaţii după informaţii. Mai mult, spre deosebire de sistemele de educaţie din foarte multe ţări, pentru copiii finlandezi nici temele pentru acasă nu mai sunt ce erau odată.

Iar când primesc teme pentru acasă, totuşi, elevii finlandezi se bucură să descopere că sunt atât de simple încât le mănâncă foarte puţin timp.

La fel ca mulţi americani şi europeni, Michael Moore, un autor de documentare, voia să îşi dea seama cum reuşesc finlandezii să aibă cel mai bun sistem de educaţie din lume, fără să canalizeze toate energiile copiilor spre reţinerea de informaţii. A aflat, şi noi odată cu el, că şcoala finlandeză este în primul rând practică. Îi ajută pe copii cum să se descurce în tot soiul de situaţii, să ia decizii de mici. Pentru ca fiecare elev să primească din partea profesorilor cât mai multă atenţie, într-o clasă sunt cel mult 20 de copii. Foarte important, diferenţele dintre şcolile de la oraşe şi cele de la sate nu există. Rezultatele se văd. Potrivit statisticilor, 90% dintre elevi termină liceul, iar 66% dintre ei urmează o facultate.

Ne mutăm acum în Franţa, unde douăsprezece milioane de elevi au început şi ei anul şcolar sub semnul schimbărilor. Dar nu ca la noi. La ciclul primar”, afirmă Mihai Maci, conferenţiar universitar.

Vor sa aiba clase alcătuite din 12, maximum 14 elevi. Nu mai vor să aibă clase alcătuite din 20-25-30 de copii. La noi înteleg că se merge chiar și până la 40”, adaugă Mihai Maci, conferenţiar universitar.

Conferenţiarul conferenţiar universitar Mihai Maci predă la Oradea, a participat la multe schimburi de experienţă cu colegi din Hexagon şi ştie bine sistemul de învăţământ din Franţa. Crede că dacă tot vor miniştrii să facă reformă în Educaţie, ar trebui să preia ceva de la francezi.

42% din elevii români pot să scrie şi să citească, dar nu înţeleg textele studiate. Probleme asemănătoare sunt şi în Franţa, iar autorităţile nu se jenează să acţioneze nici când tinerii au depăşit liceul.

„Foarte multe universități au luat această inițiativă de a introduce cursuri de recuperare lingvistică. Cursuri în care elevii învață să citească și să scrie, așa cum înveți în școala primară. Nu trebuie să ne fie rușine de lucrul acesta”, precizează Mihai Maci, conferenţiar universitar.