Sari la conținut

Cum văd românii bătaia aplicată copiilor

Copiii din România au şi ei drepturi, dar puţini adulţi le şi respectă. Pentru 4 din 10 copii, deciziile de orice fel sunt luate de către mamă. Mai mult, 2 din 10 părinţi încă mai cred că bătaia este ruptă din Rai, potrivit ultimelor studii ale organizaţiei UNICEF. În plus, un sfert dintre copii asistă la certuri în familie cel puţin o dată pe zi.

Conform studiului anual al UNICEF pe anul 2016 referitor la practicile parentale deciziile în privința copiilor sunt luate în mare parte de ambii părinți. Pe locul doi în privința deciziilor se află mama.

cine ia deciziile pt copii

Sursa: UNICEF

În ceea ce privește bătaia aplicată copiilor, părinții cred, în proporție de 20 la sută, că unde dă mama crește. De asemenea, un procent de 26% spun că bătaia este ruptă din rai. De asemenea, doar 39 la sută dintre adulți cred că un copil poate fi educat și fără pedepse. La polul opus se află 15% dintre părinți au spus că pedepsele sunt necesare în educația copilului. 

opinii parinti pedeapsa unicef

Sursa: UNICEF

Și în cazul în care copiii fac boacăne, 69 la suta dintre părinți, un procent destul de ridica, le explică propriilor copii de ce nu este bine ce au făcut, dar și 54 la sută ridică vocea, în timp ce 25 la suta îi recompensează dacă nu mai repetă ce au făcut.

boacana copil unicef

Sursa: UNICEF

În mediul rural, un copil din 10 merge la culcare flămând

Un alt raport al World Vision România despre bunăstarea copilului din mediul rural ne arată că în 2016, peste 70 la sută dintre familiile de la țară nu le-au putut oferi copiilor o alimentaţie de calitate, iar unul din 10 copii a mers la culcare flămând. 

Raportul mai arată că procentul copiilor care fumează este în creştere faţă de 2014 - de la 7,3 la sută la 9 la sută, în timp ce incidenţa consumului de alcool a rămas constantă - la 21 la sută.

De asemenea, 30 la sută dintre copiii cu vârste între 7 şi 12 ani prezintă dificultăţi de înţelegere a unui text simplu, în creştere cu două procente faţă de 2014, specialiştii precizând că există un decalaj în ceea ce priveşte educaţia copiilor din mediul rural şi educaţia copiilor din mediul urban.

Mai mult, 40 la sută dintre copii petrec mai mult de două ore pe zi muncind în gospodărie, un procent mai mic decât în 2014 (58,5 la sută), iar 8 la sută dintre ei chiar lipsesc de la şcoală pentru a se duce la muncă.

Printre cauzele abandonului şcolar în primele opt clase se numără dezinteresul părinţilor pentru educaţia şcolară a copilului, absenteism cauzat de implicarea copilului în munci agricole, abuzul, violenţa, neglijarea, părăsirea şcolii pentru a însoţi părinţii la muncă în străinătate sau plecarea părinţilor la muncă în străinătate şi nesupravegherea copiilor lăsaţi acasă. După clasa a opta, se adaugă şi costurile şcolarizării şi performanţele slabe ale elevului.

În ceea ce priveşte drumul către şcoală, 15 la sută dintre copiii care locuiesc în mediul rural fac mai mult de o oră de acasă până la şcoală, iar faptul că unii dintre ei provin din familii sărace şi, astfel, sunt îmbrăcaţi mai modest sau nu au pachet pentru şcoală, duce la marginalizare.

Studiul arată că 16 la sută dintre copii se simt întotdeauna trataţi diferit faţă de ceilalţi copii din clasă şi nu se simt confortabil în preajma lor.

Specialiştii recomandă implementarea unor proiecte concrete, integrate din "Pachetul integrat de măsuri pentru reducerea sărăciei”, intensificarea acţiunilor de intervenţie pentru prevenirea îmbolnăvirilor, îmbunătăţirea serviciilor de monitorizare şi a mecanismelor de intervenţie a autorităţilor pentru reducerea cazurilor de violenţă împotriva copiilor, lansarea de programe de informare a populaţiei privind oportunităţilor şcolare şi profesionale, dar şi înfiinţarea de servicii de recuperare pentru copiii cu dizabilităţi.