Sari la conținut

Consilierea pentru carieră, doar pe hârtie. Un consilier ar trebui să se ocupe, anual, de 8.500 de studenți

Eduard Ciurea este unul dintre miile de tineri care a avut nevoie de un sfat dar nu a avut de la cine să-l primească. Prima sa alegere, Facultatea de Drept, a fost un eşec.

„Nu mă regăseam printre oamenii ăia. Nu puteam să simt nimic plăcut pentru domeniul ales”, spune Eduard Ciurea.

S-a reorientat şi acum este student în anul al doilea la Facultatea de Jurnalism.

„Norocul meu a fost că a doua facultate mi-am ales-o bine. Dar în lipsa norocului ăstuia poate mai schimbam o dată, de două ori. Şi na, uite aici ar fi intervenit destul de bine consilierea”, adaugă el.

Un ordin al ministrului Educaţiei stabileşte că în fiecare facultate din România trebuie să funcţioneze un birou de consiliere în carieră. Universitatea din Bucureşti îşi permite să plătească doar salariile a doi consilieri, pentru 30 de mii de studenţi.

Ca să putem să acoperim toate facultăţile cred că la fiecare facultate ar trebui să fie un consilier. Asta înseamnă încă vreo 16 persoane-17 persoane”, este de părere Marian Crăciun, directorul Departamentului de Servicii pentru Studenţi.

O şedinţă completă de consiliere în carieră durează în medie trei ore, ceea ce îneamnă că un consilier ar putea ajuta maxim 40 de studenţi într-o lună. Prin urmare, într-un an, cel mult 320 de studenţi ar putea afla care este jobul potrivit pentru ei dar şi ce-ar putea face să-l obţină.

Ministrul pentru Învăţământ superior, Mihnea Costoiu, spune că guvernul nu alocă fonduri pentru centrele de consiliere şi că banii trebuie să vină de la universităţi.

Acum, în România, un consilier ar trebui să îndrume aprope 8.500 de studenţi pe an. La nivel european, un raportul este de unu la 1000 de cursanţi.