Sari la conținut
News Alert

EXCLUSIV. Psiholog american: Fără teme. Niciun studiu nu a arătat că e nevoie ca elevii să înveţe în runda a doua, după o zi la şcoală

Ce ar trebui să înveţe copiii la şcoală?

Alfie Kohn, scriitor şi psiholog pe probleme de educaţie: Toţi românii ar trebui să se întrebe care este scopul educării. Dacă vrei ca România să se întoarcă în era dictatorilor, atunci ar trebui ca elevii să urmeze direcţii, fără să le pună sub semnul întrebării, să memoreze evenimente şi să le expună în cadrul testelor. Şi apoi să fie judecat după test, din dorinţa de a primi o anumită notă. Dacă vrei ca România să fie o societate democratică, nu este suficient ca ei să memoreze informaţii cu care au fost bombardaţi. Profesorii trebuie să îi asculte mai mult, iar elevii să vorbească mai mult, sistemul de învăţământ ar trebui să fie organizat în jurul problemelor, proiectelor şi întrebărilor cu adevărat importante, nu asupra informaţiilor pe care le pot citi pe telefon. Trebuie să fie "critical thinkers", să aibă un dialog constant, de la vârste foarte fragede, nu să citeze autorităţi sau să ofere informaţii care le-au fost predate. O societate liberă începe cu o şcoală care nu seamănă deloc cu educaţia tradiţională, bazată pe memorare şi examene.

Cu ce îi ajută memorarea pe elevi?

Alfie Kohn, scriitor şi psiholog pe probleme de educaţie: Memorarea este bună numai pentru a da teste, nu este bună în a-i ajuta pe elevi să devină creativi, membri activi ai unei societăţi democratice sau oameni buni, cinstiţi. Memorarea este supraestimată şi în cele mai bune şcoli pe care le-am vizitat foarte rar copiilor li se cerea să memoreze. Nu li se dădea teste în care să-şi poată folosi cărţile sau alte resurse, în încercarea de a da cel mai bun răspuns la o întrebare importantă. De fapt, în cele mai bune şcoli, performanţa lor nu este evaluată nici măcar printr-un test, ci prin alte forme mai autentice de testare.

Ne puteţi da nişte exemple?

Alfie Kohn, scriitor şi psiholog pe probleme de educaţie: Un copil învaţă o limbă străină într-o echipă, decid să facă un proiect în care s-au hotărât să traducă ceva ce tocmai ei au scris. Decizia lor. Sau deschid un magazin imaginar şi trebuie să realizeze un meniu în cealaltă limbă. Au şansa să arate ce pot face cu ceea ce ştiu, nu să răspundă la un set de întrebări, din memorie, privind conjugarea unui verb. Nu memorează formule matematice, au un proiect în care trebuie să-şi proiecteze propriul dormitor şi li se dă o perioadă de timp să o facă, şi din nou, în echipă, nu individual, aşa că învaţă unul de la altul cum să aplice concepte matematice, ca perimetru sau arie, să facă ceva ce are sens pentru ei. Ei decid când, cum şi dacă să o facă. Aşa ajungem la gânditori, nu la maşini care au informaţii.

Există o mare presiune în a memora informaţiile...

Alfie Kohn, scriitor şi psiholog pe probleme de educaţie: Nici măcar nu am vorbit despre stresul emoţional pe care îl au examenele şi notele. "O, nu. Sunt de 7! Asta defineşte cine sunt eu." Nu are sens. Elevi care studiază pentru examene, nu dorm, pierd prieteni, încrederea în ei. Este rău pentru dezvoltarea psihologică a copiilor, dar, ce am dorit să accentuez, este rău şi pentru dezvoltarea lor intelectuală.

Cu sau fără teme?

Alfie Kohn, scriitor şi psiholog pe probleme de educaţie: Fără teme. Niciun studiu nu a arătat că e nevoie să înveţe în runda a doua, după o zi petrecută la şcoală. Cel puţin nu până nu au 15 ani. Familia trebuie să decidă ce trebuie să se petreacă în timpul dedicat familiei. Şcoala nu ar trebui să aibă dreptul să spună copiilor şi părinţilor ce să facă atunci când nu sunt la şcoală. Dar studiile nu au arătat niciun beneficiu. De altfel, anumite studii culturale au arătat că cei mici se descurcămai bine unde nu sunt deloc sau sunt puţine teme.